376 matches
-
deschide o nouă perspectivă în dezvoltarea planului semantic al propoziției: I-a distrus fără scrupul ființa lui cea adevărată, ceea ce i-a permis să-l manevreze după voie în orice moment și situație. În dezvoltarea planului semantico-sintactic al relației de apoziție, în strânsă legătură cu desfășurarea reală, concretă, a actului lingvistic, cei doi termeni ocupă poziții specifice (chiar dacă, cel mai adesea, alternabile) 1. termenul-bază, expresie a factorului pasiv, purtător al unei funcții sintactice prin implicarea sa directă într-o relație sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specifice (chiar dacă, cel mai adesea, alternabile) 1. termenul-bază, expresie a factorului pasiv, purtător al unei funcții sintactice prin implicarea sa directă într-o relație sintactică precedentă; 2. termenul secund, expresie a factorului activ în construirea planului semantico-sintactic al relației de apoziție, în spațiul căreia preia și extinde funcția sintactică a termenului-bază. Termenul-bază introduce termenul secund în relația sintactică în baza căreia își dezvoltă propria funcție sintactică în enunț. Termenul secund dezvoltă cu termenul-bază un raport semantic, variabil în funcție de conținutul lor lexico-gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcția sintactică a termenului-bază. Termenul-bază introduce termenul secund în relația sintactică în baza căreia își dezvoltă propria funcție sintactică în enunț. Termenul secund dezvoltă cu termenul-bază un raport semantic, variabil în funcție de conținutul lor lexico-gramatical. Cele două variante ale relației de apoziție: absolută și relativă, se deosebesc între ele și structural și funcțional. În relație de apoziție absolută, fiind echivalenți gramatical, fiecare din termenii implicați în relația de apoziție poate lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă propria funcție sintactică în enunț. Termenul secund dezvoltă cu termenul-bază un raport semantic, variabil în funcție de conținutul lor lexico-gramatical. Cele două variante ale relației de apoziție: absolută și relativă, se deosebesc între ele și structural și funcțional. În relație de apoziție absolută, fiind echivalenți gramatical, fiecare din termenii implicați în relația de apoziție poate lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raport semantic, variabil în funcție de conținutul lor lexico-gramatical. Cele două variante ale relației de apoziție: absolută și relativă, se deosebesc între ele și structural și funcțional. În relație de apoziție absolută, fiind echivalenți gramatical, fiecare din termenii implicați în relația de apoziție poate lipsi fără a afecta în vreun fel poziția în enunț a termenului rămas și fără consecințe asupra autonomiei semantice și structurale a enunțului: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, I, 88) * „Și lângă ea-n genunche e Arald...” * „Și lângă ea-n genunche e... mândrul rege.” Termenii își pot, de asemenea, schimba între ei locurile: * „Și lângă ea-n genunche e mândrul rege, Arald.” Unele relații de apoziție în care termenul secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de primul termen numai dacă termenul secund îi preia și poziția cazuală: I-au dat cartea lui Mircea, colegul tău I-au dat cartea colegului tău
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secund stă în alt caz decât termenul bază se pot dispensa de primul termen numai dacă termenul secund îi preia și poziția cazuală: I-au dat cartea lui Mircea, colegul tău I-au dat cartea colegului tău. În relația de apoziție relativă, mai aproape - sintactic - de relația de dependență (dar fiind și o alternativă la relația de coordonare), este comutabil cu Ø numai termenul secund: „Se spune că ar fi fost lipoveancă, ceea ce explica albeața excesivă a pielii și farmecul suav
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
albeața excesivă a pielii și farmecul suav al ochilor pierduți într-un fel de păcat șiret.” (C. Țoiu, 29) iar ordinea termenilor nu poate fi schimbată. Multiplicarea funcțiilor sintactice prin apozițietc "Multiplicarea func]iilor sintactice prin apozi]ie" Relația de apoziție absolută nu dezvoltă funcții sintactice ci extinde, prin termenul secund, funcția sintactică actualizată de termenul-bază. În enunțul: „Cine îi va mai putea rezista lui, poetului? Vă întreb: ce mistreț a mai putut rămâne el însuși, mistreț în toată firea, ascultându
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și plină de elan, tot are momente în care viața i se pare searbădă. • complement predicativ: L-am regăsit foarte schimbat: închis în el, fără entuziasmul lui molipsitor, fără încredere în nimeni și în nimic. Când termenul de bază al apoziției este un vocativ, o propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de pronumele relativ compus), pentru a fi transformat în punct de plecare pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de pronumele relativ compus), pentru a fi transformat în punct de plecare pentru o altă dezvoltare semantică: A plecat foarte devreme, ceea ce înseamnă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de pronumele relativ compus), pentru a fi transformat în punct de plecare pentru o altă dezvoltare semantică: A plecat foarte devreme, ceea ce înseamnă că nu a renunțat la bătălia pentru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu a renunțat la bătălia pentru adevăr. Preluând planul semantic global al primului termen, pronumele relativ ceea ce îi adaugă, într-un mod specific, și propriul conținut semantic, ca subiect al predicatului propoziției pe care o introduce în dezvoltarea relației de apoziție: A plecat foarte devreme ceea ce (Faptul că) a plecat foarte devreme (...) înseamnă că nu a renunțat la bătălia pentru adevăr. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În funcție de realizarea specifică a raportului semantic dintre cei doi termeni implicați în desfășurarea ei, relația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
A plecat foarte devreme ceea ce (Faptul că) a plecat foarte devreme (...) înseamnă că nu a renunțat la bătălia pentru adevăr. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În funcție de realizarea specifică a raportului semantic dintre cei doi termeni implicați în desfășurarea ei, relația de apoziție dezvoltă patru variante principale: • denominativă • descriptivă • de identificare • interpretativă. Apoziția denominativătc "Apozi]ia denominativ\" Apoziția denominativă se întemeiază pe un raport de sinonimie lingvistică, lexicală sau frastică: „Gebeaua e un fel de mers armenesc, adică împrăștiat și legănat.” (C.Hogaș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devreme (...) înseamnă că nu a renunțat la bătălia pentru adevăr. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În funcție de realizarea specifică a raportului semantic dintre cei doi termeni implicați în desfășurarea ei, relația de apoziție dezvoltă patru variante principale: • denominativă • descriptivă • de identificare • interpretativă. Apoziția denominativătc "Apozi]ia denominativ\" Apoziția denominativă se întemeiază pe un raport de sinonimie lingvistică, lexicală sau frastică: „Gebeaua e un fel de mers armenesc, adică împrăștiat și legănat.” (C.Hogaș, 144), „Strabon, citând după alții, pomenește de sternophthalmi, ceea ce ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
renunțat la bătălia pentru adevăr. Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" În funcție de realizarea specifică a raportului semantic dintre cei doi termeni implicați în desfășurarea ei, relația de apoziție dezvoltă patru variante principale: • denominativă • descriptivă • de identificare • interpretativă. Apoziția denominativătc "Apozi]ia denominativ\" Apoziția denominativă se întemeiază pe un raport de sinonimie lingvistică, lexicală sau frastică: „Gebeaua e un fel de mers armenesc, adică împrăștiat și legănat.” (C.Hogaș, 144), „Strabon, citând după alții, pomenește de sternophthalmi, ceea ce ar însemna oameni cu ochiul în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cheamă șăzătoare...” (I. Creangă, 41), sau pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai comunicativ.” (M. Preda, Viața, 290), „A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fidel interpret al bătrânului timp, sună de douăsprezece ori din limba sa de metal.” (M. Eminescu, P.L., 29), dar îl poate avea și termenul-bază: „În definitiv, pasărea asta albă și mică: sufletul, nu-i cu nimic vinovată.” (G.M. Zamfirescu, 223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
metal.” (M. Eminescu, P.L., 29), dar îl poate avea și termenul-bază: „În definitiv, pasărea asta albă și mică: sufletul, nu-i cu nimic vinovată.” (G.M. Zamfirescu, 223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al Universității noastre, și-a susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de subiect într-un nucleu predicațional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de subiect într-un nucleu predicațional prin care se interpretează dintr-o anumită perspectivă realitatea extralingvistică exprimată de termenul-bază: „Putem foarte bine afirma în numele lui Karl Marx că arta e „autonomă”, ceea ce nu are nimic de-a face cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eu, sunt pure speculații, acolo ne așteaptă pe toți surpriza cea mare; ori scapi, ori te cureți, asta e tot ce putem presupune.” (M. Preda, Delirul, 384) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect structural, ambii termeni implicați în relația de apoziție pot fi: a. simpli; când pot aparține tuturor unităților lexico-gramaticale cu sens autonom: • substantiv (comun sau propriu): „Vine Mișu, profesorul, știi, Mișu al nostru, care dă meditație la băieți...” (I.L. Caragiale, II, 320), „Nepieritorul nostru istoric, Nicolae Bălcescu, schiță mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]