11,311 matches
-
iar bate vântul, Gerul printre pietre crapă; Gheața acoperă pâmântul, Platoșă face peste apă. Peste ea și- obolul iernii, O căruță cu un biet cal Se împotrivește vremii, Trecând vadul către mal. Sticla pârâie sub roate, Căruțașul cruce își face... Aplecat de vânt din spate Șchifuit prin mii de ace. Nu mai are mult săracul Până râul îl va trece Dar se teme că la dracul, Se va duce- n apa rece. Roatele prin praf de gheață, Tânguiesc risipa serii... Calul
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
voi putea cumpăra să fiu stăpânul meu și sclavului să-i redau libertatea dar cu mărunțișul din buzunar nu-mi pot cumpăra decât o iluzie nu voi primi rest plec în drumul meu atâta lume unii triști alții veseli bătrâni aplecați peste ani mame cu pruncii în brațe o intersecție un șofer scoate capul pe geam “boule, cine ți-a dat permisul?” altu-i răspunde lapidar: “mă-ta!” stau pe o bancă în parc păsări cântă pe ramuri florile se uită la
ILUZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Iluzie_george_safir_1344433746.html [Corola-blog/BlogPost/340853_a_342182]
-
fiorosul Uragan de Foc, se rostogoli până în sala tronului, la picioarele împăratului. În rostogolirea lui trânti și alți slujitori aflați acolo, astfel că lângă tronul împăratului se făcu un morman de matahale. Speriat, împăratul se ridică în picioare și se aplecă asupra grămezii de leșuri. Nu înțelegea nimic. Cine a făcut din slujitorii săi un așa mușuroi? Se răsti la ei: - Ce vi s-a întâmplat, nătărăilor? Nici ei nu-și dădeau seama ce se întâmplase, ridicându-se cu mare greutate
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
e prostie. Că miorița mea nu e resemnare tâmpă. Ei știu că nu stau în genunchi pentru că sunt învinsă, ci pentru că mă rog. Că nu tac pentru că nu mai am ce spune, ci pentru că încă vă iubesc. Că oricât de aplecat ar fi spatele meu, coloana vertebrală mi-e dreaptă și infinită... cu fiecare sfânt, m-am mai înălțat puțin spre ceruri. Cu fiecare martir, m-am mai ridicat puțin de la Masa Tăcerii. Îți par căzută? Ei știu că m-am
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
I. IUBITE, AUZI CUM SE TÂNGUIE PĂMÂNTENII?, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016. iubite, auzi cum se tânguie pământenii dincolo de ziduri, la colțuri de viață încercănate-n albastru? povară dimineților goale le apleacă tâmplele în albii secate gene de plumb pun gratii vederii înguste lumină ia urma pașilor îngropați în stâncă. și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa? să-i știi rătăcind înfrigurați. palme uscate le strâng pe trup
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
porțile de lemn! e timpul să se afle întregi dincolo de umbre, dincolo de Noi! iubite, crezi că ei ne aud? Citește mai mult iubite, auzi cum se tânguie pământenii dincolo de ziduri,la colțuri de viață încercănate-n albastru?povară dimineților goalele apleacă tâmplele în albii secategene de plumb pun gratii vederii îngustelumina ia urma pașilor îngropați în stâncă.și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa?să-i știi rătăcind înfrigurați.palme uscate le strâng pe trupzdrențele ultimei nopțiîn
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
cu gâtul ușor sucit în urmă, cu privirea agățata. Apoi continuă să pășească repede pe urmele mamei sale. După câțiva pași se oprește din nou. De data asta a văzut o frunză adusă de vânt chiar la picioarele sale. Se apleacă după ea,curios. Nu pune mâna!” îi spune femeia pe un ton imperativ și zorește parcă și mai tare pasul... mult prea repede ... Citește mai mult Ce ne desparte de “dincolo”? Există un dincolo sau ne învârtim în cerc cu
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
cu gâtul ușor sucit în urmă, cu privirea agățata. Apoi continuă să pășească repede pe urmele mamei sale. După câțiva pași se oprește din nou. De data asta a văzut o frunză adusă de vânt chiar la picioarele sale. Se apleacă după ea,curios. Nu pune mâna!” îi spune femeia pe un ton imperativ și zorește parcă și mai tare pasul... mult prea repede ... XXIX. ARATĂ-MI DRUMUL, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1121 din 25 ianuarie 2014. îți
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
sute de ani, ieșea de sub stăpânirea străină, în „Fructul oprit” Melania Cuc scoate în evidență starea de fapt din Bucureștiul anului 1989. Cu alte cuvinte, ia pulsul societății românești de dinaintea Revoluției din decembrie. În „Femeie în fața lui Dumnezeu”, prozatoarea se apleacă spre civilizația Samizegetusei și credința bătrânului Zamolxes, dar face și trecerea spre condiția femeii în lumea de azi. „Graalul”... este un graal personal, o căutare prin destin și obârșie a unei lumi de care scriitoarea nu se îndoiește că a
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
lucru, tânărul îl opservă căci o sărutase tandru pe gură, ca în secunda următoare să o aducă la realitate cu un bulgăr de zăpadă băgat în sân. Simțise zăpada topită cum i se prelinge printre sâni și țipă scurt. Se aplecă și luă o mână de zăpadă pe care i-o aruncă lui Mihai în față. De aici, chiar înainte de a descuia ușa și a intra în casă se iscă o frumoasă bătaie cu zăpadă ca între doi îndrăgostiți ce ea
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
atârnau câteva trofee de cerb și un cap de mistreț. În fața unei canapele din lemn masiv și piele se afla o blană mare de urs brun. Toate acestea amintea de pasiunea vânătorească a tatălui lui Mihai, profesorul Aurel Baciu. Se aplecă și atinse blana reținut, cu teamă gândinduse la fiara ce o purtase. - E frumoasă, nu? Spuse Mihai trecându-și brațul pe după mijlocul tinerei. - Îhî. În cameră începu să se simtă căldura, sau poate prezența lui Mihai o făcu pe Andreea
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
ce-i părea mai fierbinte decât apa și atingerea petecului de păr mărunt și negru, puternic cârlionțat și mătăsos, l-a depășit. S-a apropiat de ea până ce trupurile s-au atins și a simțit-o cum începe să tremure. Aplecat asupra ei, i-a sărutat umerii și gâtul, ușor, ca într-o trecere întâmplătoare, strângând-o cu ambele brațe. Simțind-o cum se încordează și începe să-l împingă cu palmele ei firave, a început să-i șoptească la ureche
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
mine pentru că ochiul tău nu poate duce prăbușirea radicalului dintre noi doi o moleculă trece pe degetul tău inelar ai cules alintul sânului din iarbă eu mă jucam cu frunzele le șopteam iubirea noastră și atunci crengile toate s-au aplecat înspre mine să asculte și să fure din mugurii mei ascunși în palme am spus că TU e prea mult pentru amândoi urma aerului după TU se curbează în formă de inimă dar eu vreau să fug împreună cu dorul vreau
AM SPUS CĂ TU E PREA MULT PENTRU AMÂNDOI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Am_spus_ca_tu_e_prea_mult_pentru_amand_dorina_sisu_1332233388.html [Corola-blog/BlogPost/354673_a_356002]
-
din umbră. Doar dorul, un cuvânt ce nu-i în vocabular hai-hui, doar în limba noastră bună dorul este de la Lună. Și apoi, când ,,Și” e primul apoi fermentează vinul, se culeg boabe de rouă când noaptea o plouă. Mă aplec și te caut pe tine, infinit. Dar câtă cale și cât drum este de la ,,I” la ,,T” Referință Bibliografică: Mii de miresme / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1270, Anul IV, 23 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
MII DE MIRESME de PETRU JIPA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Petru_jipa_1403515510.html [Corola-blog/BlogPost/349309_a_350638]
-
grăbit să-i ajungă la mână. Speriată a început să țipe. Carameaua îi căzuse în gaură și gândacul suspendat pe fir ezita și el neștiind dacă trebuia să sară sau să rămână. Gigi a început să râdă, Cameluța s-a aplecat după borcan, iar eu, îngrijorată pentru onoarea noastră, m-am repezit să prind gândacul și într-o fracțiune de secundă, l-am aruncat în borcan sub privirea blocată a lui Gigi. -De ce țipi, Nuța?! Ai speriat gândacul! am certat
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău. Îț am ieu grije de calțuni. Am privit peste cap, am ochit oaia și-am prins-o de-un picior. Până i-am dat la miel să sugă, călțunii
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
un vis urât. Da, da, ce te-a apucat, băiete? părea să-mi spună și tanti Pipi, care, îmi rămăsese în minte, își însoțea cu zâmbetul ei perpetuu atât laudele, cât și cuvintele de dojană. Tata se oprise din nou, aplecat peste balustradă, respira greu, are să cadă, mă fulgerase gândul. Nu mai fi supărat, îi strigasem, că n-am vrut să ... , am uitat ce țineam în mână atunci, mai bine te lăsam să dai, poți să dai și acum, dacă vrei
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
ar fi vrut să-i facă în ciudă, domnul Magda îi vorbea cu voce de stentor: Mai ții minte, dragul meu, spunea, când ne-a vizitat la spital madam Antonescu, cu toată suita ei de cucoane simandicoase, și s-a aplecat spre tine, că păreai rănit mai grav, dacă dorești ceva în mod special te-a întrebat, iar tu abia ai îngăimat că nu-ți lipsește nimic? Noroc că eu m-am amestecat în vorbă și am zis că domnul locotenent
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
statura lui semeață din fotografie, călare pe calul cel alb cum era, zâmbetul ușor sfidător, de om gata să înfrunte orice pericol, îl vedeam acum prematur gârbovit, albit la tâmple, cu ochelarii lăsați pe nas, bătrânește, cu colțurile buzelor căzute, aplecat asupra tastaturii mașinii sale de scris Continental, cumpărată cu bani anume strânși de la consignație. Când îmi spusese, parcă glumind, că poate pe von Rennhoff îl mustra conștiința, din moment ce îl invita cu atâta insistență la el la Hamburg, să-l ducă
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Moise! spusese cu o voce stinsă, abia auzită. Omul dinaintea noastră își învinsese, ca sub șocul unui impuls electric, ezitarea. Dom' locotenent! strigase. Dom' locotenent, sunteți rănit! Stați așa! Lăsați-vă mereuț pe mine!... Îl ridicase pe tata în cârcă, aplecându-se adânc sub greutatea lui. Acesta, vlăguit, se lăsase cu totul în voia sa. Hai, dom' locotenent, spusese, icnind la fiecare mișcare, noul venit, hai că răzbim noi cumva la liman!... Mie nu-mi aruncase nicio privire, de parcă nu aș
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
toate direcțiile iar când am privit în jur pentru a mă orienta cât de cât am zărit clădirea Televiziunii Române așa că am pornit ca să traversez strada și să mă îndrept în acea direcție însă un tânăr care se furișa pe lângă mine aplecat din mijloc m-a smucit de mâneca hainei certându-mă intrigat: „Unde te duci? Nu auzi cum se trage la televiziune?” Fiind încă rupt de realitatea înconjurătoare am aruncat și eu o privire rătăcită în direcția Turnului Televiziunii și de
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
toate direcțiile: - Ce naiba fac acolo? Cine trage și ... în cine? Tânărul care încă mai continua să mă măsoare cam nedumerit de aerul meu rătăcit mi-a răspuns cam circumspect: - De unde ai picat, măi șefule? ... Ori ești chitrofonit? - și s-a aplecat asupra mea de m-a mirosit iar după ce s-a edificat că nu miros a alcool a continuat plin de el - Acum m-am prins. Ai fost plecat din București, nu-i așa? - Mda, ... cam așa ceva - i-am răspuns în
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Eu un pătrat aproape geometric.. Iubita mea ovală fără unghi, Nu simți cum te iubesc rotund, simetric, În arcuri și arcade pe colțuri de triunghi? Tu uneori un vârf de piramidă... Când te-ntristezi te-apleci, mă desenezi Și în sidef mă torni să-ți fiu clepsidră Și-n cercuri de nisip mă-ncarcerezi. Noi doi, mici forme goale în volume Fără de forme, muchii și volum, Ca două goluri rătăcind prin lume, Ca două fumuri într-
STRABICI ŞI TANDRI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Strabici_si_tandri_romeo_tarhon_1351492989.html [Corola-blog/BlogPost/345520_a_346849]
-
nemuritori,Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită;Tu, blondul prinț coborâtor din nori,Eu, fir de lut, o rozâ înflorită.... III. ZBUCIUM, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017. La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Citește mai mult La umbra ta, m-aplec, pădure,Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie,La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă.Nu mai sunt copilița alintată,Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitatăA unui drum ce duce către seară.Pe fruntea rece
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]