253 matches
-
În DSM-IV-TR (APA, 2000), se folosește termenul de substanțe psihoactive cu referire la droguri, medicamente sau toxine care fac parte dintr-una din următoarele 11 categorii: alcool, amfetamine, cafeină, canabis, cocaină, halucinogene, inhalanți, nicotină, opiacee, fenciclidină (PCP), sedative, hipnotice sau anxiolitice. În aceeași lucrare, se menționează de asemenea că multe din medicamentele în vânzare liberă și din cele eliberate pe bază de rețetă pot induce tulburări mintale. DSM-IV-TR împarte tulburări induse de substanțele psihoactive în două mari categorii: tulburări determinate de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
izolare socială. Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), unele substanțe determină reacții similare în caz de intoxicație (de pildă, atât amfetaminele, cât și cocaina determină reacții de grandomanie și hiperactivitate, în timp ce alcoolul produce anumite efecte similare cu cele ale sedativelor, hipnoticelor și anxioliticelor). În secțiunea „Pe scurt 10.1”, sunt prezentate substanțele psihoactive cel mai frecvent utilizate de adolescenți și tineri și principalele semne de intoxicație. De reținut Intoxicația survine ca urmare a efectului pe care îl are substanța consumată asupra funcționării sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de amintirile sîcîitoare ale unor amenințări din trecut în SSPT. Manifestările în sine și teama de ele reprezintă principala problemă, deși anxietatea care le urmează este simptomul definitoriu pentru acest tip de tulburări. Așadar, nu este de mirare că medicamentele anxiolitice precum benzodiazepinele s-au dovedit a nu fi tocmai remediile ideale; deși reduc atît starea de neliniște, cît și anxietatea anticipatorie și redau calmul pacientului, nu reușesc să reducă temerile principale, specifice fiecărei afecțiuni. Există anumiți factori generali care par
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1999) a ajuns la concluzia că această metodă are efecte mai puțin benefice decît TCC. Wade și colaboratorii săi (1998) au demonstrat că singurul factor ce poate determina apariția atacurilor de panică după încheierea terapiei îl reprezintă tratamentul prealabil cu anxiolitice, majoritatea benzodiazepine. Mai mult, dacă luăm în calcul și datele ce nu provin de la subiecți umani, Bouton și colaboratorii săi (1990) au descoperit că două benzodiazepine pot determina dispariția sentimentului de frică la cobai, efectul depinzînd de dozaj. Astfel, informațiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
scopuri realiste pentru terapie. Pentru fobia socială există tratamente psihologice și farmacologice. Tratamentele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente sînt cele cognitive și cele bazate pe expunere, pachetele de învățare a abilităților sociale, medicația antidepresivă și benzodiazepinele anxiolitice. În general, rezultatul este raportat la severitatea simptomelor înainte de tratament. Tratamente psihologice pentru fobia socială Exersarea abilităților sociale Rolul exersării abilităților sociale în tratamentul fobiei sociale continuă să reprezinte un subiect de dezbatere. Înainte de publicarea DSM-III, exersarea abilităților sociale și-
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a gradului de afectare al simptomului și a funcționării sociale (de exemplu, vezi Bobes, 1998; Cox et al., 1998; Lampe, 2000) ar ajuta la interpretarea rezultatelor. Tratamente farmacologice Mai multe clase de medicamente au făcut obiectul studiilor. Acestea sînt beta-blocantele, anxioliticele din clasa benzodiazepinelor și antidepresivele. Beta-blocantele Beta-blocantele cum ar fi propranololul sau atenololul pot avea efect în reducerea simptomelor periferice care rezultă din hiperactivitatea sistemului nervos beta-adrenergic, precum tremorul, transpirația, înroșirea, gura uscată și palpitațiile (Marshall, 1992; Roy-Byrne și Wingerson
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la dispariția efectelor tratamentului (Power et al., 1990). Deși cercetările asupra efectelor de durată ale farmacoterapiei sînt abia la început, unor pacienți li s-au administrat benzodiazepine pe durata mai multor ani, fără a se înregistra o toleranță la efectele anxiolitice ale acestora (da Roza Davis și Gelder, 1991). Cu toate acestea, anumite considerente de ordin medical, etic și legal asociate cu folosirea îndelungată a acestor substanțe, în special în ceea ce privește potențialul de dependență, au condus la recomandarea utilizării cu intermitențe, în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
atunci cînd sînt administrate în ultimele luni de sarcină sau în timpul alăptării (Gale și Oakley-Browne, 2000). Benzodiazepinele ar trebui folosite cu precauție în special la adulții în vîrstă, datorită sensibilității sporite față de efectele adverse (Sheikh și Cassidy, 2000). Buspirona, un anxiolitic care nu face parte din grupul benzodiazepinelor, pare să aibă o eficacitate similară (Roy-Byrne și Cowley, 1998) dar, spre deosebire de acestea, nu are nici un efect sedativ și nu produce sindromul de sevraj sau reapariția anxietății ca urmare a întreruperii administrării. Gould
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
benzodiazepinelor, întreruperea administrării buspironei poate determina reapariția simptomelor inițiale (Rickels și Schweizer, 1990). Este posibil ca efectele sale să se manifeste mai ales prin intermediul sistemului dopaminergic de neurotransmițători; nu există o toleranță extinsă la benzodiazepine sau alcool, iar debutul efectului anxiolitic poate avea loc după mai multe săptămîni. Unii cercetători (de exemplu, da Roza Davis și Gelder, 1991) au emis ipoteza conform căreia buspirona ar putea fi administrată pe perioade mari de timp, dat fiind faptul că nu provoacă dependență, însă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
farmacoterapie, în pofida dovezilor epidemiologice care arată că, pentru majoritatea pacienților, TAG este o afecțiune cronică. Dată fiind importanța conceptului de îngrijorare în cadrul tulburării, trebuie să se acorde o atenție sporită evaluării componentelor cognitive ale anxietății. Majoritatea studiilor care compară medicațiile anxiolitice cu cele antidepresive ajung la concluzia că, deși în ansamblu rezultatele sînt aceleași, medicația antidepresivă determină ameliorări mai însemnate ale simptomelor psihice ale anxietății. Combinarea tratamentelor psihologice și farmacologice Ocurența frecventă a recidivelor, ca urmare a întreruperii tratamentului cu benzodiazepine
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ale TAG (Durham și Allan, 1993) a evidențiat faptul că, dintre mai multe studii, rezultatele ce indică progrese peste medie în privința parametrilor simptomelor și modificări clinice semnificative sînt asociate cu grupurile de pacienți cărora nu li s-au administrat medicamente anxiolitice. Nu sînt disponibile date referitoare la combinarea tratamentului psihologic cu medicația antidepresivă. În mod clar, rolul farmacoterapiei ca supliment al tratamentului psihologic în TAG nu a fost încă stabilit. Concluzii Terapiile cognitiv-comportamentale se dovedesc a fi cel puțin la fel de eficiente
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
triciclice asupra stresului posttraumatic; au existat și numeroase studii clinice deschise și studii de caz. Rezultatele au fost divergente și în general modeste. Odată cu descoperirea ISRS, antidepresivele triciclice nu mai reprezintă o alegere de prim rang în tratamentul SSPT. Medicamentele anxiolitice, în special benzodiazepinele, au fost prescrise pe scară largă în unele clinici. Deși au drept efect o ameliorare moderată a anxietății generalizate, rezultatele studiilor randomizate și deschise arată că, în privința reducerii principalelor simptome ale SSPT, acestea nu sînt superioare medicației
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
obiectele metalice catarame, bijuterii, lanțuri; - se dezbracă până la jumătate în zona lombară, se așează în decubit dorsal pe masa mobilă care se glisează în aparat; - se recomandă pacientului să nu se miște în timpul examinării; dacă este agitat se administrează un anxiolitic la recomadarea medicului; - se comunică cu pacientul prin sistem audio (microfon). Tehnica: - poziția bolnavului în decubit dorsal; - se execută o primă serie de tomograme fără substanță de contrast, apoi cu substanță de contrast; - asistenta îi va canula o venă de la
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
au acționat În judecată pentru calomnie. Studiază la Meaux (orașul de adopțiune al personajului Bruno din Les Particules élémentaires), apoi urmează cursurile școlii de Agronomie. Divorțat, are un fiu cu prima soție. Urmează o perioadă de depresie nervoasă (umplută cu anxiolitice, alcool), dar Începe tot acum să scrie poezie pe care o citește la cenaclul organizat de biblioteca arondismentului XII. Se angajează inginer informatician la Adunarea națională și În 1991 debutează cu poezie (H.P.Lovecraft). Se recăsătoreșe În 1998, an În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scandaloase În care atacă toate tabuurile etice și politice ale epocii, așa cum face mereu scriitorul. Titlurile sînt șarjate, teribiliste, ca de pildă: Preferăm tîrfele palestiniene" sau "Paște-mi fîșia Gaza!" Cinic și totuși depresiv, consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență peste medie, dar, cultural vorbind, vrea să-l reprezinte pe occidentalul mediu, așa cum apare el În nenumăratele
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ficțiune, nimic nu mai animă pe nimeni poate doar sportul, dar, și acolo, apartenența socială joacă un rol foarte important. Consumul, s-ar putea spune, funcționează ca debușeu libidinal, dar unul de intensitate mică. Iar televiziunea este mai degrabă un anxiolitic decît o formă de cunoaștere sau de distracție; desigur, putem accepta că există o distracție activă și una pasivă, iar televiziunea reprezintă una pasivă. și totuși, anxioliticul acesta e unul cu două tăișuri. Pe de o parte adoarme, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
debușeu libidinal, dar unul de intensitate mică. Iar televiziunea este mai degrabă un anxiolitic decît o formă de cunoaștere sau de distracție; desigur, putem accepta că există o distracție activă și una pasivă, iar televiziunea reprezintă una pasivă. și totuși, anxioliticul acesta e unul cu două tăișuri. Pe de o parte adoarme, pe de alta produce refulare prin faptul că promovează obiecte intangibile ale dorinței. Cu alte cuvinte, literatura se autojustifică pe măsură ce ajunge să echivaleze cu o nesfîrșită supapă, să se
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Fig. 5.12. Abordarea terapeutică a urgenței/crizei hipertensive Cefalee, fără semne neurologice și fără afectarea acută a organelor țintă Tratament intravenous cu monitorizare într-un serviciu de terapie intensivă Poate fi adăugat tratament per os Tratament cauzal: Anxietate: tratament anxiolitic Durere: tratament analgezic Cauză nedeterminată: tratament antihipertensiv per os URGENłĂ HIPERTENSIVĂ CRIZĂ HIPERTENSIVĂ 173 Majoritatea pacienților ce prezintă urgențe hipertensive au fost anterior diagnosticați ca hipertensivi și au avut un control inadecvat al valorilor TA. Manifestări clinice ale urgențelor hipertensive
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
scopul reproducerii și studierii unor manifestări psihopatologice. Substanțele psihotrope În psihofarmacologie, prin substanțe psihotrope se înțelege acel grup de substanțe chimice, naturale sau de sinteză, care, administrate unor subiecți normali, pot induce modificări variate ale funcțiilor psihice (euforizante, tranchilizante, sedative, anxiolitice, hipnotice) sau care la bolnavii psihici pot determina efecte terapeutice pozitive de restaurare a echilibrului psihic (antidepresive, antihalucinogene etc.). Alături de acestea, mai sunt cunoscute o gamă largă de substanțe psihotrope care, administrate, produc efecte „negative” inducând apariția unor manifestări psihotice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fapt, de un „alcoolism acceptat” de normele culturale ale unor regiuni care produc băuturi alcoolice (zone viticole etc.). b) Alcoolismul secundar sau alcoolozele sunt manifestări secundare care apar la personalități cu tulburări psihice primare. La aceștia utilizarea alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Sunt de fapt personalitățile nevrotice sau complexate. c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezintă alcoolismul periodic sau alcoolepsia. În aceste cazuri ne aflăm în fața unor situații psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic constă în consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
induce delirium Alcool Cocaina Amfetamine Corticosteroizi Anestezice Medicație gastrointestinală Analgezice Halucinogene Agenți antiastmatici Relaxanți musculari Anticolinesteraza Dioxidul de carbon Anticonvulsivante Monoxidul de carbon Antihistamine Opioide Antihipertensive și medicamente cardiovasculare Organofosfați Antiparkinsoniene Medicație psihotropă cu efecte secundare anticolinergice Canabis Sedative, hipnotice, anxiolitice Delirium-ul constituie probabil sindromul psihiatric cel mai întâlnit în spitalele fără specific psihiatric, în special la persoanele în vârstă. În jur de 10% din vârstnicii internați pentru probleme somatice dezvoltă delirium înainte de internare, iar alți 10-15%, pe parcursul spitalizării. Persoanele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
recomandat dilatarea cu balonaș sau miotomia chirurgicală. Tratamentul simptomelor ce nu pot fi corelate direct cu tulburările de motilitate. Asigurarea pacientului asupra benignității afecțiunii și lipsei de importanță a simptomatologiei este un prim pas; deseori, administrarea de antidepresive și/sau anxiolitice. 2. TUMORILE ESOFAGIENE MALIGNE Cadru nosologic. Cancerul esofagian este una dintre bolile neoplazice cu prognosticul cel mai sumbru, datorat atât descoperirii în stadii tardive, cât și malignității sale deosebite care duce rapid la exitus. Dacă până în anii ’70 carcinomul scuamos
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
cu analistul tăios, impecabil, care-și presară operele cu teorii cerebrale, uneori în exces. De partea cealaltă, clar-obscurul unei derive baudelairiene pe fond de inteligență casantă a unui copil abandonat de părinți, absolvent șomer al Școlii de agronomie, plonjînd în anxiolitice și alcool, trecînd printr-un spital psihiatric înainte de a deveni inginer informatician la Adunarea națională și apoi, foarte repede după publicarea primelor sale eseuri, poezii și romane, scriitorul-far al generației actuale. În această calitate a fost "adjudecat" Houellebecq de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la altul. Tratamentul simptomatic poate fi util în atenuarea simptomatologiei asociate sevrajului tabagic. Din acest punct de vedere, medicamente precum Alprazolamul sau Clonidina s-au dovedit eficiente în 102 reducerea simptomatologiei pe parcursul programelor de renunŃare la fumat (346). Buspiron, un anxiolitic non-benzodiazepinic, acŃionează ca agonist parŃial asupra receptorilor serotoninergici, crescând rata de descărcare a neuronilor noradrenergici și dopaminergici. Mai multe studii clinice au demonstrat efectele buspiron în reducerea anxietăŃii și disforiei cauzate de întreruperea fumatului, fără însă a avea efect sedativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
zi, timp de trei săptămâni înainte de stoparea fumatului și patru săptămâni după momentul opririi (346). Clonidina este un agonist α2-adrenergic utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale. Clonidina inhibă eliberarea de noradrenalină și descărcările neuronale în locus ceruleus determinând efecte sedative și anxiolitice. Prin acŃiune asupra sistemului nervos central reduce simptomele asociate renunŃării la fumat. Este indicată începerea terapiei cu aproximativ 3 zile înaintea datei fixate pentru oprirea fumatului. Se începe cu doza iniŃială de 0,10 mg x 2/zi, în forma
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]