723 matches
-
sistemul ortografic de după 1953, cu această cacografie: „Da,-mpărate!").Faceți diferența: vorba tărăgănată, cu virgula gramaticală, indică un răspuns spășit, umil. În sistemul celor două apostrofuri din vremea scrierii lui Eminescu, chiar poetul ezită: în „Convorbiri" are „Da'mpărate!", cu apostroful larg ce indică pauză în rostire (forme disjuncte) - dar în „Timpul"reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru un răspuns energic, demn, bățos. G. Bogdan-Duică interpretează tot acest pasaj, iar în final are forma grafică: „Șiabia plecă bătrânul...", pentru
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
frumos cum numa-n vis..." „ O, mamă, dulce mamă..." - cu „O rămâi, rămâi la mine...", „O vino iar în al meu braț...", O ești frumos cum numa-n vis...", „O mamă, dulce mamă..." etc. Cacografia datorată reformei din 1953 (scoaterea apostrofului din scrierea limbii române): „O,-nțelepciune, ai aripi de ceară" are o poveste a ei: Perpessicius beneficiază de o prevedere a amintitei reforme care spune că textele deja elaborate până la intrarea ei în vigoare vor rămâne așa cum sunt elaborate - și
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
dar edițiile de după el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are ca alții: „O,-'nțelepciune...") In general prin punctuația sa cam flueiră vântul. Voi alege alt pasaj cu și fără virgulă, unde sensurile sunt opuse și implică o întreagă filosofie. Este
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
finele ceaușismului. O apariție importantă este cea a Cronicii de familie, îngrijită de același Geo Șerban, postfațată de Nicolae Manolescu și editată de Fundația Culturală Română în 1993. Au mai fost publicate și alte titluri, la "Eminescu", Univers, Viitorul Românesc, Apostrof. Dar o ediție recuperatoare și critică de Opere, cum este cea de față, gândită deopotrivă cronologic și ca un ansamblu, a apărut abia după moartea scriitorului. Momentul de maximă expunere postrevoluționară pentru atât de ambițiosul și, în definitiv, atât de
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
articlier, Chioaru a învățat la timp o bună lecție scriitoricească: nu se exprimă decât atunci când are cu adevărat ceva de spus. Adică din vreme-n vreme și din loc în loc, în Euphorion, în Secolul 21, în Discobolul, în Vatra, în Apostrof, în Transilvania, în Mozaicul sau în Observator cultural. Dovadă recenta culegere de la Editura Limes, fericit intitulată Arta comparației. Să ne-nțelegem: nu mă dau în vânt după cărțile de publicistică. De obicei, nici nu fac efortul de a le deschide
Bulina roșie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6820_a_8145]
-
apoplexia lui. Am ajuns în pat cu o conștiință vinovată și cu un durabil amor frățesc pentru binefăcătorul meu. Așa ceva nu poți trăi într-un stabiliment civilizat". Iată că, la noi cel puțin, administrația implică literatura. Vocile tristeții Găsim în APOSTROF, numărul 7/2009, chiar în centrul revistei, un in memoriam Matei Călinescu. Semnează Ion Vianu, Ștefan Borbély, Sanda Cordoș și Laura Pavel. În josul unei file, întregind îndoliata familie literară, facsimilul unei dedicații către Marta (Petreu) și Doru (Vartic), pe Tu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
de amfiteatru. În fine, Laura Pavel se ocupă de texte, de ficțiunea în care (re)intră orice scriitor dispărut. De Zacharias Lichter, mai ales, dar și de Amintiri în dialog, apelînd și la Rereading. Completat de pozele Martei Petreu, dosarul APOSTROF reconstituie, din cîteva secvențe, un model. Pentru cei care studiază, și pentru cei care trăiesc. Eșecul unei ziariste Elena Vlădăreanu povestește cu draci - în SUPLI-MEN-TUL DE CULTUR| nr. 233/ 2009 - cât de greu îi vine în fiecare an să meargă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
din programele TV de săptămâna trecută. P.S. Așa hilar-simpliste cum sunt, titlurile filmelor mai conțin și câte un echivoc. Puicuța cu cocoșel... Ce înseamnă asta? Că puicuța este însoțită de un cocoșel? Sau că puicuța are un cocoșel în loc de păsărică? Apostrof după 20 de ani Revista Apostrof se pregătește de aniversarea a 20 de ani de existență. Cronicarul le urează colegilor de la Cluj viață lungă și elan cultural, în ciuda vremurilor nu tocmai faste prin care trec azi revistele literare. Marta Petreu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
P.S. Așa hilar-simpliste cum sunt, titlurile filmelor mai conțin și câte un echivoc. Puicuța cu cocoșel... Ce înseamnă asta? Că puicuța este însoțită de un cocoșel? Sau că puicuța are un cocoșel în loc de păsărică? Apostrof după 20 de ani Revista Apostrof se pregătește de aniversarea a 20 de ani de existență. Cronicarul le urează colegilor de la Cluj viață lungă și elan cultural, în ciuda vremurilor nu tocmai faste prin care trec azi revistele literare. Marta Petreu, în editorialul numărului din aprilie, surprinde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
din aprilie, surprinde foarte bine starea lucrurilor: "În primăvarea anului 1990, Mircea Dinescu m-a numit redactor-șef la o revistă care nu avea nume, căci nu exista. După ce unul din primii ei redactori, Liviu Malița, i-a găsit numele - Apostrof -, revista a început să apară. Iar eu am avut grijă să apară mereu: a intrat în al douăzecilea an de existență și-ajuns, iată, la numărul 227. Împrejurările în care a fost înființată nu erau, poate, cu mult mai prielnice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
Iar eu am avut grijă să apară mereu: a intrat în al douăzecilea an de existență și-ajuns, iată, la numărul 227. Împrejurările în care a fost înființată nu erau, poate, cu mult mai prielnice decît cele, neprielnice, de astăzi: Apostrof a avut mereu probleme, o gramadă de probleme, foarte grele fiind cele cu finanțarea. Are și astăzi, cînd principalul nostru finanțator din ultimii ani, Consiliul Local și Primăria municipală, ne-a alocat o sumă atît de mică, încît ne întrebăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
și pentru noi, cîndva, vremuri mai bune. Și, știind, că ne-am creat locul nostru în cultura română, ne spunem noi înșine, ca-n fiecare an: La mulți ani! Anul ce vine să ne găsească tot aici!" Cronicarul urează revistei Apostrof "La mulți ani!", iar Martei Petreu îi amintește că nu trebuie să dispere: La anul ne vom citi în continuare, cu grijile financiare lăsate în urmă. A.L.Ș.-isme Un nou substantiv comun derivat, ca la orice personalitate, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7354_a_8679]
-
primi denumiri plesnind de optimism, niște metafore euforice sugerînd obligatoriu fericirea, iar vorbele nasoale (scuzați expresia!) nu vor mai primi dreptul de fi rostite în public. Ne așteaptă o societate perfectă. Noi abordări Interesant i s-a părut Cronicarului în Apostrof (nr. 1/2008), dosarul Alexandru Șafran realizat de Carol Iancu, cel care semnează o monografie în acest sens, mai ales pe filiera relației rabinului cu casa regală românească și în special cu regina-mamă Elena. Există personalități providențiale, iar rolul lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
despre teatre care nu au cu ce să monteze noi spectacole, despre sponsorizări sistate, colaborări neplătite, proiecte abandonate... Cum nici România literară, vorba unui banc, nu se simte prea bine, Cronicarul îngrijorat a găsit reconfortante răspunsurile date la ancheta revistei APOSTROF (nr. 5) care aniversează 20 de ani de apariție lunară plus 150 de cărți editate prin strădania Martei Petreu. întrebarea la care am fost în mod special sensibili în împrejurările nefaste de azi este "la ce sînt bune revistele pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
Cronicar Apostrof la 20 de ani Douăzeci de ani de fructuoasă existență împlinește revista Apostrof, răstimp în care au apărut 227 de numere și 150 de cărți în Biblioteca pe care o editează. în articolul său din nr. 5, Marta Petreu, redactorul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
Cronicar Apostrof la 20 de ani Douăzeci de ani de fructuoasă existență împlinește revista Apostrof, răstimp în care au apărut 227 de numere și 150 de cărți în Biblioteca pe care o editează. în articolul său din nr. 5, Marta Petreu, redactorul-șef, consemnează evenimentul, referindu-se și la dificultățile înfruntate în cele două decenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
internet, plata corecturii, a machetării, tipar, difuzare etc. Costă infim în comparație cu cheltuielile pe care o comunitate - inclusiv o țară - le face pentru alte activități, cu vizibilitate efemeră." Suntem alături, la aniversare, de curajoasa Marta Patreu și de echipa care editează Apostrof, o admirabilă revistă căreia îi urăm, colegial, mulți ani de apariție. Revistă de atmosferă O revistă cu ton distins, cu pagini din care răzbate o veritabilă atmosferă literară, este neîndoielnic Revista Ateneu editată de Consiliul Județean Bacău. Din numărul 5
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei Comunicarea scrisă Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj). Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: Fonetică şi ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
triftongii, apostroful, trunchierea. Contexte de realizare: Fonetică şi ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunţarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s şi z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii şi triftongii, eliziunea şi apostroful. Lexic: Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse; Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică: personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
din scriitoarele ale cărei lecturi și apariții publice se desfășoară cu casa închisă.” Cronicarul nu a citit încă romanul Orașul îngerilor, dar se întreabă ce părere are Herta Müller spre Christa Wolf. Clujul alege bine Numărul din octombrie al revistei APOSTROF publică discursurile rostite în Aula Magna a Universității „Babeș- Bolyai” din Cluj, cu ocazia decernării titlului de doctor honoris causa doamnei Angela Merkel. Aflăm, cu acest prilej, că actualul cancelar al Germaniei se înscrie într-o serie strălucită din care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5940_a_7265]
-
sau subînțelese, de dileme și frământări vechi și actuale pe măsura impresionantei genealogii pe care o oglindește numele moștenit sunt formulate cu o nonșalanță, o simplitate, o detașare, o autoironie în ton cu numele de doar șase litere plus un apostrof atribuit de prieteni. Semnătura lui de ziarist și de scriitor este marca înregistrată a unei proze inconfundabile: spirituală, elegantă, sprințară, liberă de orice convenții și nerespectuoasă cu împărțirea literaturii pe genuri, un nesfârșit badinaj în care persoana unui autor prea
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
Cronicar APOSTROF, 5, 2010: câteva semnături rare și prețioase, în acest număr al publicației clujene, D. Țepeneag, cu proză, Gelu Ionescu, cu o recenzie: Șt. Borbely și Iulian Boldea comentează, cu tactul și respectul cuvenit, cartea de memorii a lui Adrian Marino
Revista revistelor, pe scurt by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6205_a_7530]
-
o competență discutabilă, modificarea ortografiei, pornind de la ideea că nu e o dovadă de românism să scriem pîine de vreme ce vine din latinescul panem, dar uitând să ne spună de ce trebuie să scriem râu care vine de la rivus. Și, neglijență!, nereabilitând apostroful atât de deosebit de cratima noastră din toate împrejurările.). Dar nu pricepem în ruptul capului ignorarea atâtor scriitori români contemporani și membri ai USR de mare valoare cum ar fi (lista e mult mai lungă decât ne îngăduie spațiul să reproducem
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/6568_a_7893]
-
Martei Petreu, scrise parcă pentru a da replica vuietului mediatic provocat de apariția în presa cotidiană, în avanpremieră, a câtorva fragmente „incendiare" din volumul amintit: „Din cartea lui, din care nu a vrut niciodată să îmi dea nici un fragment pentru Apostrof, nu m-au interesat portretele și judecățile de valoare despre diverși intelectuali. Înțeleg de ce le-a făcut, dar pentru mine nu acestea sînt interesante. Interesantă este, repet, viziunea lui despre România și despre realitățile românești, despre psihologia distructivă și meschină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6416_a_7741]
-
întâlni pe Nichita la Festivalul de poezie de la Struga, iar după moartea lui Nichita, el a scris un poem despre poetul dispărut. Asta a făcut ca eu să fiu printre primii traducători ai lui Kjell Espmark în reviste ca 22, Apostrof și într-un număr al revistei Secolul 20, număr dedicat Suediei și realizat de mine împreună cu poeta și prietena Ioana Ieronim și prin grația domnului Dan Hăulică. Ideea și mijloacele realizării au aparținut excelentului ambasador al Suediei, Ragnar Angeby, și
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]