894 matches
-
forțați răsucirea butonului selector al dozei . În acest caz , fie puteți injecta doza rămasă în stiloul injector ( pen ) și să vă completați doza cu un nou SoloStar , fie să utilizați un nou SoloStar pentru întreaga doză . Pasul 5 . Injectați doza Apăsați butonul injector până la capăt . Numărul din fereastra dozei va reveni la „ 0 ” pe măsură ce injectați . 10 sec Țineți butonul injector apăsat complet . Numărați rar până la 10 secunde înainte de a retrage acul din piele . Aceasta oferă siguranța că s- a injectat toată
Ro_477 () [Corola-website/Science/291236_a_292565]
-
trăit” </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">și a fost activ în</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> vremurile respective nu se întregește ca factor legitimator decât împreună cu această postură justificativa și cu afirmarea apăsata a unor elemente cheie ale discursului mainstream despre subiect</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> (</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">de exemplu că realismul socialist nu </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
care aruncă în derizoriu, într-o fracțiune de secundă, existențe excepționale, dedicate proiectului intelectual, ori viețile simple ale unor țărănci al căror portret moral e impecabil. Evocarea acestor figuri feminine e de cele mai multe ori empatică, acută, oscilând adesea între vocea apăsată menită să sublinieze grozăvia unor fapte din trecut și tonul admirativ, plin de reverență în care sunt descrise calitățile excepționale, intelectuale ale unor personalități feminine (începând cu Regina Maria, Missy, și terminând cu Alice Voinescu sau Jeni Acterian). De altfel
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
pe care se proiectează programe educative pînă se dă stingerea. Într-una din celule, Wakefield apasă o manetă sub care scrie „Seară“. Ecranul-perete se Întunecă și apare un meniu: Pentru limba franceză apăsați 1, pentru flamandă apăsați 2, pentru engleză apăsați 3. Apasă „3“ și obține Încă și mai multe opțiuni: Apăsați 1 pentru literatură, 2 pentru științe, 3 pentru economie, 4 pentru psihologie, 5 pentru studii de mediu, 6 pentru procesarea alimentelor, 7 pentru mass media. Apasă 4 pentru psihologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
perete sau spărgeam biberonul lui Kate proiectându-l în fereastră. Sau orice obiect aflat prin preajmă, la îndemână, era trântit de o suprafață apropiată. După care începeam să înjur ca o țață, pentru ca apoi să ies din cameră cu pași apăsați, trântind ușa cu atâta putere, că probabil ne cădea șindrila de pe acoperiș. Situația a devenit așa de gravă încât, atunci când intram bubuind în sufragerie, iar televizorul era pornit, Anna sau Helen sau indiferent cine era acolo înșfăca telecomanda și schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă simt goală în inimă, în suflet și simt că odată cu plecarea ta se termină și viața mea. Cine mi te ia mereu de lậngă mine? N-o să-ți mai simt atingerile fine și n-o să mai aud cuvintele tale apăsate, dar dulci ca și ochii tăi care m-au îmbolnăvit de dragoste, n-o să-ți mai văd pậnă tậrziu zậmbetul tău divin, nu voi mai gusta buzele tale dulci! Dar iubirea mea nu moare, ea încă mai dăinuie, iar tu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mai dăruiesc inima vreunui bărbat, devenisem precum îngerii, lipsită de pasiuni efemere, de obsesia sexului... Mă gậndeam că, după moarte, toți oamenii devin îngeri în ceruri, și că Yon este acum iubit de unul dintre ei, dar chinurile lui, nopțile apăsate greu de durerea așteptării, mi se păreau inutile, zbateri tậrzii prin genunea marii treceri. De aceea, mi se părea foarte important ca noi, oamenii, să fim atật de apropiați unul de celălalt aici, pe pămậnt. Eram încă puri ca în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
copii ești? Alice a clătinat din cap. Unchiul Tommy i-a aruncat o privire feroce. —Ei, mă bucur al naibii de tare să aud chestia asta, a explodat el înainte de a se întoarce pe călcâie și de a se îndepărta cu pași apăsați. Alice s-a pierdut printre ceilalți nuntași în întunericul înfrigurat al bisericii și s-a așezat lângă părinții ei. În față stătea mătușa Frances. Din când în când, frunzișul roșiatic i se scutura violent în clipele când emoțiile erau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
serbarea Anului Nou, e pustie. Pe fereastră văd, În stânga, canalul San Giovanni Crisostomo cu gondolele trase la debarcadere, clătinându-se Încet pe valurile mărunte, sosite, poate, din Canal Grande sau din largul lagunei. În dreapta, văd doar cupola Chiesei dei Miracoli, apăsată parcă de un cer jos, care se refuză luminii. E prima dimineață a anului și toată lumea doarme. Cred că e timpul cel mai potrivit pentru o plimbare pe micile calle care duc spre Arsenal. De acolo, voi vedea Isola di
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cuvânt bine despărțit de celelalte și cu oarecare energie. Aceasta este pronunția cea mai prozaică, ce-i dreptul, dar e cu mult de preferat acelui ton îngînat, care face declamația nespus de monotonă. Să nu se teamă că prin vorbirea apăsată și energică s-ar pierde ceva din simțirea ce voiește a esprima. Oricât de energic pronunțate vor fi cuvintele, simțirea adevărată va pătrunde prin ele. Nu știm de unde și până unde actorii români au pronunții atât de străine. Limba românească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ahmet. D. Vîrnav Liteanu a vorbit despre publicul român; discursul său au fost elegant și mult aplaudat de auditori. [30 septembrie 1877] ITALIA ["LUCRAREA D-LUI N. DENSUȘEANU... Lucrarea d-lui N. Densușeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre, apăsați și persecutați deopotrivă atât de creștini cât și de păgâni, tradusă în limba franceză de d-nul Frederic Dame și purtând titlul, Les Roumains de Sud (Macedonia, Tesalia, Epir, Tracia și Albania) și însoțită de o cartă etnografică a fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Palenque atunci? Nu știu. În schimb, azi lucrurile au un limbaj vital. Acești arbori toropiți de căldură, aceste păsări care zboară pe cerul limpede de septembrie, intimidează scepticul din mine. Văd o calitate în faptul că, în ciuda unui tot mai apăsat sentiment al relativității, n-am ajuns niciodată în tabăra celor dezgustați de viață. Și, cât de limpede e lecția pe care o oferă acum aceste piramide din mijlocul junglei! Palenque nu face decât să simplifice lucrurile pentru cei grăbiți. Lumea
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
rotundă, bruscă și tăioasă, retezînd-o pe femeie în două, asemeni coasei ce învăluie brazda de iarbă: Deci tu ești frumoasa doamnă Brîndușa..." "Obraznicule!" scapără privirea Brîndușei. Am înțeles de la tovarășa tehniciană că dumneata conduci montajul rezervoarelor de recuperare spune Brîndușa apăsat. Sîmbătă trebuie să informez Comitetul județean P.C.R. de stadiul investițiilor. Dacă nu va porni la timp instalația de recuperare, ne vor înghiți deșeurile de fabricație, și-i jale, tovarășe... Cum ai zis că te cheamă? A, da, Vlad; mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
sînt atîtea de făcut pînă mîine seară... Tu de ce nu-ți iei niște libere? Dacă-mi iau libere, nu mai iau bani. Și mie nu-mi aduce nimeni pachețelul cu mîncare acasă. De la capătul celălalt al firului Mihai aude răsuflarea apăsată a fetei și și-o închipuie bosumflată. În fond, ce am cu ea ?!" Înțelegi? surîde Mihai, vrînd s-o dreagă eu sînt bătrîn de-acum, trebuie să-mi port singur de grijă, nu mai sînt copil. A, știu, nici tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ești, dar..., oricum... De ce mă ironizezi? Pentru asta crezi că ți-am dat telefon? Nu cred nimic. Aștept să-mi spui tu pentru ce m-ai sunat. Sînt supărată c-ai plecat aseară! În primul rînd. Vocea din telefon, sigură, apăsată, întregește imaginea fetei în mintea obosită de nesomn a lui Mihai. Inflexiunea vorbelor dă contur feminin, matur, chipului de adolescentă, aprinzînd simțurile, și-așa răvășite, ale lui Mihai, pentru care fata începe să fie o Marie Săteanu tînără, fruct neînceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
și bucata de hîrtie pe care și-a notat adresa lui Mihai din registrul de comenzi, unde i-a scris-o ieri, cînd el a solicitat zece sticle de vodcă. Hotărîtă brusc, din senin, se întoarce la ușă, cu pas apăsat, lăsînd tocurile cizmulițelor să lovească cu zgomot cimentul. Bate de două ori, apoi așteaptă. Intră aude o voce de om trezit din somn. Mai bate de două ori. Oof, doar îi deschis... Ușa se dă în lături. În fața ei, buimac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
noi, la uzină, ori la întreprinderea mecanică, director comercial, să vinzi semănători, pluguri..., așa-i stă bine unui fost țăran..., care pretinde că-n adîncurile lui... Ridicat deja în picioare, gata să înceapă a măsura încăperea cu pași mari și apăsați, cum o face cînd e nervos, prins în toiul vreunei discuții, Săteanu rămîne totuși locului, clătinînd lung din cap, cu amărăciune: Deci asta-i! Tu ai impresia... Nu, nea Toadere. Dumneata lași impresia. Ascultă, drept cine mă iei de-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o să fie bine - trebuie să plec. Când mai vii? Nu știu. Peste o sută de ani. Veghează și roagă-te. Unde te duci? La cinema. Bună dimineața. Pearl. Bună dimineața, domnule profesor. Pearl, care deschisese ușa Papucului la clinchetul soneriei apăsate de John Robert, îi făcu o plecăciune. Numai în fața lui se pleca. Făcea parte din teatrul, care nu era teatru, destinat lui John Robert. Ce mai faci? Foarte bine, mulțumesc. Vai, sunteți ud leoarcă. Filozoful era într-adevăr muiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
omenești, prea omenești... A reduce epicurismul la o filosofie a pântecelui, mai exact a părții de jos a acestuia, ține mai mult de discursul lui Athenaios din Dipnosofiștii decât de realitate: în caz contrar, ce-i de făcut cu elogiile apăsate aduse de Epicur prudenței, cumpătării, practicării filosofiei, prieteniei, râsului, tot atâtea variațiuni pe tema bucuriei de a trăi și a purei plăceri de a exista care aduc în scenă și în joc mult mai mult decât plăcerile vulgare, animalice, triviale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
este să gîndiți pozitiv. Mai era Încă un expert de față, care luă și el cuvîntul, pentru a explica În detaliu cum stau lucrurile; căci, să recunoaștem, primul nu spusese decît niște generalități. Al doilea vorbea punînd cîte un punct apăsat și lăsînd o scurtă pauză după fiecare frază, ca unul care vrea să Încheie discuția și nu e lăsat să o facă, ceea ce producea impresia unui remarcabil spirit de precizie și competență - practic, te obliga să-l asculți. — Vă rog
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Mă dor șalele de mor. Dacă mâine dimineață sunt la tine, bine. Dacă nu, să nu mă aștepți. Am Întins-o. Numai bine!” Și Canafas o luă la trap pe drumul de pământ bătut care bubuia pașnic sub călcătura lui apăsată. Enin se scutură ca de muște când liniștea cea lenevoasă cuprinse din nou satul. O luă către casa lui Titel Meșteru. Drumul Începu, de la o vreme, să i se pară nesfârșit. Privirile Îi poposeau pe case și curți pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bani puțini ori pe mâncare cui voia să-și vadă odrasla mai răsărită prin cataloage. Oamenii Îi arătau Încredere, că părea hotărât și pus pe treabă: avea privirea Întunecată, sprâncenele Încruntate și cu o cută Între ele, vorba cumpănită și apăsată, pantofii văscuiți, dungă la pantalon, cuvinte alese, ce să mai una-alta - om dintr-o bucată, domnule! Azi așa, mâine așa, prin odăița În care ședea cu chirie se perindau o grămadă de copii și, am băgat eu de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor Teamă de semn rău (1993), Scut de zăpadă (1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
aspecte încă neclare și litigioase, putem spune că limbajul jurnalistic are câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ, vorbire indirectă; gestionarea informației - de la simplu la complex; saturarea
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este doar o năzuință, un deziderat. De altfel, această pretinsă cerință este încălcată frecvent de către ziariști și, la o privire mai atentă a textelor, vom observa că orice afirmație poartă în sine germenii unei subiectivități mai mult sau mai puțin apăsate. „Încă 50 000 de apartamente pentru tineri”, va titra un ziar pro-guvernamental. „Doar 50 000 de apartamente pentru tineri”, va scrie un ziar antiguvernamental. Jean Ricardou (1980) merge mai departe, răpindu-i jurnalismului și ultima iluzie de obiectivitate: „Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]