374 matches
-
cheamă șăzătoare...” (I. Creangă, 41), sau pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi spuneau ei cu infinită simpatie... era cel mai comunicativ.” (M. Preda, Viața, 290), „A
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fidel interpret al bătrânului timp, sună de douăsprezece ori din limba sa de metal.” (M. Eminescu, P.L., 29), dar îl poate avea și termenul-bază: „În definitiv, pasărea asta albă și mică: sufletul, nu-i cu nimic vinovată.” (G.M. Zamfirescu, 223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
metal.” (M. Eminescu, P.L., 29), dar îl poate avea și termenul-bază: „În definitiv, pasărea asta albă și mică: sufletul, nu-i cu nimic vinovată.” (G.M. Zamfirescu, 223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
223) Apoziția de identificaretc "Apozi]ia de identificare" Prin conținutul semantic „finit” al termenului-secund, apoziția de identificare fixează (sau relevă) identitatea realității extralingvistice exprimată prin termenul-bază, al cărui conținut semantic este cel mai adesea nedeterminat. Sub aspect lexico-gramatical, termenul-bază în apoziția de identificare este mai ales un pronume (foarte frecvent, demonstrativ sau nehotărât, întrebuințat și adjectival) sau un substantiv abstract (sau întrebuințat ca atare): „Nu mi-a rămas din gândurile mele pustii, de altădată, decât unul: Ce anotimp să-mi poarte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al Universității noastre, și-a susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
susținut cu succes teza de licență în drept...” (I.L. Caragiale, II, 164), „Boieroaica, doamna Guma, îl boteză ea însăși, iar Moromete, pe atunci flăcău tăcut, deschise gura și îl porecli Parizianul.” (M. Preda, Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de subiect într-un nucleu predicațional
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Delirul, 7) Apoziția interpretativătc "Apozi]ia interpretativ\" Apoziția interpretativă sintetizează planul semantic global al termenului-bază, cu dezvoltare propozițională sau frastică, prin pronumele relativ compus ceea ce sau pronumele demonstrativ asta (aceasta) (ambele întrebuințate cu sens neutru), termenul secund al relației de apoziție, cu funcție de subiect într-un nucleu predicațional prin care se interpretează dintr-o anumită perspectivă realitatea extralingvistică exprimată de termenul-bază: „Putem foarte bine afirma în numele lui Karl Marx că arta e „autonomă”, ceea ce nu are nimic de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eu, sunt pure speculații, acolo ne așteaptă pe toți surpriza cea mare; ori scapi, ori te cureți, asta e tot ce putem presupune.” (M. Preda, Delirul, 384) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" Sub aspect structural, ambii termeni implicați în relația de apoziție pot fi: a. simpli; când pot aparține tuturor unităților lexico-gramaticale cu sens autonom: • substantiv (comun sau propriu): „Vine Mișu, profesorul, știi, Mișu al nostru, care dă meditație la băieți...” (I.L. Caragiale, II, 320), „Nepieritorul nostru istoric, Nicolae Bălcescu, schiță mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
feresc să-i treacă granița, în vreme ce fluturii par fascinați de aerul puturos al bălților.” (O. Paler, Viața..., 123), „Făcu, însă, ceea ce ar fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi trebuit să fac eu, adică nu-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele componente planul semantic al termenului-bază: „Numeroasa lui familie - băieți însurați, fete măritate, magistrați, profesori - îl însoțea cu un alai înspăimântat.” (T.Arghezi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi mai vorbi câteva săptămâni.” (M. Preda, M. Sg., I, 363) Apoziția analitică și sinteticătc "Apozi]ia analitic\ [i sintetic\" În funcție de specificul desfășurării raportului semantic dintre cei doi termeni și de structura lor, apoziția poate fi analitică sau sintetică. În apoziția analitică, termenul secund, realizat structural ca termen multiplu, analizează în elementele componente planul semantic al termenului-bază: „Numeroasa lui familie - băieți însurați, fete măritate, magistrați, profesori - îl însoțea cu un alai înspăimântat.” (T.Arghezi, IX, 80), „I-am spus că aș
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deci, înțelegerii noastre o dublă perspectivă, una a prezentului către viitor, cealaltă a viitorului către trecut.” (T. Vianu, 74), „Au venit pe lume cu aceeași idee: că sunt păianjeni, că se încurcă în cuprinsul unei pânze.” (T.Arghezi, IX, 75) Apoziția analitică are uneori caracter selectiv; din planul semantic al termenului-bază sunt scoase în relief unele componente: „În ceea ce privește materialele mai recente, între altele fotocopiile caietului dumitale și copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost expediate la Paris.” (M. Eliade, 569
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are uneori caracter selectiv; din planul semantic al termenului-bază sunt scoase în relief unele componente: „În ceea ce privește materialele mai recente, între altele fotocopiile caietului dumitale și copiile benzilor de magnetofon, toate acestea au fost expediate la Paris.” (M. Eliade, 569) În apoziția sintetică, termenul secund, realizat structural printr-un component infrapropozițional sau propozițional, concentrează în planul său semantic componentele semantice exprimate de termenul-bază, realizat structural ca termen multiplu: Se șterg legende și povești, proverbe și locuțiuni, adevărate nestimate ale gândirei poporului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu, Despre cultură, 64), „... În câteva trăsături ni-l zugrăvi ca pe un bulibașa mehenghi, vânzător și slugarnic - un suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu nuci, adică cu fructe.” (C. Hogaș, 252) Apoziții înlănțuite și cumulativetc "Apozi]ii înl\n]uite [i cumulative" Construită în general din doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suflet de rob.” (M. Caragiale, 95), „Sfârșii ospățul meu cu mere zvânturate și cu nuci, adică cu fructe.” (C. Hogaș, 252) Apoziții înlănțuite și cumulativetc "Apozi]ii înl\n]uite [i cumulative" Construită în general din doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al doilea termen-bază pentru un al doilea termen secund ș.a.m.d. ia naștere o apoziție înlănțuită: „Iar duh dă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi termeni, relația de apoziție implică uneori trei sau mai mulți termeni. Când aceștia se succed într-o înlănțuire în care termenul secund devine un al doilea termen-bază pentru un al doilea termen secund ș.a.m.d. ia naștere o apoziție înlănțuită: „Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină.” (M. Eminescu, I, 94) „N-am telefonat nimănui, nici lui Vinea, care nu dădea pe-acolo cu săptămânile, nici patronului, lui Șeicaru...” (M. Preda, Viața..., 335) Când în desfășurarea relației
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici patronului, lui Șeicaru...” (M. Preda, Viața..., 335) Când în desfășurarea relației, termenul-bază rămâne unic, iar termenul secund primește concomitent mai multe actualizări concrete, descriind mai multe aspecte ale identității „obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termenul secund primește concomitent mai multe actualizări concrete, descriind mai multe aspecte ale identității „obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului” exprimat prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin planul semantic al termenului-bază, se constituie o apoziție cumulativă: „Dar atunci care era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era secretul ăstuilalt, inițiatorul, al lui Mengherel? (M.Preda, Viața, 150) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Funcția sintactică generată de relația de apoziție relativă, apoziția, se realizează propozițional: propoziția apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozitivă în interiorul tuturor variantelor semantice ale relațiilor de apoziție, care își estompează deosebirile dintre ele: „M-am priceput ori să tac, ori să vorbesc singur, ceea ce nu poate fi decât tot o formă de tăcere. (O. Paler) Manifestarea relației de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de apoziție în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de apozi]ie în planul expresiei" Fiind o relație de echivalență gramaticală, în (și prin) desfășurarea căreia se produce extinderea unor funcții sintactice rezultând din dezvoltarea altor relații sintactice (interdependență, dependență, incidență), apoziția își manifestă identitatea specifică în planul expresiei prin mărci constante la care se asociază mărci-variabile, în raport de funcția sintactică pe care o actualizează, ca extindere, termenul secund. Constantă în mod absolut este pauza, prin care termenul secund, activ, al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitatea specifică în planul expresiei prin mărci constante la care se asociază mărci-variabile, în raport de funcția sintactică pe care o actualizează, ca extindere, termenul secund. Constantă în mod absolut este pauza, prin care termenul secund, activ, al relației de apoziție este izolat de termenul-bază, pasiv: „Iubită Luna, dragă una, n-am fi crezut că într-o zi aceasta cu putință-ar fi: c-un strigăt să atingem Luna.” (L. Blaga, 308), „În anumite circumstanțe există ceva mai rău decât să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]