120,922 matches
-
mai mult decât i s-a dat cu toată dragostea ei cu lamă dublă dacă sora mea nu e o femeie simplă sângerie cineva mă lovește cineva îmi caută ochiul cu dalta latinul anonim ziua de astăzi la fel și aparatul de ras și omul pe care îl iubești sunt o convenție și sufletul tău hibrid monogramă fiindcă zice-va ziua de mâine n-o poți avea iar cea de azi te înșală și tot ce tu cu bună știință lipești
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
pop-corn, Si-acasa, si pe stradă, si la cinematograf, si-alergam că bezmeticii cât e ziua de lungă de la o slujbă la alta, ca să ne plătim cât mai repede ratele la casa și la mașină și la mobilă și la aparatele electronice, dar murim și tot n-ajungem vreodată cu ele la zi, pentm că apar mereu noi Și noi oferte, si le lăsăm în piață urmașilor noștri, si uite-așa ne trece viafa, pe care ne-o programează cei de
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
e periculos să fii atât de aproape de piele. la orice rană, cât de mică, iese sufletul din dumneavoastră, de la sare, corpul împinge sufletul din el. kirilă a auzit limpede: cardiac. și atunci: nu ați înțeles bine, e colonel, domnule doctor, aparatele s-au înșelat pentru prima dată, nu cardiac, colonel, până acum trei luni făcea gropi pentru copaci și vocea cea albă: e cardiac, are inima moale, dacă ai ține-o acum în mână ți-ar curge printre degete și s-
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
intrat și oameni fericiți să câștige un ban nefăcând nimic. Adică profitând de mai vechile lor abilități de „guriști” în slujba oricărui stăpân. Astfel de ambiții limitate nu mai corespund fazei actuale a evoluției societății românești. Mulți dintre oamenii de aparat încep — cum spuneam — să-și pună întrebări privind uriașele diferențe sociale dintre ei și colegi cu nimic mai breji, dar care au ajuns, nu se știe cum, la averi colosale. Complotul mediocrităților, perfect valorificat în orice democrație, va crea inimaginabile
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
schițează un zâmbet forțat undeva între ceea ce ar trebui să fie bărbia și ceea ce ar trebui să fie nasul. Se văd pupilele, care seamănă cu cercurile de plastic cu care ne privesc păpușile. Nici unul dintre ei nu se uită la aparat. Poate doar bunica, diafană în fotografie, având ceva fantomatic sau părând mai degrabă o siluetă dintr-un vis. Îi lipsește siguranța amabilă pe care o au de obicei copiii binecrescuți și personajele lui Henry James, și îi mai lipsește jumătate
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
nici eu n-o să mai fiu: când n-o să mai existe nimeni care să se intereseze de ea, fotografia va muri. Gulerul rochiței albe, care probabil era de dantelă, degetele care se sprijină pe umărul ei. Un bărbat a adus aparatul de fotografiat pe un trepied până în acel colț al grădinii, și-a acoperit capul cu o pânză neagră, a apăsat pe buton. Este singurul lucru care nu apare în portret, singurul lucru despre care nu știu cum a fost. I-a încadrat
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
în portret, singurul lucru despre care nu știu cum a fost. I-a încadrat pe clienți, le-a cerut - Stați așa, nu mișcați probabil că i-a așezat de câteva ori în cadru, a verificat luminozitatea, a potrivit în partea cealaltă a aparatului un clișeu răsturnat, și-a făcut apariția de după pânza neagră - Nu mișcați și nici măcar nu și-a semnat opera. Și-a strâns apoi trepiedul, a pus lentilele în cutie, a plecat. Se zărește un crâmpei de cer, inutil, depărtat, dincolo de
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
Nimic, fratre! Totul liniștit, totul normal - povestea vieții unei prezentatoare de televiziune, văzută roz și trăită gri de cele mai multe ori, cu încrâncenări, cu revolte, cu renunțări, cu reveniri, cu lupte aprige cu sine și cu alții, mai totul sub teroarea aparatului de filmat, totul sub privirea neîndurătoare a regizorului, a producătorului, a colegilor, a telespectatorilor la urma urmei. Groaznic. Groaznic, pe naiba! Ia s-o vedem noi pe doamna Mona Nicolici mințind electoratul cu zâmbetul ei sidefiu și batjocurindu-l cu promisiuni
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
după-amiază de vineri, ar putea aminti de Cănuță om sucit: eroul trebuie să se însoare, dar totul merge, în chip absurd, pe dos - apartamentul e inundat și apoi ars, costumul de mire se rupe, portierele mașinii nu se deschid, în aparatul de fotografiat n-a pus nimeni film, fereastra apartamentului e spartă și noaptea nunții se consumă cu mirii îmbrăcați în paltoane.... De vină e personajul sau lumea e sucită? La Caragiale se știe, aici nu. Proza lui Răzvan Petrescu nu
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
Operatoarea sublimă a informării rapide, gata să decoleze... Stau cu fruntea în jos sub etrava corăbiei eșuată pe patul greu de granit, soclul zgâriat, și scriu febril, cu litere tremurate de emoție, ca ale unui abia alfabetizat, în timp ce în jur aparatele țăcănesc. Scriu îndărătnic și-mi spun că, totuși, nici un aparat din lume, oricât de sofisticat, nu întrece percepția căpățânii mele bătrâne. Nu prinde ideea unicității unui artist, cum e necunoscutul autor al statuii. Ideea că el nu e repetabil. (Cum
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
fruntea în jos sub etrava corăbiei eșuată pe patul greu de granit, soclul zgâriat, și scriu febril, cu litere tremurate de emoție, ca ale unui abia alfabetizat, în timp ce în jur aparatele țăcănesc. Scriu îndărătnic și-mi spun că, totuși, nici un aparat din lume, oricât de sofisticat, nu întrece percepția căpățânii mele bătrâne. Nu prinde ideea unicității unui artist, cum e necunoscutul autor al statuii. Ideea că el nu e repetabil. (Cum spune Valery, că un artist face cât milenii). Și că
Informarea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13192_a_14517]
-
la un moment dat mă făcuse să alerg, să mă îndepărtez, căutând locul cu pricina, unde șapte japonezi mă înconjurară imediat înaintea vaselor albe de porțelan, vorbind între ei gutural și râzând tare, pe când o ceată de alți zece cu aparatele pe umăr, așteptau la rând, - și mă-ntorsei fuga ca într-o gară când nu vrei să pierzi trenul... Nu văzusem, nu citisem esențialul... (Dama misterioasă a lui Leonardo pălise). Fata păcătoasă a germanului însă, nudul ei puțin frez, stins
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
mi-am porcăit spectacolele, cînd am înecat în closet copilul ăla genial, înaripat, care era Proștii sub clar de lună”... Tot din mulțimea de citate obligatorii aflăm că “itinerariul meu «ieșit din comun», cum spuneți - atribuit îndeobște rezistenței mele față de aparatul de represiune totalitară -, are la origine ceva mult mai simplu, un soi de «dandysm» provocator, izvorît din revelația că «ei» sînt mult mai fragili, mai proști, mai înspăimîntați decît se crede, și că un elementar gest de demnitate le încurcă
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
articolul și sunt uimit, din contră, de cât de reținut am fost în exprimare! Nici măcar pasajul care i-a ulcerat pe cosemnatari („Când raportor de frunte la o astfel de organizație devine fiul unuia dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolșevic, e normal ca așchia să nu sară departe de trunchi. Și Vadim, și tatăl respectivului personaj provin din aceeași lume, a slugoilor lui Ceaușescu.”) nu cred că păcătuiește prin exces. Cred, dimpotrivă, că e una dintre
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
Mircea Mihăieș Deschide repede televizorul la Tucă Show, să-ți vezi «nebunii» preferați!” Vocea prietenei care mă sunase nu spune mai mult. Iar eu nu întreb, pentru că știu, chiar înainte de a pune în funcțiune aparatul, pe cine urma să văd. Stiu chiar mai mult de-atât: că sub privirile satisfăcut-ironice ale moderatorului voi asista la un dialog al surzilor, la o înfruntare — expresivă pe alocuri, dar profund sterilă în cele din urmă și, de la un
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
Chirac. Dacă tot e pus pe fapte mari, nu știu de ce s-a încurcat Ilici cu destul de dubioasele Airbus-uri (vă mai amintiți de Balotești? Dar de catastrofa de la Orly, evitată în ultima clipă? Dar de problemele avute cu aceste aparate de mai toate companiile importante de pe glob?) Dacă tot s-a decis prezidentul să dea lovitura pe piața aviaticii, trebuia să se „înfigă” direct la Concorde-urile ce odihnesc prin hangarele pariziene. Oricum, le-ar fi luat mai ieftin. Iar
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
Constantin Țoiu Nu știu de ce mă interesează pe mine godinul lui Sartre, aparatul lui celebru de încălzire de metafizician friguros, iarna... Mă uit și nu pot să-mi dau seama unde ar fi putut fi instalat obiectul tuciuriu. În cafeneaua veche a celor doi „urâți” dominând de sus încăperea, unul cu pălărie, celălalt
La doi magoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13346_a_14671]
-
EZ 2308, 2000, 1); “Au început procese și paraprocese, care de care mai șocante și soluționate mai halucinant” (EZ 27.04.2002); „după discuții și paradiscuții, același ministru socotea la sfârșitul anului 1998 că MApN are nevoie de 60 de aparate” (jurnalul.ro, 19.10.2000). Structura intensivă este echivalentă (fapt subliniat deja de Iordan) cu aceea formată cu un alt sufix popular-familiar, răs-. De fapt, para- e specializat pentru substantive, răs- pentru verbe, inclusiv pentru participii: “Și-a povestit și
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
ro /arhiva /an2002 /3816), „judecătorul, ca să dau numai un exemplu, e leu paraleu cînd în fața sa se află un dușman al puterii” (cotidianul.ro/anterioare/1998); „în articol aflăm că specialiștii companiei HP sunt niște zmei paralei care au dotat aparatul cu tot ce poate fi mai bun în domeniul stocării de imagini de date” (fotomagazin.ro). Cu totul nouă e astăzi amploarea de folosire a termenului paranormal și a dezvoltărilor sale lexicale. Împrumutat din limbi moderne, de circulație internațională, dar
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
înseamnă că scriitorul a ieșit din front - cum să le explici că la noi se întâmplă și altfel! Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate să fie îngropată de vie și renaște în ciuda tuturor eforturilor chiar ale unui aparat propagandistic atât de puternic cum este al nostru.“ Legătura dintre viață și artă este totală. Aderarea la acmeism nu este o simplă înscriere într-un un set de principii de creație, este un modus vivendi: „Pentru O.M. acmeismul nu
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
nu-i vadă/ moartea ascunsă în ochii vecinului!)/ și fotograful i-a așezat după un fel consacrat/ (bunicul, de-abia sosit din America/ desigur, în mijloc, pe scaunul nou!). Și-apoi/ fotograful a bătut din palme iar ei au zîmbit,/ aparatul Agfa a țăcănit discret/ și cu toții au răsuflat ușurați/ și au spus:/ «O, azi e-o zi minunată, să bem mai departe»/ și au rîs și-au cîntat/ (Îți mai aduci aminte doamnă și În fînul de curînd cosit),/ au
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
despre vacanțele acestora la Balcic, unde se practica nudismul, despre sport și ecourile lui literare, despre performanțele tehnice (ing. Gogu Constantinescu), avion, radio, patefon. Autoarea cunoaște, ca nimeni altul, toate firmele și mărcile de automobile, cât costa în 1931 un aparat de radio, cât o cameră la un hotel de lux, și chiar lista amenzilor contravenționale din Cișmigiu. Documentația ei este de-a dreptul uimitoare. Insistă asupra unui important eveniment scriitoricesc, Săptămâna cărții, inițiată de amintitul primar Dobrescu și patronată de
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
ar exista suficienți milogi și destule gioarse disupuși să se pună la dispoziția partidului. Ei trebuie să dețină un anumit savoir-faire, o rafinată știință a datului cu pumnul în masă, a alternării șantajului cu promisiune, așa cum doar adevărații oameni de aparat știu s-o facă. Drept dovadă, Năstase nu s-a putut dispensa de Miki Șpagă în recenta deplasare la Internaționala Socialistă din Brazilia, iar rezultatele s-au văzut: de-acum, năstăsioții s-au alăturat colegilor de pe întregul mapamond specializați în
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
de oameni care gîndesc cu mintea lor, ci de instrumente de propagare a dogmei partidului unic. Așa prinde el gustul puterii și al frazelor prefabricate. Detașat, încă înainte de terminarea școlarizării, ca redactor politic la un ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
au fost într-o formă sau alta apărători ai fostului regim (Nicolae Ceaușescu, Ion Coman, Filip Teodorescu), agenți ai Securității, membri ai trupelor USLA sau simpatizanți ai "aripii naționaliste", a Securității. Ideea complotului intern (a loviturii de stat din interiorul aparatului) este susținută de Elena Ceaușescu în procesul de la Tîrgoviște (unde este împărtășită și de soțul său) și dezvoltată de o serie de ziariști români și străini: Liviu Vălenaș, Victor Loupan, Michel Castex, Elisabeth Spencer, Călin Cernăianu, Antonia Rados. În fine
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]