758 matches
-
exact de o asemenea încurajare avea nevoie Lotte, căci vorbea puțin despre operele sale când încă mai lucra la ele, însă îmi puteam da seama din dispoziția ei cum mergeau lucrurile de fapt și, de câteva săptămâni, mi se păruse apatică și deprimată. Mi-am cerut scuze, spunând că am de lucru, și m-am dus la etaj. Când am aruncat o privire peste umăr, am simțit un fior de regret pentru copilul pe care nu l-am avut niciodată, care
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
Telefil Pfui, Doamne, ce căldură! Până și Dana Războiu de la „1 pentru toți” pare topită, trasă la față și, așa cam apatică și semibronzată cum e, parcă aduce a deputată în Parlament când tocmai se discută noul Cod Penal; zâmbește tot mai rar și seamănă binișor cu Mona Muscă pe vremea când aceasta era invitată să vorbească tăcând la „Chestiunea zilei”, a
Circumstanță atenuantă – Canicula by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13630_a_14955]
-
mai clipeau senini, obraznici, adormiți de somnul obligatoriu al literaturii române. Acum ascultau cu-adevărat, treziți cu forța și enervați la culme. În cele din urmă, clacau. După zece minute de monolog, duelul se încheia: eu, triumfal; studenții, zdrobiți. Smeriți, apatici, plecau privirile în pământ, acolo unde mâinile forfoteau resemnate prin genți și sacoșe cu un conținut incert. Ce-ar fi putut să transporte în bagajele enorme, burtoase, atârnând ca un pește fiert peste picioarele vecinului? Haine? Vreo plapumă? Niște cadouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
târând după ele niște copii care l-ar fi înnebunit pe Caragiale. Le identificai după pantofii scumpi, cu toc înalt; când ridicau piciorul, li se vedea eticheta cu prețul pe talpă. Se-așezau la masă și zăceau unele lângă altele, apatice, ușor excitate, abandonate ca un fier vechi. Vorbeau fără oprire, numai despre haine, concedii și metode de slăbit. Din când în când, îndesau câte-o gogoașă în gura copiilor, să nu mai țipe. Cândva, fuseseră atrăgătoare, poate chiar frumoase; acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eu bine cu-o seară înainte? Umbrela îi strălucea. Picăturile de apă fuseseră tamponate cu șervețele igienice, iar armătura unsă cu puțin ulei la încheieturi. Plăcuța cu firma „Doppler“ sclipea pe mâner, înșurubată cu două nituri aurite. Totul se desfășura apatic, pâslos, auzeam vorbele, dar nu pricepeam nimic, buzele se mișcau mecanic, cu sonorul tăiat. Apoi, ca din senin, s-a dat drumul la bandă. „Robane, avem noutăți.“ Mi-am auzit numele și l-am recunoscut cu dificultate. „Sună promițător...“, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mihnea i-a tras sacul pe cap. V. Două secunde Derapajul nu mai putea fi controlat. Un hățiș de situații neprevăzute invadase planurile mele exacte: acum, suprapunerea arăta monstruos, din combinația de clipe trăite și imaginate se ivise un ins apatic, derutat, în pijama și saboți. Îl întâlneai în fiecare dimineață la geam, după perdea, urmărind același dreptunghi de tencuială gălbui din blocul vecin. După ce termina de privit, clămpănea spre baie, se scărpina în fund și se spăla pe dinți. Insul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare. Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscîndu-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l găsi, dar el tot nu vrea să crează, el mai avea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mare decât sub sistemul actual de guvernământ. Deși aceste imigrațiuni reprezintă prisosul, nu tocmai clasic în virtuți și inteligență, al popoarelor învecinate, totuși acest prisos, oricum ar fi el, e superior plebei superioare indigene. Pe spatele nefericitului popor românesc, apatic de suferințe și amețit de fraze, se formează un popor nou de venetici, de-o naționalitate nehotărâtă încă, o nouă rasă americană, în ochii căreia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare și emigrează Promotorul acestui americanism e partidul roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aride sau în publicistica de factură impresionistă, Theodor Codreanu face figură aparte prin consecvența cu care luptă pentru promovarea transdisciplinarității și a transmodernității, concepte care devin pivoții criticii sale. Pe un teren în care sintezele sau ideologiile sunt tot mai apatice, autorul Transmodernismului și-a croit un drum propriu, clădit pe un instrumentar critic pe care îl aplică într-o hermeneutică de tip transdisciplinar. La o margine de țară, el scrie temeinic, după cum o demonstrează Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
orbi. Am desenat flori în agonie, frunze galbene, crengi uscate, în albul foii de hârtie ce strălucește ca zăpada al cărei miros îl presimt în nări, pe nervi, în același fel, poate, ca și câinele polar al vecinului, care e apatic în anotimpurile calde și alert și vesel când simte subtil apropierea primei ninsori în nordul țării. Seamus Heany este premiatul Nobel pentru 1995. Enecunoscut, deși i s-au publicat câteva plachete de poeme. Dar el e mai ales un mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se infiltreze în interiorul lor pentru a le distruge, dar nu au reușit în totalitate. Pe zidurile cazarmelor au apărut lozinci de tipul: „Jos bandă fascista a lui Tito-Rankovici!”, „Trăiască Uniunea Sovietică!”, „Trăiască tovarășul Stalin!” etc. La „orele politice”, soldații sunt apatici, răspunzând cu formulări de genul: „Îmi însușesc prost materia, nu prea știu carte și nu înțeleg”. Constantă Crăciun, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, semnează articolul „Femeile iugoslave lupta activ împotriva clicii fasciste a lui Tito”. Ea precizează
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
imaginația asta a mea, asemeni armatei romane care invada Spania sau Galia, construiește străzi și ziduri chiar dacă sunt numai provizorii, numai pentru o noapte. În vreme ce ședeam doar în chiloți și îmi așteptam pantalonii, a ieșit afară cățelușa lui Louie Fu. Apatică și grasă, mirosea ca bătrâna Winnie. S-a așezat țăpoi în fața mea și a început să mă fixeze. Nedorind să fie mângâiată, s-a tras înapoi, țăcănind din gheruțe, când am încercat s-o ating, și mi-a arătat colțișorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
copilărit împreună. Să-l inviți și pe el la premieră. O să-l reținem și la petrecere; eu l-am tot invitat pe aici, dar are și el greutăți, copil mic, stă cu soacra. Cam bleaga nevastă și-a luat, așa, apatică, din aia "cum o pui, așa stă", n-are...; ca o piatră falsă; pare frumoasă, dar un ochi...; se cunoaște lipsa de sclipire. Un sunet scurt, ascuțit, vine dinspre bar, apoi, în interfon, se aude vocea Doinei: Tata, ești căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ceruri se împestrițează în aurul asfințitului - poate că vrea să spună că asfințiturile sunt vulgare - atunci de ce mais, adică dar? - ori una, ori alta, sau privirea îi cade pe o pasăre fugitivă, ba nu, înțeleg, privirea îi plutește în gol, apatică, ba nu, languroasă, ca o rufă albă scoasă din... nu, nu poate fi așa, longe trebuie să aibă un obiect, poate că pasărea?... poate că pasărea e ca o rufă, o fi o pasăre albă care se afundă... ca... rufa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un altul? Nu-i numai vorba că nu-i în stare să facă ceva sau să impresioneze pe cineva prin capacitățile lui intelectuale - știu că dumneata vezi în George „un erou al timpurilor noastre“. Omul singur și neputincios care devine apatic, apoi alienat și respingător. George e un om respingător. Asta sună reconfortant. Știi că George trăiește într-o schemă temporală foarte ciudată, e ca un criminal care a fost condamnat și eliberat pentru niște crime pe care le va comite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau să devieze șișul. Șobolanul fentează larg, din bicepși, schimbă lama în mâna liberă, i-o împlântă lui Vălică piraterește, pe sub coaste și o și răsucește lent, satisfăcut, înainte de a i-o smulge nemilos, din carne! Apoi trece de Îngerul apatic, fără a-i acorda vreo atenție acestuia și-l atacă imediat pe Boss. Rămas singur pe flanc, Vieme o șterge englezește, cu coș cu tot, refugiindu-se înțelept între Avocat și Poet, care se baricadaseră, fiecare, dinapoia câte unui scaun
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe Gosseyn. Băgă de seamă dintr-o dată că ea este diferită de cum o credea. Expresia superficială, atribuită de el vreunei nevroze, dispăruse cu totul. Toate trăsăturile plăcute ale frumosului ei chip rămăseseră aceleași, deși suferiseră o subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fină care curge fără Încetare și tot peisajul se Închide iar sub un cer jos. După raportul de dimineață, plecăm la instrucție pe platou și nu prea ne mai găsim rezervele de veselie. Din plutonul de oameni uzi care merg apatic În cadență nu mai ies glume, nu mai ies decît vălătuci de aburi În aerul rece, deprimant. Piscul de la răsărit, atunci cînd se vede cîteva clipe printre norii care circulă cu viteză, e alb. Se simte că a nins pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
intri în secetă, adică în altă calamitate, adăugai savant. - Vă dați seama... începu femeia tocmai în clipa când conductorul de tren, brusc, aproape, cu violență, deschise ușa înțepenită a compartimentului și ceru biletele la control; părea a-și face datoria apatic, strivit de căldura ucigătoare a zilei, era un bărbat cu mustăți, în jur de 50 de ani, nădușit, broboane de sudoare i se prelungeau sub șapca de ceferist. Controlul ținu câteva minute, după care un domn tras la față, boieros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Feder și Nut, cu care-și fixase Întîlnire, Marychka tîrÎndu-l de mînă pe Kiki, care se Învîrtea fericit printre picioarele oamenilor și, de fiecare dată cînd Întîlneau un vînzător ambulant, cerea să-i cumpere vată de zahăr, cîțiva polițiști apatici, poate și niscai reporteri de la ziare, de la televiziunea rolandă, inclusiv de la radio Galaxy... (și totuși, cum vom vedea, despre Marea Spirală n-a apărut nici o știre, nicăieri), În fine, maiorul Smith, deghizat Într-un artist excentric aflat În căutare de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dețin mai mult de 25% din voturi. Însuși Lenin va observa, mai târziu, că „bolșevicii au avut preponderență copleșitoare de forțe în momentele decisive și în punctele decisive (Petrograd, Moscova, Flota Balticii). Adversarii erau mai numeroși, dar erau slabi, neorganizați, apatici“. Exemplele ar putea continua. Generalul Andrei Andreievici Vlasov (1900-1946)14, numit în fruntea Comitetului de Eliberare a Popoarelor din Rusia (KONR), emitea în februarie 1945, în numele acestui Comitet, Manifestul de la Praga. Între altele, Manifestul propune eliberarea popoarelor Rusiei de sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
probabil al acestei discuții și încercați să expuneți - urmând același comportament ca și prima persoană - unui alt prieten, observând dacă există diferențe între modalitatea de influență. Un alt exemplu este și mai relevant: să luăm cazul unui student care este apatic în timpul unui curs și, în același timp, profesorul nu s-a pregătit suficient pentru a face cursul mai atractiv. Care moment ar putea fi începutul comunicării? Lecția plictisitoare îl face pe student apatic sau apatia studentului îl face să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să luăm cazul unui student care este apatic în timpul unui curs și, în același timp, profesorul nu s-a pregătit suficient pentru a face cursul mai atractiv. Care moment ar putea fi începutul comunicării? Lecția plictisitoare îl face pe student apatic sau apatia studentului îl face să nu se implice și să considere lecția plictisitoare? Această dilemă se rezolvă, evident, apelând la principiul continuității în procesul de comunicare. 4. Comunicarea implică o dimensiune a conținutului și o dimensiune a relaționărilor. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
banii este un norocos și nu-și poate abandona norocul pe stradă. Putem imagina o lume în care găsitorul bancnotei să nu o ridice de pe stradă? Nu, pentru că atunci lumea respectivă ar fi în pericol de dispariție. Un individ uman apatic, indiferent la stimulii despre care vorbeam este un individ mort sau pe cale de dispariție. Specia umană merge înainte sub impulsul natural al acumulării. Acumularea și expansiunea sunt legi ale economiei în consonanță chiar cu legile lumii fizice. Nu putem imagina
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că schimbarea fără precedent în condițiile materiale la care a dus capitalismul a fost generată de un număr mic de autori și de unul și mai redus de oameni de stat care și-au însușit povețele celor dintâi. Nici masele apatice, nici cei mai mulți dintre cei ce au pus în practică principiul laissez-faire-ului în propriile afaceri nu au reușit să înțeleagă caracteristicile esențiale a ceea ce făceau". L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 41. 207 Eseu publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]