9,963 matches
-
frumos să-ți bagi bocancul în sufletul tranzacțiilor financiare ale omului. Ele, concentrate și mute. Trec câteva minute, apoi mai trec câteva. Încep să mă neliniștesc. După încă o vreme, una o întreabă pe cealaltă: “Și acuma ce fac?”. Mai apasă amândouă pe niște butoane, se mai uită una la alta nedumerite... Până la urmă, reușesc. Iese cardul. “Stai să vezi ca mă trezesc cu-n milion de euro la picioare”, îmi zic. Ies și banii: 20 RON. Iese și chitanța, iar
Două doamne faţă-n faţă cu un bancomat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21137_a_22462]
-
Simona Tache Colegul meu Mihai Radu, de la Cațavencii, a alcătuit aici un top 4 al comentatorilor de articole. Dați-mi voie să îl completez: Comentatorul paranoic. E sufocat de indignare pentru că l-ai pus să apese pe un link. Îți explică nervos că nu permite, nu acceptă să fie păcălit, nu suportă să fie dus de nas și nu admite să fie manipulat. Îi citești comentariile și te întrebi dacă nu cumva i-ai luat și
Comentatorul paranoic versus comentatorul care nu a făcut sex de mult by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21188_a_22513]
-
mele în copilărie era că Sigur, am văzut alți copii plângând la școală și mi-aduc aminte că, de fiecare dată, i-am privit oarecum stânjenit. Nu-mi imaginam cum se pot face de râs în halul ăsta. (pentru continuare apasă Play)
Apă și sare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82351_a_83676]
-
unei prietene. Înainte să ne despărțim, Amalia îmi pasează un DVD: “Să te uiți la el înainte să te culci!” “Ne vedem mâine?”, întreb eu. “Asta nu pot să-ți spun.” Ajung la mine, pun DVD-ul în Mac și apăs Play. Pe ecran începe o știre de televiziune: Nu-i cunoașteți și nu i-ați văzut niciodată pentru că n-au niciun interes să fie în vizorul publicului. Ba dimpotrivă. Se feresc să-și spună numele, deși în sinea lor se
Ce-şi doreşte omul cu mâna lui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82587_a_83912]
-
sufletească și iar elegantă și atitudine și, peste toate, încă o dată, inteligență. Mă înclin. Citindu-te în această seară, am plâns. Și nu știu de unde m-au năpădit toate aceste emoții, unde se ascundeau în mine și ce resort ai apăsat în mintea și inima mea. Însă ceva știu cu siguranta: eram o bună româncă și nu aveam habar. Pentru că nu cred că am plâns de milă României până astăzi. Domnule Bucurenci, Sunteți de varsta fiului mei și mă bucur enorm
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
scene) în Bucureștii de aievea, este, desigur, altă vorbă. Nu-i, totuși, mai puțin adevărat că toponimia lui Mateiu (ca și onomastica-i, de altfel, arhaizantă și bizară), nu e niciodată gratuită, capricioasă sau aleatorie. Altminteri, pentru ce să stăruie/apese asupra anodinului detaliu că, o dată, despărțindu-se de Pirgu, care o ia "spre Poștă", el și Pantazi au s-o ia "spre Sărindar", - un "sărindar", pe lângă că numește o "mahala" din centrul capitalei, fiind o rugăciune pentru morți, o "veșnică
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Pe Dumnezeu să nu-l mai pomenești! Nu-ți dau voie! Pe Ludwig, da, pe el poți să-l iei ca martor. El te mai poate înțelege, rosti ea, fără să-i sloboade mîna, pe care continua să i-o apese pe spațiul dintre viață și moarte al trupului ei. Da, și? Ce dacă nu mai simt nimic aici jos? Îi azvîrli mîna sub masa compactă a sînilor abia treziți, acolo unde inima ei ciocănea prevestitor în palma răbdătoare a lui
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
umblat în două continente, am citit biblioteci întregi și am scris șaisprezece volume. Toate darurile pe care mi le-a dat Dumnezeu și tot ce-am adăugat eu, prin munca mea, vor fi îngropate în pământ. Mă întreb ce blestem apasă asupra generației mele, ca ratarea și moartea să ne secere atât de timpuriu și cu atâta cruzime?"7 Dând dovadă de profesionalism, autorul monografiei neagă hotărât mărturia fostului legionar Ion Zeană, citat de Claudio Mutti, că Eliade ar fi făcut
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
scrise de Culianu nu i-a făcut o plăcere deosebită lui Eliade" (p. 629). Insinuarea se strecoară pe nesimțite: La Londra, de pildă, "pe lângă atribuțiile de propagandă culturală a acceptat probabil și sarcini de alt gen" (p. 384). Alteori se apasă puternic pe pedală. O scrisoare a lui Eliade către Lucian Blaga din 29 iulie 1937 relatează: "Am vorbit cu câțiva șefi... secretarul lagărelor" șnaziste - completează }urcanuț, dacă se pregătesc de război. Acest text anodin este comentat astfel de autorul biografiei
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de sport. În acel orășel de pe malul mării, bruma toamnei cobora odată cu înserarea. Își descoperi nepotul într-un grup gălăgios, pe peronul din fața piscinei acoperite ,Vrei să pun în funcțiune navigatorul?" - îl întrebă puștiul, sărind în mașină. ,Navigatorul! Ce navigator ?" Apăsând un buton, copilul aprinse un ecran pe care nu-l observase până atunci. O listă lungă defilă pe ecran, se opri în dreptul unui cuvânt: numele orășelului, și imediat apăru un plan cu străzi, intersecții, conturul țărmului. ,Uite-te aici, papi
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
din amintiri se-ntoarce-aceeași teamă lărgind fântâna lumii pân-la margini de unde nu mai bănuiesc zăranii cum numa-n ochiul din adânc, pe vremuri, puteam să-mi văd în tremurare fața... Apoi se depărtează totul, piere și zidul de-ntuneric ce mă-apasă, când se arată dunga unui deal și-o alta mai depate-n vălurire, sub cumpene și turle de biserici împrăștiindu-și casele pe vale și adunându-le frumos în cuiburi printre grădini, sub dunga de pădure. Ce împăcare-n cumpăna fântânii
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
mântuire! Verset ,...cu buză de lut am vorbit..." De bunăseamă lutul bătrânu-i cel care-și cheamă fiii la sânu-i. El însuși, Fiul de la-nceputul, într-un târziu-l chinuie lutul și-n ceața deasă nu-și află leacul, cum îl apasă clipa și veacul! Tot încerci... Tot încerci cu teamă și cu disperare Să te legi de-o lume care nu mai este Pătimaș în ritmuri și în rime rare Om de meserie în slujiri terestre Și-n această clipă vezi
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
urmă, porțelanul întunecat din care mai băuseră și alții. Cele mai lungi remușcări din anul acesta ploios - o formă singuratecă de surpare de sine. Voiai să răstorni lumea cu dinamita strecurată în ceștile de cafea... hotelul de viață, liftierii răzbunători apăsând pe butoane de frig și oamenii aceia de douăjde bancnote de frunze bacșiș ancorați la valize... Cele mai mari remușcări din anul acesta : așternuturi de stâncă și pământ...forme de relief tot mai nesigure de la înălțimea ultimului catarg. BARBECUE În
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
nu le pasă cum să învețe să supraviețuiască și doar inconsecința propriilor lor gînduri le e nobilă; firul mă trase către originea - pe care vulgatele o numesc 'absență' - valului verde-negru care nasc roșul, făr' a-i fi, însă, cauză. Mă apăsa legătura dintre laus sanguis și hermeneutica filială, căci hermeneutica suferă de viciul tuturor cercurilor, dar nu de cel prea dur al eternei reîntoarceri nietzscheene a nimicniciei. Aici firul de sînge o conduse pe Úrsula către originea acestui nimic care odată
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
rămânea prizonierul spaimelor proprii și victima potențială a reprimării. Partea cea mai tristă a lucrurilor era trecerea lor într-un regim al obișnuinței, acceptarea, resemnarea, lipsa speranțelor de schimbare. După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cît e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește, Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. (Gr. Alexandrescu, Anul 1840) Ultima frază a Alfabetului de tranziție, ieșit de sub tipar în decembrie 1986, sună astfel: "Un nou alfabet
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
am apropiat de catafalc și încă o dată i-am privit cu drag și durere - de ce-aș minți? - masca profilului frumos, elen. Și pentru că podul mâinii lui drepte stătea ridicat peste podul mâinii lui stângi, am întins mâna mea dreaptă, apăsându-i ușor, podul mâinii lui drepte peste podul mâinii lui stângi. Răceala întunericului care îl invadase mi-a pătruns ca o lamă de cuțit brațul până-n umăr și o simt și acum, când o scriu. Dar, sub privirea mea uimită
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
pătruns ca o lamă de cuțit brațul până-n umăr și o simt și acum, când o scriu. Dar, sub privirea mea uimită, podul mâinii lui drepte s-a ridicat iarăși, încet, deasupra podului mâinii lui stângi. Și iarăși l-am apăsat încet peste podul mâinii lui stângi, și iarăși s-a ridicat încet. Dar atunci am văzut: nu tot podul palmei se ridica, ci se ridicau doar cele trei degete ale crucii și ale condeiului, care trebuiau, probabil, să treacă Dincolo
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
blândă adie de sub năframă.Grijulie, ca un licăr tremurândăTe sărută fierbinte pe inima plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat! Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut. Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și graiul își apărară.Într-o țară greu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lupii moștenirea ce vi s-a lăsatși ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat!Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut,Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut.Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător,Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... XVII. AU VENIT ÎN ȚARA ASTA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-o I-au supt sângele
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
special, după atentatele de la Bruxel) și a compromite lucrările ... XV. VALERIU DULGHERU - REUNIREA NU MA E DOAR O DORINȚĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. „Și lacrimile mă apasă, Te rog, măicuță, ia-mă-acasă, Mi-e inima însângerată, Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată. Adesea lumea mă întreabă - Tu ești orfana basarabă Cea despărțită pe nedrept De la al mamei sale piept?” (Lucia Stegărescu. liceană) Este strigătul plin de durere al
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
România. Observați, copiii și nepoții noștri își doresc revenirea acasă. Ce să mai vorbim de puținii rămași în viață bunici ai noștri care tânjesc de peste 70 de ani de dorul de Țară. Dor, cântat ... Citește mai mult „Și lacrimile mă apasă,Te rog, măicuță, ia-mă-acasă,Mi-e inima însângerată,Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată.Adesea lumea mă întreabă- Tu ești orfana basarabăCea despărțită pe nedreptDe la al mamei sale piept?”(Lucia Stegărescu. liceană)Este strigătul plin de durere al unei
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
ai trecut! Fii fericită femeie... Că din toate ai învățat! Fii fericită femeie... Că exemplu bun tu ai dat! Fii fericită femeie... Că de viață tu n-ai fugit! Fii fericită femeie... Că poți să râzi chiar de viața te-apasă! Fii fericită femeie... Că nu regreți tu nimic! Fii fericită femeie... Că nu depinzi de nimeni nici un pic! Fii fericită femeie... Că ai făcut tot ce-ai crezut! Fii fericită femeie... Că oricând le poți lua de la-nceput! Fii fericită
FII FERICITĂ FEMEIE... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380723_a_382052]
-
vindecare de sine: ”Mai joc roata lumii, norocul să-l întorc/ În cuibul între stele pustiu și-atât de-nalt”. (La cumpăna de veacuri) Adesea, versurile sale sunt o adevărată rostogolire de tandrețe, chiar și atunci când umbra, neliniștea, tăcerea îi apasă sufletul: “Că m-ai uitat sau că îți este bine.../ O veste vreau, iubire, de la tine” (Câmpia cu maci). Referitor la arta sa poetică, remarcăm că în urma unei experiențe intelectuale și a unei bogate creații artistice, poeta se află în
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]