232 matches
-
poate observa ușor că această tehnică, fără a dispărea, nu mai este suficientă și ea se completează, în anumite momente, cu alte procedee, cum ar fi, în primul rînd, cele de asamblare. Vîrsta clasică a lemnului, aceea a figurativismului, a antropocentrismului mai exact, fie el unul de natură magică sau unul fundamentat pe filosofii și estetici explicite, este și vîrsta cioplirii, a eliminării. Artistul se comportă cu materialul, în cea mai mare parte monoxil, ca și cînd forma ar fi o
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
statuarul istoric, cel căruia Rodin îi sleise și ultimile puteri, la trei mari direcții conceptuale și formale. Dar înaintea declanșării oricăror ostilități, el face ostentativ dovada perfectei stăpîniri a limbajului, a convențiilor istorice, a instrumentelor și a tehnicilor consacrate bimilenar. Antropocentrismul clasico-renascentist și întregul figurativism mai mult sau mai puțin încadrabil într-o anume direcție de gîndire, sînt epuizate rapid prin intervalul dintre academism (Vitellius, doctorul Davilla) și impresionism (portretul lui Dărăscu, capetele de copii, Supliciul etc.). Însă marele examen al
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
clasico-renascentist și întregul figurativism mai mult sau mai puțin încadrabil într-o anume direcție de gîndire, sînt epuizate rapid prin intervalul dintre academism (Vitellius, doctorul Davilla) și impresionism (portretul lui Dărăscu, capetele de copii, Supliciul etc.). Însă marele examen al antropocentrismului și, simultan, declarația de război împotriva aceleiași filosofii, îl constituie o lucrare aparent minoră și circumstanțială, mai curînd o comandă practică decît o realizare artistică, și anume Ecorșeul. Prin această lucrare, Brâncuși ia în stăpînire o întreagă civilizație a statuarului
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
portrete concentrează trei orizonturi culturale distincte și majore. Ele sînt un fel de placă turnantă a expoziției, făcînd trecerea de la portretul votiv la potretul de șevalet, de la biserică la lumea laică, de la Orient la Occident, de la postbizantinism și levantinism la antropocentrismul european. După care urmează, exclusiv, experiențe artistice culte. Deblocat, eliberat, spiritul picturii românești devine european, dinamic, animat, cu vocația experimentului și a insurgenței, iar consecințele sale nemijlocite au fost mișcările avangardiste care au șters orice granițe ale vîrstelor culturale pe
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu antropocentrismul său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale a muncii, este ironizatul "patron filosofic" al romanului. Patronul poetic-ficțional este Carlos Drummond de Andrade
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
confuzia cu perioadele istoriei culturale a Europei am adoptat următoarele departajări începând cu Renașterea că prima epoca de tip modern (laic) în opoziție cu Evul Mediu religios: 1. Prima modernitate - Renaștere-Baroc (1450-1600 - 1750) - emergentă laicității, schimbarea paradigmei de la teocentrism la antropocentrism, impunerea raționalismului că dominantă în gândirea filosofica, 2. A doua modernitate, cu origini în Iluminismul francez - Clasicism-Romantism (1750-1890), ideile de emancipare socială, încrederea în puterea rațiunii și științei drept garanți ai unui viitor mai bun și 3. A treia modernitate
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
of Music and Musicians, 2006). Periodizarea propusă reflectă, cu o minimă aproximare, succesiunea etapelor stilistice începând cel puțin din Renaștere. Astfel, pornind de la anul 1450, data aproximativă a începutului Renașterii (că schimbare în planul mai multor paradigme - de la teo- la antropocentrism, de la geo- la heliocentrism, articularea valorilor umanismului și raționalismului, relevarea tot mai puternică a laicității etc.), la 1600 ar trebui să plasăm începutul Barocului (ce-i drept, cu un decalaj de câteva decenii), la 1750 - începutul clasicismului (incluzând perioadă Preclasica
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Un umanist pur, adică indiferent religios, practică formele vieții de junglă, împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialității tigrului. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare. Umanismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renașterii. În Renaștere, „titanii“ s-au umflat prin autocunoașterea necunoașterii. Ei nu se cunoșteau pe ei înșiși și au crezut că s-au descoperit ca oameni. Omul — javra asta bipedă, pe care eu îl consider „animal prost“, homo stultus — atunci când
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
treilea rînd, această pictură care se complică proporțional cu intensitatea privirii se dezvăluie ca o continuă oscilație între ordine și disoluție, între imaginea unei lumi reduse pînă la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj, fundamentată riguros pe contrarii multiple, masculină și feminină în egală măsură, pictura lui Dumitru Ivan este un adevărat sistem vizual în care lumea sensibilă și
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
dar scrisă în alt registru, și fără să fie cenzurat nimicitor ca volumul Ilenei, să-l considere din start marele Poet. Mai târziu, în 1982, poetul Alexandru Mușina a publicat în revista Vatra, dacă nu mă înșel, textul vizionar Noul antropocentrism, reluat apoi în toate volumele sale de eseuri, de la Unde se află poezia?, din 1996, până la Poezia, teze, ipoteze, explorări, din 2008. Ei bine, întreaga viziune a lui Alexandru Mușina asupra evoluției liricii românești, spre "poezia noului antropocentrism", cu miza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vizionar Noul antropocentrism, reluat apoi în toate volumele sale de eseuri, de la Unde se află poezia?, din 1996, până la Poezia, teze, ipoteze, explorări, din 2008. Ei bine, întreaga viziune a lui Alexandru Mușina asupra evoluției liricii românești, spre "poezia noului antropocentrism", cu miza pe "perspectiva totalizatoare, unificatoare" a "complexității umanului și realului", cu deplasarea accentului "de la text la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la receptor, de la intensitatea stilistică la intensitatea comunicării" și regândirea "omului concret, integral, ireductibl", cu profeția uluitoare: "Reumanizarea poeziei constituie, acum, marea ei șansă, șansa depășirii manierismului printr-un nou clasicism. Un "clasicism" cum n-a mai fost altul. Un antropocentrism nemărginit", ei, bine, toate aceste idei care și-au sporit forța anticipativă cu trecerea anilor, pot fi ilustrate cuvânt de cuvânt cu poezia din 1978 a Ilenei Zubașcu, atât din cele 12 poeme trecute prin dârmonul cenzurii, în volumul schilodit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
practic, Omul închis, Homo cinematographicus, Omul statistic, Omul deschis, Căldura umană, Omul munților și Omul disponibil, construcție amplă care urmează să apară într-o nouă versiune în curând, fiind toate expresia cum nu se mai poate de clară a "noului antropocentrism". Vreau să spun că versurile mele și ale Ilenei erau ilustrația perfectă a tezei vizionare a lui Alexandru Mușina, înainte ca noi s-o cunoaștem (volumul Ilenei apăruse în 1978, iar al meu în 1982), atât doar că erau urmarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zi, acasă la ea, în toate ipostazele sale, atât înainte de '89, cât și după, m-am îmbogățit cu experiențe dramatice, cu personaje și întâmplări uluitoare, care mă împing afară din ființă către pagina de carte, spre ceea ce Mușina numea "noul antropocentrism", pe care eu și soră-mea îl practicam înainte de a ști cum o să i se pună numele. Oricât de straniu ți s-ar părea ceea ce spun, abia acum mă simt pe deplin responsabil și pregătit din toate punctele de vedere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În realitate însă, această imposibilitate ține de faptul că noi gândim «logic» pornind de la propriile noastre date temporospațiale, singurele pe care spiritul nostru le poate concepe cu oarecare ușurință. Dar, în problema vieții aiurea, trebuie să ne desprindem de orice antropocentrism și să gândim în «timpi geologici» (miliarde de ani) și în «spații cosmice» (miliarde de sisteme solare). Aceste noi condiții fac zadarnic orice calcul al probabilităților. O evoluție desfășurată la întâmplare vreme de miliarde de ani și pe miliarde de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
feuilles mortes. În aceeași zi, de la Pasadena se transmitea că Mariner 7 a detectat în atmosfera planetei Marte amoniac și metan, gaze favorabile apariției vieții... Gândind în timpi geologici și în spații cosmice, străduindu-mă să mă desprind de orice antropocentrism, sintetizez: - există eventualitatea ca și pe alte planete să se joace fotbal; - dar și pe alte planete s-ar putea ca dintr-un meci de fotbal să izbucnească un răzbel? - există eventualitatea ca și pe alte planete să crească păsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
altceva decât o beție de neologisme. O putem deschide la întâmplare pentru a găsi fraze de acest fel: „Cu cât mai neașteptate, mai revelatoare sunt apropierile transmutante, cu atât mai solicitat este ecoul în receptivitatea noastră. Pe de altă parte, antropocentrismul nu confiscă desigur potențialitatea infinită a metaforizărilor.“ Nu ne rămâne decât să reflectăm și noi asupra potențialității infinite a vanității unor autori... Ca in secolul XIX Militar de carieră, internat între 1985 și 1990 „în lagărele militare comuniste de muncă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de Vianu) și coup de langage (categorie „de adîncime” proprie poeticii urmuziene). Una dintre cele mai interesante opinii privește „sensul major al viziunii la avangardiști”, anume „descentrarea umanului în ierarhia universală”. Descentrarea nu are loc „în sens etic, ci fizic”, antropocentrismul fiind înlocuit de „cosmocentrism”: „Un om-pasăre nu e atît un om descompus, degradat, cît unul deposedat de privilegiul de a se afla în centrul lumii: prin chiar faptul că regresează pe scara zoologică, el e descentrat. Viziunii antropocentrice i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sorta și ordona ceea ce pare adunat de-a valma Într-o masă amorfa. Până și simpla cunoaștere a numelor și comportamentului florilor sau copacilor declanșează acest proces de diferențiere sau individualizare, Îndepărtându-ne cu un pas de realitatea totală către antropocentrism; cu alte cuvinte, acționează mental ca un echivalent al teleobiectivului camerei de luat vederi. Ea distruge sau limitează deja anumite posibilități de a vedea, de a Înțelege, de a experimenta. Acesta este fructul amar al pomului cunoașterii din Uppsala. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
1987). Să notăm că, în realitatea noastră, reeducarea unor handicapați poate trece efectiv prin implantarea unor cipuri în creier, permițând reactivarea prin gândire a anumitor membre, ceea ce ne apropie de universul cyberspațiului. 1.3. Noi teritorii Pe lângă narațiunile legate de antropocentrism sau de metaforele metafizice pe care tocmai le-am pomenit, tematica robotului permite o explorare a raporturilor dintre om și mașină din unghiuri originale. Obiectele cele mai comune pot fi totodată, într-un univers ultraliberal, lipsite de "reflexe umane". În
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Eckersley (1992) sugerează că ecocentrismul ar fi trăsătura definitorie ecocentrismul este caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de specie) sau șovinism uman (încercarea de a preciza criterii
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de specie) sau șovinism uman (încercarea de a preciza criterii relevante de judecată etică ce ar favoriza componenta umană în detrimentul celorlalte specii). Antropocentrismul nu este neapărat problema în niciunul dintre aceste cazuri, iar respectul pentru umanitate în sine ar putea duce și la respectarea celorlalte specii (Hayward 1998:46-9). Totuși, în ciuda detaliilor argumentelor lor, Hayward și Barry sunt amândoi de acord că o
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
parte integrantă, cel puțin din punct de vedere istoric, din proiectul științific pe care este construit capitalismul (de exemplu, Merchant 1980). Cu alte cuvinte, eticii mediului îi este conferită o specificitate istorică și o bază materială apariția formelor moderne de antropocentrism este legată de apariția modernității sub toate aspectele sale. Această interpretare susține astfel că, din moment ce știința modernă este legată inextricabil de alte instituții moderne cum ar fi capitalismul, statele-națiune și formele moderne de patriarhat, nu este potrivit să reacționezi dezvoltând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]