270 matches
-
stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul didactic ca macrosemn este un ,,ascriptor", concept definit de Charles Morris ca fiind o propoziție ,,identificator" însoțită de diferitele ei performanțe: designativă, apreciativă, prescriptivă 93. Din această perspectivă, discursul didactic nu se mai rezumă la nivelul unităților mici de discurs/propoziție, ci reprezintă un ascriptor complex alcătuit din mai mulți ascriptori. De exemplu: ,,În ultima perioadă de timp, M. prezintă numai comportamente dezirabile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pentru a-l motiva." Dacă analizăm acest discurs observăm mai multe tipuri de ascriptori, fiecare îndeplinind o funcție semnificativă: • un ascriptor descriptiv cu funcție informativă: ,,M. prezintă numai comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul ,,Cei mai mulți elevi din clasa voastră sunt destul de studioși" pentru a evidenția rolul semnelor apreciative: • oferă putere de convingere prin evidențierea numărului mare de elevi (,,cei mai mulți elevi"); • fundamentează nuanțele gândirii, în sensul că expresia ,,sunt destul de studioși" ne determină să facem diferența între ,,mai puțin studioși", ,,destul de studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
studioși", ,,foarte studioși"; • consolidează atitudini și sentimente pozitive (elevii se simt apreciați, valorizați); • îi determină pe elevi să se încadreze în categoria ,,cei mai mulți" sau să depășească înțelesul expresiei ,,destul de studioși". Contextul afectiv-emoțional al comunicării didactice este influențat de prezența ascriptorilor apreciativi. Cuvintele de motivare și de susținere din partea profesorului determină elevii să participe activ în procesul de învățare. b) Analiza semantică a discursului didactic Stabilirea sensurilor pe care le cuprinde discursul didactic ca întreg sau pentru fiecare unitate discursivă, inteligibilitatea, lungimea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
foarte nuanțată, simbolică), doar unul singur (foarte nuanțată) este la superlativ, celelalte fiind la pozitiv sau pur și simplu refuzând comparativul. Dat fiind faptul că, așa cum spuneam, În stilul științific predomină funcția cognitiv-referențială, aici vom găsi puține adjective calificative sau apreciative. Acest tip de adjective pot fi prezente totuși În sfera criticii literare, textul critic putând fi revendicat, tocmai de aceea, și de stilul beletristic (așa cum e cazul interesant al Istoriei... lui G. Călinescu). 2.3. Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ajuta încă 5 minute ca să finalizezi lucrarea?; Nu credeți că...?; * întrebări autoreflexive: Ce-ai crede tu despre o persoană/un copil care întârzie mereu?; * întrebări depreciative la adresa interlocutorului: Sper că nu ți-ai uitat din nou caietul acasă, nu?; * întrebări apreciative la adresa interlocutorului/laudative/ constructive: Ți-ai amintit să aduci cartea, nu-i așa?; Cum de te-ai gândit la o soluție atât de ingenioasă?; * întrebări "procedurale" legate de managementul situației de comunicare/managementul lecției: Ce facem întotdeauna înainte de...?; Ce urmează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
superioare de asistență socială) atât de la nivelul DGASPC, cât și în cadrul Serviciilor Publice de Asistență Socială de la nivelul comunelor; - formarea abilităților și dezvoltarea cunoștințelor celor care lucrează cu noul pachet legislativ din domeniul protecției copilului. Bibliografie: Cojocaru, Ș. (2005), Metode apreciative în asistență socială - ancheta, supervizarea și managementul de caz, Editura Polirom, Iași. Northen, H.; Kurland, R. (2001), Social Work with Groups, Columbia University Press, New York. Sheafor, B.; Horejsi, C.; Horejsi, G. (1997), Techniques and Guidelines for Social Work Practice, Allyn
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin aceasta, că transformarea limbii este o desăvîrșire a calităților ei, o orientare a schimbărilor spre stările optime din perspectiva funcțiilor ei. În limba populară însă, evoluția nu este decît o transformare succesivă a limbii, fără nici un fel de perspectivă apreciativă, nici din punctul de vedere al celui care realizează inovația și nici din al celor care o acceptă, fiindcă limba este de fiecare dată suficientă potrivit cu necesitățile de comunicare din comunitatea în care este vorbită, ea adaptîndu-se realităților sociale și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de factori de grup. Nici în privința numărului acestor procese nu există o părere unanimă. Pornind de la funcțiile principale ale grupului Achim Mihu spune că "există cel puțin 4 procese importante în cadrul grupurilor mici: - de realizare a sarcinii; - de comunicație; - afectiv - apreciativ; - de influență. Aceste procese sunt cele mai importante și sunt nelipsite din studiul oricărui tip de grup. Grupul sportiv ca un tip de grup cu caracteristici proprii, prin structura și funcțiile lui, implică apariția tuturor celor 4 procese fundamentale. Pentru că
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sportivi. Procedeul folosit a constat în compararea (calcularea corelațiilor) ierarhiilor de popularitate obținute prin exprimarea preferinței sociometrice și ierarhiile obținute prin metoda aprecierii obiective. Un sistem complex propune Cătălin Mamali. Preocupat de problema perceperii relațiilor interpersonale, consideră că relațiile afectiv apreciative deși nu sunt o consecință directă și necesară a activității de producție, pot fi influențate de acestea. Totalitatea acestor relații formează condiția interumană a muncii. În concluzie se poate spune, având în vedere necesitatea ca și utilitatea de necontestat a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
că intervențiile discursive prezintă claritate și precizie referențială. Determinăm și o modalitate referențială „slabă”, apreciativ-evaluativă, în care un aspect al realității, în special al realității sociale, este supus unei aprecieri, evaluări ce prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar e o opoziție, mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ninsoare”..., „raiul nălucirii” etc.) sînt din seria metaforelor numite de tropologi În praesentia sau din categoria metaforelor tocite, stereotipe*. Imposibil de determinat o predilecție pentru un spațiu semantic. Imaginile sînt florale, astrale, ornitologice, explicite mai totdeauna, vaporoase, convenționale. Epitetul este apreciativ, personificator, ornant, coloristic, așa cum Îl aflăm și la ceilalți poeți pașoptiști, cu o mai mare, poate, frecvență la Alecsandri a valorilor plastice. Călinescu găsea, totuși, prea simplificat elementul vizual În poezie: cerul e „albastru”, cîmpul este „verde” sau „alb” sau
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a mobiliza suportul social la nevoie, dar și abilitatea de relaxare) O atitudine încrezătoare, optimistă, față de viață (sensul coerentei) Comportamente specifice atașamentului securizant Talente, înclinații, interese, hobby-uri. Factori prezenți în instituția educațională Reguli și structuri clare, transparente, consistente Climat apreciativ (afectuos, promovând respectul față de copil și acceptarea lui) Standarde înalte, dar rezonabile (putând fi realizate de către copil) și încurajarea pozitivă a intențiilor copilului de a depune efort Relații constructive cu colegii și prietenii Promovarea competențelor fundamentale (cele din factorii de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
World Bank’s specialists in the developing world was generally chosen. Remarks on strategies for improvement of the poverty and inequality data collection and processing are also included. Primit la redacție: iunie 2005 „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea anchetei apreciative Ștefan Cojocaru Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași Acest articol prezintă modul în care principiile anchetei apreciative sunt utilizate pentru a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
of the poverty and inequality data collection and processing are also included. Primit la redacție: iunie 2005 „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea anchetei apreciative Ștefan Cojocaru Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași Acest articol prezintă modul în care principiile anchetei apreciative sunt utilizate pentru a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a media relațiile intraorganizaționale. Utilizând teoria construcționismului social, va fi descrisă și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și analizată forța pe care o au interpretările individuale în construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construcția practicilor organizaționale. În esență, este vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării organizaționale bazate pe deficit și care se sprijină pe evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vorba de un experiment realizat într-o organizație nonguvernamentală pentru a aplica ancheta apreciativă, urmărindu-se reflectarea modului în care pot fi utilizate perspectivele apreciative la dezvoltarea organizațională prin renunțarea la paradigma deficienței. Ancheta apreciativă și cercetarea-acțiune Abordarea prin ancheta apreciativă este în contrast cu cercetarea-acțiune și în ceea ce privește aspectele ontologice, epistemologice și metodologice. „Această abordare este într-un puternic contrast cu metodele tradiționale de abordare a dezvoltării organizaționale bazate pe deficit și care se sprijină pe evaluarea și diagnoza problemei (...) metodologi de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consideră că tot ceea ce nu atinge aceste standarde constituie o problemă.” (Mantel și Ludema, 200o, 49) De-a lungul existenței orice organizație trece prin diferite perioade și se poate confrunta cu probleme, dar importantă în schimbarea acesteia este utilizarea abordării apreciative deoarece „orice organizație, oricât de conflictuală este la un moment dat, poate găsi o practică pozitivă, un set de experiențe sau un timp în istoria sa când lucrurile au mers bine” (Liebler, 2002, 3) și pot fi utilizate pentru construirea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizare sunt examinate pentru problemele lor disfuncționale, dar potențial solvabile” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Cercetarea-acțiune își propune rezolvarea problemelor organizației sau ale sistemului social prin „identificarea disfuncțiilor și planificarea intervențiilor menite să diminueze aceste disfuncții” (Miftode, 2003, 395). Ancheta apreciativă nu-și propune în mod explicit rezolvarea problemelor, ci schimbarea organizației sau a sistemului social, cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu-și propune în mod explicit rezolvarea problemelor, ci schimbarea organizației sau a sistemului social, cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]