720 matches
-
cuvinte, ce privesc jocurile asupra lexicului (neologismele, arhaismele etc.) și jocurile asupra sonorităților (asonanțele, aliterațiile etc.)"; (3) figuri de gîndire, care regrupează îndeosebi figurile ironiei, paradoxului, ca și pe acelea ale intensității (hiperbola, litota etc.), ale enunțării și ale dialecticii (apostroful, prozopopeea, prolepsa, paranteza etc.); (4) figuri de construcție, adică figurile care funcționează asupra simetriei (chiasmul), diverse construcții atipice (anacolutul, asindetul, hipalaga, zeugma), ca și repetițiile și acumulările (anafora, epanalepsa, pleonasmul, gradația). Studiile contemporane asupra discursului sînt ferm angajate în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
una dintre categoriile de figuri, și anume, figurile semantice. Inițial, retoricienii au încercat să facă o distincție între anumiți tropi care modificau sensul unui cuvînt (cum ar fi metafora), și figuri, vizînd în special figurile de sunet sau metaplasmele (aliterația, apostroful, asonanța). Alți specialiști, printre care G. Bachelard, se referă la tropi utilizînd termenul imagine. Încadrîndu-se în sfera amplă a studiului semnificației, tropii au fost definiți de către membrii Grupului μ, care își construiesc demersul pe schema claselor stilistice a lui Quintilian
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Papilian, în paginile căreia debutează ca poet în 1930, la „Abecedar”, „Pagini literare”, „Herald”, „Societatea de mâine”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Luceafărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Saeculum”, „Sfarmă-Piatră”, „Meșterul Manole”, iar în perioada postbelică la „Familia”, „Steaua”, „Viața românească”, „Jurnalul literar”, „Poesis”, „Apostrof” ș.a. Fondează și conduce ziarul „Țara” (Sibiu, 1941-1944) și este unul dintre animatorii ultimei serii a revistei „Luceafărul” (Sibiu, 1941-1945). A semnat și cu pseudonimele I. Andreiu, I. Daru, Espectador, Grigorie Tobie. Deși își strânge relativ târziu, și parțial, producția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
Afacerilor Externe. A făcut parte, împreună cu Cristian Popescu și Ioan Es. Pop, din nucleul activ al promoției nouăzeciste, care editează - inițial ca supliment al „Luceafărului” - publicația „Nouăzeci” (noiembrie 1990 - octombrie 1993). Mai colaborează la „Luceafărul”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „România literară”, „Apostrof”, „Adevărul literar și artistic” ori în paginile culturale ale unor cotidiene („Viitorul românesc”, „Curentul”). I s-au decernat premii ale revistelor „Luceafărul” (1993) și „Convorbiri literare” (1998), precum și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1998). E căsătorit cu prozatoarea Ioana Drăgan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
romanul lui Butor, vezi Kakandas (1996), care este mult mai încrezătoare decît mine în reușita experimentului lui Butor. Într-un alt articol important (1993), ea vorbește de narațiunea la persoana a doua în contextul mai restrîns al postmodernismului. Despre poetica apostrofului, vezi Culler (1981); despre implicațiile sale politice, vezi Johnson (1987). Exemplul cu Anamnesis a fost împrumutat dintr-o analiză a mea mai extinsă (1994). Ideea că artiștii caută să-și depășească predecesorii în lecturile lor "intenționat greșite" a fost propusă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cărora este și redactor la „Echinox” (1977-1981). În 1992 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei logice. Lucrează ca profesoară la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca (1980-1990), redactor la „Steaua” (1990) și redactor-șef la „Apostrof”, revistă pe care o fondează în mai 1990. Va fi conferențiar, apoi profesor, din 2000, la Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca. Debutează cu poezie în „Tribuna” (1977), iar editorial cu volumul de versuri Aduceți verbele (1981; Premiul Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
B. Eerdmans Publishing Co, Grand Rapids, 2006. Koetsler, Arthur, Lunaticii. Evoluția conceptelor despre Univers de la Pitagora la Newton, trad. rom. de Gh. Stratan, Editura Humanitas, București, 1997. Kojève, Al., Introducere în lectura lui Hegel, trad. rom. de Editura Pastenague, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 1996 Kolakowski, Leszek, Conferințe mici pe teme mari, trad. rom și cuv. înainte de C. Geambașu, Editura Paideia, București, 2003. Koyré, Alexandre, De la lumea închisă la sistemul infinit, trad. rom. de V. Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1997. Kühn, R., Leiblichkeit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Narcissism: American Life in an Age of Diminishing, W. W. Norton & Company, New York, 1991. Levinas, E., Dificila libertate, trad. rom. de Ț. Goldstein, Editura Hasefer, București, 1999, p. 355. Levinas, E., Moartea și timpul, trad. rom. de A. Mănuțiu, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 1996. Levinas, E., Totalitate și infinit, trad. rom. de M. Lazurca, Editura Polirom, Iași, 1998. Lévi-Strauss, Claude, Tristes tropiques, Plon, Paris, 1955. Liiceanu, Gabriel, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994. Lilla, Mark, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, trad. rom
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
După virtute, trad. C. Pleșu, introducere de A. Crăiuțiu, Editura Humanitas, București, 1999. Maloney, G. A., A History of Orthodox Theology since 1453, Nordland, Belmond Mass., 1976. Marcel, Gabriel, A fi și a avea, trad. rom. de C. Mihali, Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 1997. Marcel, Gabriel, Dialoguri cu Pierre Boutang ș1977ț, trad. rom de A. Crăiuțiu și C. Preda, Editura Anastasia, București, 1996. Marcel, Gabriel, Jurnal metafizic, trad. rom. de D. Ștefănescu, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. Marino, Adrian, Pentru Europa. Integrarea României
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
până în 1985 va fi inginer în mai multe întreprinderi, îndeplinind și funcții de conducere. Mai publică sporadic versuri în „Limite”, „Caete de dor” și în „Argo” (Bonn), iar după 1989 alte scrieri îi apar în „România literară”, „Vatra”, „Jurnalul literar”, „Apostrof”. Romanul Ferestrele zidite (1993) e o carte cu destin ciudat: scrisă de V. pe parcursul a trei săptămâni în 1947, a circulat în manuscris la Paris, unde s-a bucurat de aprecierea lui Paul Celan, Mircea Eliade, a Monicăi Lovinescu, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
studențească „Gaudeamus” de la Oradea, autorul considerând însă adevăratul său debut publicarea unui grupaj de poezii la „Echinox”, în 1971. Prima carte, Casa cu retori, îi apare în 1980. Colaborează cu poezii, cronici literare, eseuri la „Echinox”, „Vatra”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Apostrof”, „Poesis” ș.a. Casa cu retori aparține optzecismului prin discursivitatea pusă sub semnul jocului insolit, prin combinația de oralitate ironică și intelectualism livresc. Este esențialmente o poezie de limbaj, amuzată de confuzia dintre poezie și proză, dintre imagini și metaforele-concept, dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
pustietate alăturate, într-o demonstrație de pierdere în material a spiritului. Totul e scriitură, chiar și viața umană, nimic nu pare a avea suficientă consistență pentru a aspira la o existență de sine stătătoare, "amintindu-mi cum am fost un apostrof, o virgulă pe cer". Motivul trubadurului e folosit și aici, " Doamnă, aceasta e cea din urmă floare pe care mi-o arunci/ și de balcon îmi agăț pielea ca pe o cămașe deoparte -/ sunt Soarele ce-și găsește lăncile aduse
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literară, nr. 13/aprilie 2010. Radu, Maria, "Ce pare, ce este și ce-ar trebui să fie poetul", în Ecoul, anul II, nr. 197/sâmbătă 8 iulie 1944. Poantă, Petru, "In memoriam Geo Dumitrescu (17mai 1920-28 septembrie 2004)", în revista Apostrof, nr. 10 (173), 2004. Rogozanu, C., "Geo Dumitrescu - un nou bilanț", în Observator cultural, nr. 29/2000. Sălcudeanu, Nicoleta, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. Scorțeanu, Paul, "Urbanismul în literatură", în Ecoul, anul II, nr. 38/28
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
96, 99, 100, 103, 105, 152, 198, 199, 236 Albina, 57 Alboiu, George, 206 Alboiu. George Metoda cârtiței 1, 206 Analele Brăilei, 57 apa, 121, 222, 239, 240 apocalipsă, apocaliptic, 46, 47, 121, 139 Apollinaire, Guillaume, 174 Apolzan, Mioara, 55 Apostrof, 58 Ararat, 57 Ardealul, 57 Arghezi, Tudor, 42, 48, 49, 50, 54, 91, 134, 136, 156, 168, 169, 206 Arghezi. Tudor Și Dumneata?, 42 Arhivele Olteniei, 57 Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination, 108 Auden, W. H., 68
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rond, Editura Cartea Românească, București, 1976, p. 242. 66 Constantin Ciopraga, "Un sentimental ludic. Geo Dumitrescu", în Convorbiri literare, nr.11 (107), noiembrie 2004, p. 15. 67 Petru Poantă, "In memoriam Geo Dumitrescu (17 mai 1920-28 septembrie 2004)", în revista Apostrof, nr. 10 (173), 2004, p. 2. 68 *** Scriitori români, coord. Mircea Zaciu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 201. 69 *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și de cultivare a limbii române. Debutează cu poezia Fără Gauguin în „Steaua” (1972) și va fi prezentă în volumul colectiv Alpha ‘84. Prima carte personală de versuri este Narațiuni întâmplătoare (1989). Publică versuri, proză, interviuri în „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Viața românească”, „Poesis”, „Familia”, „Vatra” ș.a. Colaborează la ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (Roma, 2000; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Poemele pe care le scrie P. - de regulă mici narațiuni fracturate, lacunare, presărate cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul 1947 cu Premiul „Ion Minulescu” pentru volumul de versuri Steaua Păstorului (rămas în manuscris, din cauza cenzurii proletcultiste) și în 1995 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Opere de Mateiu I. Caragiale. Volumele de versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
A. F., Znac. Simvol. Mif, Moscova, 1982 LOTMAN, Yuri, La structure du texte artistique, Gallimard, Paris, 1970 LOTMAN, Yuri, Pușkin, Sankt-Petersburg, 1995 LUKÁCS, Georg, Balzac et le réalisme français, La Découverte / Poche, Paris, 1999 LYOTARD, Jean-François, Postmodernul pe înțelesul copiilor, Apostrof, Cluj, 1997 MAJAULT, L.; MORIN, Violette, Un mythe moderne. L'Érotisme, Paris, 1964 MALET, Henri, Le Baron Haussmann et la rénovation de Paris, Editions Municipales, 1973 MANOLESCU, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele românului, Polirom, Iași, 1999 MANOLI Ion, Cuvantul poetic francez
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu a fost totuși receptat de public pe măsura valorii sale. Un ecou deosebit a avut însă reintrarea sa în arena publicisticii din România, în 1997, cu Epistolă despre convertire, un comentariu la cărțile lui N. Steinhardt (publicat în revista „Apostrof”), unde, conform obiceiului său, autorul include un eseu datând din 1944. A tradus, între alții, din Henrik Ibsen (Rosmersholm) și din August Strindberg (a cărui influență se poate recunoaște în scrisul său) și, în 1971, a făcut cunoscut publicului din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
precum și revistele „Unu”, „Aurora” și „Aletheia”. Debutează în 1974 la ziarul „Crișana” cu poezii, iar editorial cu volumul de versuri Semnul mișcării, apărut în 1986. E prezent în „Familia”, „Viața militară”, „Îndrumătorul cultural”, „Cele trei Crișuri”, „Cetatea Bihariei”, „Contemporanul”, „Tomis”, „Apostrof”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. A fost distins cu premii ale revistelor „Familia” (1995) și „Convorbiri literare” (1996). Primul volum de poeme al lui Ț., Semnul mișcării, reprezintă „o cântare a României din spațiul ancestral” (Al. Andrițoiu). Autorul versifică într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă, macedoneană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
studii în străinătate (Italia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania). Debutează cu poezie în „Convorbiri literare” (1973). În studenție este, pe rând, redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog”. Colaborează la „Opinia studențească”, „Vatra”, „Apostrof”, „Orizont”, „Viața românească”, „România literară”, „Amfiteatru” ș.a. A publicat poezie și în reviste din străinătate, fiind distins cu numeroase premii literare internaționale. Deși se manifestase ca poet încă de la începutul anilor ’80, P. reușește să publice primul volum, Utopia posesiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
wordpress.com, 8 august 2013. Tismăneanu Vladimir, Profesorul Ianoși și obsesia Îngerului roșu, http://tismaneanu. wordpress.com, 12 noiembrie 2012. Vasile Cristian, "Cartea nevrozelor", în Revista 22, 13 noiembrie 2012. Vasile Cristian, "Paul Cornea - între Credință și argumentare rațională", în Apostrof, anul xxv, nr. 3 (286). Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu (Towards the Dictatorship of the Absurd. The Ideological Policy During the First Years of the Ceaușescu Regime) Cosmin POPA Abstract: This article analyzes
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de Dumitru Velea, Editura Fundației Culturale "Ion D. Sîrbu", Petroșani, 1995. Idem, Scrisori către bunul Dumnezeu (pagini de jurnal, corespondență cu Horia Stanca, Liviu Rusu, Eta Boeriu, Ion Vartic etc.), anul VII, nr. 12/1996; ediția a II-a, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998. Idem, Iarna bolnavă de cancer (scrisori către Deliu Petroiu, Mina și Ion Maxim și Delia Cotruș, organizate într-un "roman epistolar" de Cornel Ungureanu), Editura Curtea Veche, București, 1998. Idem, Atlet al mizeriei, ediție îngrijită și cu postfață
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din RPR, Paul Cornea", în Scânteia, anul XXI, nr. 2449, miercuri, 10 septembrie 1952, p. 2 (în care este deplânsă fascizarea învățământului din Occident și din Iugoslavia titoistă). 3 Vezi Cristian Vasile, "Paul Cornea - între Credință și argumentare rațională", în Apostrof, anul xxv, nr. 3 (286), p. 9. 4 [Paul Cornea], Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, Editura Polirom, Iași, 2013. 5 Pavel Câmpeanu, Ceaușescu, anii numărătorii inverse, Editura Polirom, Iași, 2002. 6 G.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]