KorAP: Find »[drukola/base=apostolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...138 >

3,431 matches

Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139

darul înțelepciunii și al deosebirii duhurilor, cu ardoarea în propovăduirea Veștii celei Bune. Întreaga istorie a mântuirii relatată de cartea Faptelor stă sub semnul Pogorârii Duhului Sfânt. Centrul acestei istorii îl constituie intrarea păgânilor în Biserică, intrare aprobată de Sinodul Apostolic de la Ierusalim: începând cu sutașul Corneliu și familia sa, apoi continuând prin călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel, neamurile au devenit un popor; poporul lui Dumnezeu. „Din pescari, Apostoli, și din păgâni, mucenici“ Pogorârea Duhului Sfânt este descrisă prin imaginile

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
i se supun îi luminează, iar pe cei ce nu țin seama de el, în cele din urmă îi dă focului și pedepsei veșnice“. Pentru Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, Duhul Sfânt este, în primul rând, principiul dinamic al mărturiei apostolice care asigură extinderea și creșterea Bisericii. Cu siguranță, în acel moment s-a pus începutul Bisericii creștine în istorie prin puterea și cu lucrarea Duhului Sfânt. Atât Sfânta Scriptură, cât și imnele liturgice ne învață că, imediat după Înălțarea Sa

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
Corola-website/Law/206810_a_208139

cheltuielilor ei. Secțiunea a 8-a Conducerea Bisericii Articolul 15 B.O.S. este condusă în baza: a) Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții după învățătura Sfintei Biserici Ortodoxe; ... b) pravilelor sinoadelor ecumenice și pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale și ale sfinților părinți, respectiv, a canoanelor bisericești; ... c) dispozițiilor sinoadelor locale și ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.; ... d) Constituției B.O.S.; ... e) dispozițiilor, regulamentelor și hotărârilor fundamentale ale ierarhiei

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/206810_a_208139]
învățătura și prescripțiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhierească deplină în episcopia sa în ceea ce privește credința, morala, slujirea cultică și conducerea arhipăstorească. Articolul 57 Drepturile și obligațiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara sunt stabilite prin canoanele bisericești, pravilele apostolice și ale sinoadelor ecumenice. În afară de acestea, arhiereul eparhiot, prin competența sa: 1. învață și îndrumă preoțimea și credincioșii Episcopiei sale prin cuvânt, faptă și epistole arhipăstorești și supraveghează educația bisericească în episcopia sa; 2. păstrează, apără și menține în rândul

EUR-Lex (2008) [Corola-website/Law/206810_a_208139]
Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694

în Egipt împreună cu familia sfântă și Pruncul Iisus din cauza mâniei regelui Irod. Iacov a fost foarte respectat, chiar dacă nu a făcut parte din grupul celor 12 Apostoli. În Cartea Faptele Apostolilor, la capitolul 15, vedem că Iacob a condus Sinodul Apostolic de la Ierusalim atunci când s-au luat hotărâri importante în ceea ce privește primirea în Biserică a păgânilor. Iacov era și episcopul Ierusalimului și din această postură a condus Sinodul Apostolic. Iacov a alcătuit și o Sfântă Liturghie, care a fost transmisă prin viu

CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
În Cartea Faptele Apostolilor, la capitolul 15, vedem că Iacob a condus Sinodul Apostolic de la Ierusalim atunci când s-au luat hotărâri importante în ceea ce privește primirea în Biserică a păgânilor. Iacov era și episcopul Ierusalimului și din această postură a condus Sinodul Apostolic. Iacov a alcătuit și o Sfântă Liturghie, care a fost transmisă prin viu grai, fiind considerată prima Liturghie a Bisericii creștine. Pomenirea lui se face pe 23 octombrie. Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului Acesta este numit în Faptele Apostolilor Iuda

CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787

cu chipurile slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte¬ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și scriito¬rilor bisericești înfățișează mențiuni numeroase cu privire la practicarea postului. Astfel, Didahia celor 12 Apostoli arată că creștinii trebuie să postească miercurea și vinerea, în amintirea evenimentelor triste din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos: prinderea și răstignirea Sa pe cruce. Sfântul Cle¬ment Romanul, în a doua Epistola către Corinteni, vorbind de legătura dintre rugăciune și post, arată că “mai bun este postul decât rugăciu¬nea”. Începând din epoca apostolică și post apostolică, postul de miercuri și de vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au devenit pen¬tru creștini o instituție sfânta și venerabilă. Astfel, canonul 69 apostolic accentuează porunca postului pentru membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
Iisus Hristos: prinderea și răstignirea Sa pe cruce. Sfântul Cle¬ment Romanul, în a doua Epistola către Corinteni, vorbind de legătura dintre rugăciune și post, arată că “mai bun este postul decât rugăciu¬nea”. Începând din epoca apostolică și post apostolică, postul de miercuri și de vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au devenit pen¬tru creștini o instituție sfânta și venerabilă. Astfel, canonul 69 apostolic accentuează porunca postului pentru membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
mai bun este postul decât rugăciu¬nea”. Începând din epoca apostolică și post apostolică, postul de miercuri și de vineri, ca si cel al Paștelui, (Postul Mare) au devenit pen¬tru creștini o instituție sfânta și venerabilă. Astfel, canonul 69 apostolic accentuează porunca postului pentru membrii Bisericii: “Dacă vreun episcop sau presbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeț, sau cântăreț, nu postește sfântul și marele post al Paștilor sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească ... iar daca va fi laic sa

DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_cruce_si_postu_stelian_gombos_1394011653.html [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817

în parte, de a intra în dialog cu lumea contemporană și cu problemele ei pentru a da acele răspunsuri mântuitoare care se găsesc din belșug în tezaurul doctrinar al Ortodoxiei. De aceea, trebuie să nu uităm niciodată că, așa cum sfinții apostolic și Sfinții Părinți nu au făcut deloc abstracție de provocările filozofice, juridice, politice și conceptuale de toate nuanțele din timpul lor, implicându-se în mod active în apărarea demnității, valorii omului și a posibilităților acestuia de a se uni cu

BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_biserica_ortodoxa_si_drepturile_omului_paradigme_fundamente_implicatii.html [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651

RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > - P. A III A ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Despre dimensiunile spirituale ale Judecății și Eshatologiei în viziunea Părinților apostolici și a apologeților ... În polemica și controversele aprinse ale epocii lui, care așezau trupul sub autoritatea și nivelul sufletului, Tertulian precizează că trupul nu este numai un vas al sufletului, un instrument sau slujitor al acestuia, ci e însuși omul

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
care iarna își ascund verdeața sub o aparentă stricăciune. De ce s-ar grăbi să rodească iarăși și să înfrunzească în toiul iernii? Așa trebuie să așteptăm și noi, concluzionează Minucius Felix, primăvara corpului.”[184] Judecata universală și viața veșnică. Simbolul Apostolic amintește realitatea judecății și numește și Judecătorul (Iisus Hristos): „ ... care va veni să judece viii și morții”[185]. Sfântul Clement propune corintenilor despătimirea pentru „ca mila Lui să ne acopere la judecata ce va să fie. Că cine dintre noi

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
prin viață”[204]. Judecata universală fiind completă și definitivă va împărți mulțimea oamenilor și a îngerilor în două: cei destinați fericirii veșnice ce vor primi făgăduințele făcute de Mântuitorul și cei care vor merge la nefericire de asemenea veșnică. Simbolul Apostolic se exprimă simplu: „(cred) în viața veșnică”[205], fără să dea amănunte. Pentru Sfântul Clement viața veșnică este părtășie la „marile și slăvitele făgăduințe”[206]. Sfântul Iustin numește locul de fericire „împărăția lui Dumnezeu”[207], „împărăția veșnică”[208], „loc de

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
corpurile, după cum focul Etnei, al Vezuviului și al tuturor vulcanilor, arde, dar nu se termină, tot așa acel foc de pedeapsă nu se întreține prin distrugerea corpurilor, ci prin descompunerea lor care nu se termină niciodată.”[ 220] Concluzii Eshatologia Părinților Apostolici s-a axat pe ideea iminenței Parusiei Domnului moștenită din perioada apostolică și accentuată de întețirea persecuțiilor. Prin urmare, ei au stăruit asupra evenimentelor finale și mai ales asupra necesității pregătirii pentru întâmpinarea lor și nu pe cele ce țin

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
nu se termină, tot așa acel foc de pedeapsă nu se întreține prin distrugerea corpurilor, ci prin descompunerea lor care nu se termină niciodată.”[ 220] Concluzii Eshatologia Părinților Apostolici s-a axat pe ideea iminenței Parusiei Domnului moștenită din perioada apostolică și accentuată de întețirea persecuțiilor. Prin urmare, ei au stăruit asupra evenimentelor finale și mai ales asupra necesității pregătirii pentru întâmpinarea lor și nu pe cele ce țin de eshatologia particulară. Din nefericire, Papias, „cel cu spiritul foarte îngust”, a

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Doresc să menționez faptul că am folosit foarte multă bibliografie de specialitate, străină, pe care am procurat-o în timpul șederii mele la Thessalonic - Grecia. De-a lungul acestui studiu se pot observa diferitele păreri și concepții ale mai multor părinți apostolici, apologeți și teologi străini cu privire la această problemă esențială și fundamentală a vieții noastre duhovnicești, și anume cea a dobândirii mântuirii și a intrării noastre în viața cea veșnică, unde, împreună fiind cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos, vom trăi pururea în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
constând, până la urmă, toată etica, tot sensul judecății, soteriologiei și, mai cu seamă, al eshatologiei!... Note bibliografice: [1] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, EIBMBOR, București, 1984, p.67. [2] Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, „Hristologia Părinților Apostolici”, Ortodoxia XIII (1961), nr. 2, p. 405. [3] Ibidem. [4] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p.235. [5] Ibidem. [6] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Prof. Dr. Constantin Voicu, „Hristologia Părinților Apostolici”, Ortodoxia XIII (1961), nr. 2, p. 405. [3] Ibidem. [4] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p.235. [5] Ibidem. [6] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești [ PSB], vol. 1, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1979, p. 48. [7] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon CXXIV, în Apologeți de limbă greacă, din col

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Prof. David Popescu; introducere, note și indicii de Prof. Nicolae Chițescu, EIBMBOR, București 1981, p. 327. [12] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă vol. 3, EIBMBOR, București, 1978, p. 213. [13] Barnaba, Epistolă V, 7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 107. [20] Învățătura celor doisprezece Apostoli, I, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 25. [21] Ibidem. [22] Ibidem, V, p. 28. [23] Sfântul Clement Romanul, op. cit., XXXV, p. 64. [24] Idem, A doua epistolă către Corinteni, VII, 3, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
I, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 25. [21] Ibidem. [22] Ibidem, V, p. 28. [23] Sfântul Clement Romanul, op. cit., XXXV, p. 64. [24] Idem, A doua epistolă către Corinteni, VII, 3, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 97. [25] Ibidem, VIII, 2-3, p. 97. [26] Barnaba, op. cit., XVIII, XIX, XX, XXI, p. 135, 136, 137. [27] Ibidem. [28] Sfântul Ignatie Teoforul, Epistola către Tralieni, II, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 97. [25] Ibidem, VIII, 2-3, p. 97. [26] Barnaba, op. cit., XVIII, XIX, XX, XXI, p. 135, 136, 137. [27] Ibidem. [28] Sfântul Ignatie Teoforul, Epistola către Tralieni, II, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 170. [29] Idem, Epistola către Filadelfieni, III, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 179. [30] Idem, Epistola către Efeseni XX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
XVIII, XIX, XX, XXI, p. 135, 136, 137. [27] Ibidem. [28] Sfântul Ignatie Teoforul, Epistola către Tralieni, II, 1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 170. [29] Idem, Epistola către Filadelfieni, III, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 179. [30] Idem, Epistola către Efeseni XX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 164. [31] Sfântul Policarp al Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 170. [29] Idem, Epistola către Filadelfieni, III, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 179. [30] Idem, Epistola către Efeseni XX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 164. [31] Sfântul Policarp al Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 112. [32] Herma, Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]