KorAP: Find »[drukola/base=apreciativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 11 >

271 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

World Bank’s specialists in the developing world was generally chosen. Remarks on strategies for improvement of the poverty and inequality data collection and processing are also included. Primit la redacție: iunie 2005 „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea anchetei apreciative Ștefan Cojocaru Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași Acest articol prezintă modul în care principiile anchetei apreciative sunt utilizate pentru a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
of the poverty and inequality data collection and processing are also included. Primit la redacție: iunie 2005 „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea anchetei apreciative Ștefan Cojocaru Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași Acest articol prezintă modul în care principiile anchetei apreciative sunt utilizate pentru a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării organizaționale bazate pe deficit și care se sprijină pe evaluarea

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării organizaționale bazate pe deficit și care se sprijină pe evaluarea și diagnoza problemei (...) metodologi de tipul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
consideră că tot ceea ce nu atinge aceste standarde constituie o problemă.” (Mantel și Ludema, 200o, 49) De-a lungul existenței orice organizație trece prin diferite perioade și se poate confrunta cu probleme, dar importantă în schimbarea acesteia este utilizarea abordării apreciative deoarece „orice organizație, oricât de conflictuală este la un moment dat, poate găsi o practică pozitivă, un set de experiențe sau un timp în istoria sa când lucrurile au mers bine” (Liebler, 2002, 3) și pot fi utilizate pentru construirea

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
organizare sunt examinate pentru problemele lor disfuncționale, dar potențial solvabile” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Cercetarea-acțiune își propune rezolvarea problemelor organizației sau ale sistemului social prin „identificarea disfuncțiilor și planificarea intervențiilor menite să diminueze aceste disfuncții” (Miftode, 2003, 395). Ancheta apreciativă nu-și propune în mod explicit rezolvarea problemelor, ci schimbarea organizației sau a sistemului social, cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
nu-și propune în mod explicit rezolvarea problemelor, ci schimbarea organizației sau a sistemului social, cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
încălcării acestora. Rezolvarea problemei înseamnă alinirea la standarde sau stabilirea unor noi sisteme de referință. Descrierea intervenției „jumătatea plină” „Jumătatea plină” poate fi considerată o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
înseamnă alinirea la standarde sau stabilirea unor noi sisteme de referință. Descrierea intervenției „jumătatea plină” „Jumătatea plină” poate fi considerată o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă introdusă în „jumătatea plină

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
o intervenție de tip experimental prin care am urmărit să identificăm modul cum poate modifica ancheta apreciativă mediul organizațional. Ancheta apreciativă a fost aplicată într-o organizație cu șapte membri, a presupus parcurgerea ciclului 4-D, privind organizarea și desfășurarea anchetei apreciative și a urmărit să măsoare cum se modifică structura percepției factorilor motivaționali din organizație. Variabila independentă introdusă în „jumătatea plină” a fost reconstruirea prin consens a definițiilor și interpretărilor privind motivația în cadrul organizației. Pentru a putea măsura modificările survenite în ceea ce privește

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
privind motivația în cadrul organizației. Pentru a putea măsura modificările survenite în ceea ce privește percepția satisfacerii nevoilor, a fost aplicat un chestionar personalului din organizație, în două momente diferite: înainte de începerea intervenției și la o săptămână după terminarea acesteia. Cercetarea de tip intervenție apreciativă s-a desfășurat timp de o lună și a parcurs mai multe stadii: - aplicarea chestionarului pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepția satisfacerii nevoilor; - elaborarea unui ghid de interviu cu o serie de întrebări destinate identificării „istoriilor” personale ale membrilor

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
chestionarului pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepția satisfacerii nevoilor; - elaborarea unui ghid de interviu cu o serie de întrebări destinate identificării „istoriilor” personale ale membrilor; - distribuirea ghidului de întrebări tuturor membrilor și solicitarea lor pentru completarea întrebărilor în manieră apreciativă; - culegerea datelor de la subiecți și interpretarea acestora; - organizarea unor focus-grupuri în care agentul intervenției a fost moderatorul; - aplicarea chestionarului după o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
distribuirea ghidului de întrebări tuturor membrilor și solicitarea lor pentru completarea întrebărilor în manieră apreciativă; - culegerea datelor de la subiecți și interpretarea acestora; - organizarea unor focus-grupuri în care agentul intervenției a fost moderatorul; - aplicarea chestionarului după o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este dependentă de modul în care oamenii interpretează diferite situații, evenimente din mediul organizațional. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
o săptămână de la finalizarea anchetei apreciative pentru măsurarea structurii motivației inițiale și percepției satisfacerii nevoilor. Ipoteze de lucru Motivația este dependentă de modul în care oamenii interpretează diferite situații, evenimente din mediul organizațional. Motivația poate fi modificată printr-o abordare apreciativă a evenimentelor, prin reintepretarea acestora. Reconstrucția organizațională este un proces care se poate realiza într-o perioadă relativ scurtă de timp. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată. Perspective metodologice Pentru culegerea datelor au fost folosite chestionarul și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
realiza într-o perioadă relativ scurtă de timp. Organizația studiată evoluează în direcția în care este cercetată. Perspective metodologice Pentru culegerea datelor au fost folosite chestionarul și focus grupul. Ca tehnici de intervenție au fost utilizate focus grupul și ancheta apreciativă. Focus grupul a fost organizat și pentru a introduce intervenția, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor. În ancheta apreciativă folosită, tehnicile de culegere a datelor reprezintă totodată și tehnici de intervenție, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor colective

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
culegerea datelor au fost folosite chestionarul și focus grupul. Ca tehnici de intervenție au fost utilizate focus grupul și ancheta apreciativă. Focus grupul a fost organizat și pentru a introduce intervenția, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor. În ancheta apreciativă folosită, tehnicile de culegere a datelor reprezintă totodată și tehnici de intervenție, ca formă de construcție colectivă a interpretărilor colective. Chestionarul Am folosit chestionarul pentru a surprinde opiniile angajaților cu privire la nevoile personale și la modul cum sunt acestea satisfăcute în cadrul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
formulate au urmat drumul de la general la foarte specific), ceea ce a permis acoperirea tuturor obiectivelor stabilite și culegerea unui volum de informații suficient de mare pentru analiză și obținerea unor date amănunțite legate de tema studiată. Interviul este de tip apreciativ și cuprinde întrebări de genul: Ce este cel mai bine? Ce ar trebui să fie? Ce ar putea fi? Ce trebuie făcut? Aplicarea anchetei apreciative în experimentul „jumătatea plină” După aplicarea chestionarului, prin care am urmărit obținerea percepțiilor față de satisfacerea

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
pentru analiză și obținerea unor date amănunțite legate de tema studiată. Interviul este de tip apreciativ și cuprinde întrebări de genul: Ce este cel mai bine? Ce ar trebui să fie? Ce ar putea fi? Ce trebuie făcut? Aplicarea anchetei apreciative în experimentul „jumătatea plină” După aplicarea chestionarului, prin care am urmărit obținerea percepțiilor față de satisfacerea nevoilor, toți membrii echipei au primit un ghid de interviu cu o listă de întrebări, pentru a avea timp să identifice situațiile de succes. Întâlnirea

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Folosirea abilităților și a competențelor personalului în activitățile organizației. 8. Păstrarea tipului de contract de muncă al tuturor angajaților. 9. Participarea la programe de instruire atât ca formatori, cât și ca participanți. Analiza datelor obținute în cadrul experimentului Intervenția de tip apreciativ, condusă după principiile anchetei apreciative (Cojocaru, 2003a, 203-208), a însemnat o modificare a modului în care percep subiecții motivația și satisfacerea nevoilor; chiar dacă nu au fost operate alte variabile independente, se observă o modificare generată doar de reinterpretările personale prezentate

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
personalului în activitățile organizației. 8. Păstrarea tipului de contract de muncă al tuturor angajaților. 9. Participarea la programe de instruire atât ca formatori, cât și ca participanți. Analiza datelor obținute în cadrul experimentului Intervenția de tip apreciativ, condusă după principiile anchetei apreciative (Cojocaru, 2003a, 203-208), a însemnat o modificare a modului în care percep subiecții motivația și satisfacerea nevoilor; chiar dacă nu au fost operate alte variabile independente, se observă o modificare generată doar de reinterpretările personale prezentate și negociate în cadrul grupului. În timpul

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
doar de reinterpretările personale prezentate și negociate în cadrul grupului. În timpul situației experimentale nu au fost introduse alte variabile independente, cum ar fi modificări ale dotării, ale salariului, prime, facilități etc. Din punctul nostru de vedere, putem face următoarele constatări: Abordarea apreciativă a experiențelor personale în cadrul organizației conduce la modificări în ceea ce privește motivația, văzută prin prisma teoriei nevoilor. Motivația se referă la ideile, credințele, interesele, cunoștințele, obișnuițele ce determină comportamentul uman și direcționează acest comportament spre un anumit obiectiv și cum anume este

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
scorurile obținute înaintea intervenție arată că cea mai nevoia de bază a fost percepută de către subiecți este cea mai satisfăcută (cel mai mic scor 28), iar cea mai puțin satisfăcută este percepută nevoia de securitate (scor 63). După finalizarea intervenției apreciative se observă că nevoia de autoactualizare (scor 25) este pe primul, iar nevoia de apartenență a rămas pe utimul loc, chiar dacă a înregistrat o scădere semnificativă (de la un scor 53 la un scor 44) (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Evoluția

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Securitate Apartenență Nevoi de bază La începutul intervenției 38 44 63 53 28 Dupa terminarea intervenției 25 38 43 44 26 Interesant este că cea mai mare evoluție a percepției a înregistrat-o nevoia de securitate, percepută la începutul intervenției apreciative ca fiind cel mai puțin satisfăcută (scorul a scăzut de la 63 la 43 după intervenție). În timpul intervenției ne-am concentrat asupra acestei nevoi prin întrebări specifice. Schimbarea ordinii nevoilor percepute ca fiind satisfăcute după intervenție ne arată că nevoile au

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]