232 matches
-
conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme mai complexe, în ultimă instanță, că interesele speciei umane pentru conservarea propriei nișe biologice prevalează. Dar și această tentație pragmatică pentru antropocentrism poate fi supusă unei critici puternice pornind chiar de la efectele antropice în comunitatea biotică. Bunăoară, se poate arăta pe baza unor dovezi că specia umană este cea mai periculoasă pentru celelalte specii. Altfel spus, omul este cel mai feroce prădător
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității și la analiza raportului dintre incluziune și ierarhizare. Dacă sfera moralității este un întreg omogen, atunci toate speciile trebuie să fie egale între ele în privința șanselor la bunăstare. Dar dacă propunem ierarhii, atunci cum conciliem asemenea criterii cu critica antropocentrismului? Problema dreptății dintre specii este văzută în relație cu problema extinderii moralității. Am discutat anterior despre extinderea completă și despre extinderi parțiale. Deosebim acum între două sensuri ale extinderii complete. În primul sens, extinderea este completă și presupune aplicarea unui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la necesitatea reducerii populației. • Nivelul acțional
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la o mai bună înțelegere a funcționării ecosistemelor, ceea ce va duce la convergența dintre scopurile politice susținute de persoane cu concepții filosofice diferite despre mediul înconjurător. Concentrarea pe politici de mediu și pe realizarea convergenței duce la disoluția dihotomiei dintre antropocentrism și biocentrism, dar și a celei dintre abordarea individualistă și cea holistă. În al treilea rând, deosebesc între drepturi corelate cu datori și cu asumarea de obligații și responsabilități și ceea ce este corect din punct de vedere ecologic. Iar ceea ce
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teza convergenței susține că politicile bazate pe interesele omului și politicile ecologiste sunt, în cele din urmă, similare. Aceasta întrucât oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral vorbim despre o atitudine prudentă sau despre prudențialitate. Aplicat la cazul mediului, argumentul prudențial cere evitarea acelor activități ale căror efecte asupra mediului pun în pericol siguranța, supraviețuirea și bunăstarea ființelor umane. Argumentul este recunoscut chiar și de către criticii antropocentrismului ca unul care ar putea face imposibilă încercarea de ne elibera de centrarea excesivă pe interesele umane. Oricum, acele activități care duc, de exemplu, la subțierea stratului de ozon, la scăderea resurselor piscicole sau la încălzirea globală, trebuie tratate cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
învățământ:15 ani , din care în unitatea noastră 15 ani Profesia și locul de muncă: profesor de limbă și literatura română la Colegiul Național ,,M. Sadoveanu “ Pașcani Performanțe deosebite: · în activitatea științifică și de cercetare: * doctorant · publicații în specialitate (cărți): * Antropocentrism și teocentrism în opera lui Dumitru Stanitoare edit. PaideiaBucurești Numele și prenumele: Berheci V. Alină Mădălina Dată și locul nașterii: 20.01.1982, Buzău Starea civilă: necăsătorita Studii: postuniversitare Specialitatea: Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității “Al.
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Transferul metaforic menține media conceptuală de "ființă umană"; marchează diferențe la nivelul numeroaselor subansambluri conceptuale: med. antropofilie (cf. fr. anthropophilie; en. apthropophilia); med. antropogamametrie (cf. fr. anthropogamma- métrie; en. whole body counting); med. antropometrie (cf. fr. anthropométrie; en. anthropometry); filoz. antropocentrism etc. Gr. παϊς, παιδός: Cuvântul avea în limba greacă sensul de "fiu, copil". Pedologie, în aceepțiunea de "ramură a biologiei care se ocupă cu studiul copilului în dezvoltarea sa fizică, psihică" (DM, 2007: 797) este un termen-titlu format de la tema
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dizziness/gidiness. Perspectiva antropocentrică în reprezentarea caracteristicilor conceptuale nu depășește referințele univoc anatomice. Aceasta, spre deosebire de limbajul figurat, care va depăși în oricare dintre situații barierele noționale și implicit, cerința univocității - prin procedeul de antropomorfizare. Antropomorfizarea/ personificarea este un procedeu estetic, antropocentrismul este o perspectivă conceptuală, metodologică și de filozofie a limbajului, străină retoricii. Antropomorfizarea implică, în concepția noastră, toate dimensiunile "umanului", de la cea biologică la cea psihologică și spirituală. Considerăm perspectiva antropocentrică, în terminologie, o metodă epistemologică, ce implică ființa umană
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a vechiului și a produselor și serviciilor mai puțin eficiente și înlocuirea lor cu altele noi și mai competitive. În creuzetul distrugerii creative trebuie să intre nu doar practicile de a face afaceri, ci și mentalitățile și credințele noastre despre antropocentrism și responsabilități. Capitolul 2 Globalizarea, provocare sau resemnare? 2.1. Cauze și efecte în lumea globalizată Nu mai există pasageri pe nava spațială Pământ. Formăm cu toții un echipaj 10. Globalizarea este un termen multidimensional, iar analiștii vieții economice internaționale ne
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
include trei aspecte majore: mediul este parte integrată a economiei și viceversa; echitatea între generații și echitatea întragenerații. Prin statuarea principiilor dezvoltării durabile, conștiința istoricității omenirii s-a dovedit mai puternică decât interesele stricte ale creșterii economice și a reconfigurat antropocentrismul: i-a dat lui homo faber dimensiunea de sistem integrat aflat într-o relație de permanentă reciprocitate cu totul și cu toate. Dezvoltarea durabilă reprezintă, de asemenea, și un cadru legislativ internațional, național și local încă în faza de constituire
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la cunoaștere ar democratiza efectiv societatea, ar da consistență democrației ca sistem politic de guvernare. Nu este suficientă protejarea drepturilor omului fără a asigura crearea de capabilități umane care să dea substanță acestor drepturi. Dobândirea de capabilități noi este determinanta antropocentrismului, este dimensiunea care creează și îmbogățește semnificațiile conceptului de om. Cu alte cuvinte, imaginea unei științe "pozitive" este intrinsec asociată cu inserarea eticului în mod obiectual în artefactele sale, în comandamentele vieții politice, în prezervarea viului și în devenirea individualului
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și anticipare a așteptărilor mediului. Proiectarea și adecvarea permanentă a infrastructurii normative proprii reflectă stadiul de evoluție a organizației-profit de la răspundere la responsabilitate. Răspunderea, legată de ființa umană, este asociată cu conștiința de sine ca individualitate și, cel mult, cu antropocentrismul. Responsabilitatea are un registru mult mai larg, conectează ființa umană la celălalt și la universal, la TOT. La altă scară, și organizația trece de la obligația față de lege la asumarea liber consimțită, voluntară a valorilor morale, precum și la aplicarea acestora în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în om, în capacitatea lui de a gestiona problematica socială, punându-i-se în sarcină acțiunea pentru schimbarea societății. Se desfășoară un profund program de reconsiderare a locului omului, treptat și contradictoriu, de situare a lui în centrul lumii sale (antropocentrism). * Gândirea socială din această perioadă a creat bazele apariției filosofiei istoriei (sociale) moderne ce a caracterizat și ghidat gândirea socială europeană până la mijlocul secolului al XIX-lea. * A însemnat o nouă cultură socială diriguitoare prin esența sa. "Dacă Renașterea scria
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
culturală a civilizațiilor postindustriale, însușirea formelor panligvistice și transliterare ale neoavangardismului Europei anilor '60-'70, luciditatea elaborării textuale, enciclopedismul, eclesionismul, conștiința critică, antimimesisul, democratizarea discursului, ludicul, textul (cu toate derivațiile posibile, de la "pretext", "context", "intertextualism", la "text în text"), la "antropocentrismul nemărginit", retorica beat, psihismul etc." Rămâne de văzut ce va deveni, în materie de creativitate, globalizarea... Sigur e însă că personalitățile puternice nu se afiliază curentelor, ci le domină. Altfel spus, individualitățile accentuate nu vor să știe nici de plutoane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar scrisă în alt registru, și fără să fie cenzurat nimicitor ca volumul Ilenei, să-l considere din start marele Poet. Mai târziu, în 1982, poetul Alexandru Mușina a publicat în revista Vatra, dacă nu mă înșel, textul vizionar Noul antropocentrism, reluat apoi în toate volumele sale de eseuri, de la Unde se află poezia?, din 1996, până la Poezia, teze, ipoteze, explorări, din 2008. Ei bine, întreaga viziune a lui Alexandru Mușina asupra evoluției liricii românești, spre "poezia noului antropocentrism", cu miza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vizionar Noul antropocentrism, reluat apoi în toate volumele sale de eseuri, de la Unde se află poezia?, din 1996, până la Poezia, teze, ipoteze, explorări, din 2008. Ei bine, întreaga viziune a lui Alexandru Mușina asupra evoluției liricii românești, spre "poezia noului antropocentrism", cu miza pe "perspectiva totalizatoare, unificatoare" a "complexității umanului și realului", cu deplasarea accentului "de la text la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă, șansa depășirii manierismului printr-un nou clasicism. Un "clasicism" cum n-a mai fost altul. Un antropocentrism nemărginit", ei, bine, toate aceste idei care și-au sporit forța anticipativă cu trecerea anilor, pot fi ilustrate cuvânt de cuvânt cu poezia din 1978 a Ilenei Zubașcu, atât din cele 12 poeme trecute prin dârmonul cenzurii, în volumul schilodit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
practic, Omul închis, Homo cinematographicus, Omul statistic, Omul deschis, Căldura umană, Omul munților și Omul disponibil, construcție amplă care urmează să apară într-o nouă versiune în curând, fiind toate expresia cum nu se mai poate de clară a "noului antropocentrism". Vreau să spun că versurile mele și ale Ilenei erau ilustrația perfectă a tezei vizionare a lui Alexandru Mușina, înainte ca noi s-o cunoaștem (volumul Ilenei apăruse în 1978, iar al meu în 1982), atât doar că erau urmarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zi, acasă la ea, în toate ipostazele sale, atât înainte de '89, cât și după, m-am îmbogățit cu experiențe dramatice, cu personaje și întâmplări uluitoare, care mă împing afară din ființă către pagina de carte, spre ceea ce Mușina numea "noul antropocentrism", pe care eu și soră-mea îl practicam înainte de a ști cum o să i se pună numele. Oricât de straniu ți s-ar părea ceea ce spun, abia acum mă simt pe deplin responsabil și pregătit din toate punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În realitate însă, această imposibilitate ține de faptul că noi gândim «logic» pornind de la propriile noastre date temporospațiale, singurele pe care spiritul nostru le poate concepe cu oarecare ușurință. Dar, în problema vieții aiurea, trebuie să ne desprindem de orice antropocentrism și să gândim în «timpi geologici» (miliarde de ani) și în «spații cosmice» (miliarde de sisteme solare). Aceste noi condiții fac zadarnic orice calcul al probabilităților. O evoluție desfășurată la întâmplare vreme de miliarde de ani și pe miliarde de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
feuilles mortes. În aceeași zi, de la Pasadena se transmitea că Mariner 7 a detectat în atmosfera planetei Marte amoniac și metan, gaze favorabile apariției vieții... Gândind în timpi geologici și în spații cosmice, străduindu-mă să mă desprind de orice antropocentrism, sintetizez: - există eventualitatea ca și pe alte planete să se joace fotbal; - dar și pe alte planete s-ar putea ca dintr-un meci de fotbal să izbucnească un răzbel? - există eventualitatea ca și pe alte planete să crească păsări
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
1987). Să notăm că, în realitatea noastră, reeducarea unor handicapați poate trece efectiv prin implantarea unor cipuri în creier, permițând reactivarea prin gândire a anumitor membre, ceea ce ne apropie de universul cyberspațiului. 1.3. Noi teritorii Pe lângă narațiunile legate de antropocentrism sau de metaforele metafizice pe care tocmai le-am pomenit, tematica robotului permite o explorare a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
inventar s-ar purtea continua și în alte registre stilistice -, dar structura sa profundă este prin excelență una romantică. Voința lui enormă de a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul paradox călinescian
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]