1,720 matches
-
conta nimic, nimic...nici bani, nici averi, nici lucruri materiale... atunci și acolo am văzut viața în esență și cât joc ne-am bătut noi, Oamenii, de ea! NU am fost educată, ca de altfel mulți dintre noi, să ajut aproapele, să ofer timpul și munca mea și altora năpăstuiți, care au mare nevoie, dar mulțumesc lui Dumnezeu că o dată cu această nenorocire și măcel am acumulat destule informații încât să știu exact ce voi face cu timpul meu liber, energia mea
Prin ce emoții trec cei care vor să adopte un maidanez din adăpost by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71332_a_72657]
-
ca o tradiție uitatul cer.// O lume se așază din înalt/ legând tărâmul viu de celălalt:/ adaos din adaos, orb și mut,/ pământul cu uimire a crescut.// Atâta somn se cerne peste noi,/ spre vis sunt trecători adânci și moi,/ aproapele, departele, pe rând/ trec peste gene, se-mpreună blând.// De ce mai sunt?/ De ce nu m-am întins,/ trunchi negru nins, lăsându-mi întradins,/ ca flacăra din rug cu freamăt larg,/ să se desfoaie sufletul, zbătut/ în vântul nou: o pânză
Insomnia by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7618_a_8943]
-
de masă. Ci, mai degrabă, pentru știința celor vii (cu... viile), ca să prețuiască ce au. Vinul lui Păstorel, care n-are nimic a face cu beția solitară, rece, din Poema finală a lui Bacovia, îl conține pe celălalt, comeseanul, vecinul, aproapele. Fără de care nu e nici schimb de epistole, nici epigramă. Nici iubire de sine, nici ironie. Nici experiență, nici istorie. "Că ce sunt recile mademuri/ Ce aur, pietre și sidef,/ Pe lângă vinul copt de vremuri,/ Pe lângă-un haz, pe lângă-un
Între pahare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7632_a_8957]
-
par îndeosebi capitolele privind cercetarea "câmpului semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
le-o propune, refuză orice alt protectorat în afara celui pe care-l oferă Dumnezeu. Nu este vorba de a face o alegere între o tabără sau alta, ci de a păstra o neutralitate care revendică virtutea creștină cardinală: iubirea față de aproapele tău. Drumul parcurs până la acest adevăr desprins din Scripturi traversează spațiul spaimei, ezitării, chiar refuzului pentru fiecare călugăr în parte. Este una dintre temele principale ale filmului, redescoperirea sensului misiunii apostolice pentru fiecăre dintre ei și în final împăcarea cu
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
dedinaintea goală și n-are nimic înlăuntru. În schimb, are nostalgii când e saturat. Are spleen. Adică o lingoare galopantă ce-l istovește pe dedesubt. Românul nu se supără niciodată. El are doar draci. E nervos pe soartă, își bombăne aproapele sau își suduie destinul, îl sâcâie în permanență o jenă interioară, resimte sfâșieri metafizice, îi scârțâie articulațiile spiritului și e trist fără măsura sinchiselii. Altfel spus, când e un pic de soare, ar cam fi bună o ploicică. În schimb
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
generația lui a trăit-o pe viu odată cu evenimentele din mai 1968, cu importante consecințe asupra schimbării mentalităților în numeroase domenii, inclusiv în viața amoroasă, Pascal Bruckner propune, în același timp, o viziune solară, optimistă asupra iubirii: „A-ți iubi aproapele ca pe tine însuți înseamnă a iubi în el acea parte de eternitate pe care o împărtășim împreună și care este semnul comunei și posibilei noastre mântuiri” (p. 78) și o analiză extrem de lucidă, aproape demistificatoare și provocatoare de pierdere
Despre dragoste în secolul XX () [Corola-journal/Journalistic/5356_a_6681]
-
rafinament (vezi eșanjismul, schimbarea partenerilor în interiorul a două cupluri, foarte la modă, pare-se, la Paris). Autorul propune și două experimente: primul - deschiderea unor bordeluri în care să lucreze bărbații pentru femei (subiect exploatat de altfel în romanul Iubirea față de aproapele), cu rezultatul probabil că, în ciuda emancipării lor recente, tot femeile ar fi acuzate de necuviință și moravuri ușoare; al doilea - apărarea unui nou hedonism și a circulației libere a corpurilor prin îndemnul ca tinerii... dotați pentru dragoste să devină niște
Despre dragoste în secolul XX () [Corola-journal/Journalistic/5356_a_6681]
-
care le cunosc în viață. De aceea romanul este un instrument de cunoaștere foarte util, pentru că ne permite să luăm distanță față de propriile noastre sentimente: învățăm ceva citind și apoi eventual aplicăm în viață ce-am învățat. În Iubirea față de aproapele, Sébastien trage următoarea concluzie: „Orice prietenie este o limită, orice familie, o închisoare, orice căsătorie, o încarcerare. De-ar fi putut camarazii mei să mă uite o clipă ca pe o pălărie pe un scaun.” Pascal Bruckner subscrie? A, nu
Pascal Bruckner despre paradoxurile iubirii () [Corola-journal/Journalistic/5355_a_6680]
-
nu va mai lumina, iar curentul electric va fi oprit. După aceste trei zile de necaz va apărea pe cer Crucea luminoasă. Folosiți bine puținul timp rămas, cu evlavie, în credința sinceră și cu practicarea iubirii de Dumnezeu și de aproapele vostru. Multiplicați acest mesaj și dăruiți-l tuturor credincioșilor pe care îi cunoașteți! De multe ori v-a atenționat cerul, totuși foarte puțini ați luat în seamă."
Iisus, prin Padre Pio, mesaj de avertizare pentru omenire by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51955_a_53280]
-
exterioară cu o privire acidă care dizolvă orice iluzie: viața este pentru individ „o afacere păguboasă și obositoare”, într-o lume absurdă, condamnată la falsitate, identitatea este ceva finanțabil, iar a te bucura de putere înseamnă să-l prostești pe aproapele tău. Prin intermediul acestui narator protagonist, Luis Landero denunță eșafodajul pe care se sprijină, în bună măsură, lumea în care trăim: manipularea prin strategii, politici, religii, ideologii și retorică patriotardă, care proclamă valori insuficiente precum rațiunea și tehnica, în numele cărora modernitatea
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
activității mentale (care este esența mecanismului de supraviețuire al fiecărei ființe, si care în mod atavic are la bază frică) nu poate fi amorsata decât prin respectarea preceptelor morale. Egoul nostru se dizolvă întotdeauna în blândețe, empatie sau dragostea pentru aproapele nostru, fiindcă doar atunci când împărtășești energia divină cu cel de lângă tine veți putea vedea lumină dumnezeiasca care strălucește și în sufletul său. Frică dispare atunci când ajungi să îl vezi pe Dumnezeu în jurul tău și în tine. Vei putea astfel să
Emoţii care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditaţie şi echilibru (6) () [Corola-journal/Journalistic/66832_a_68157]
-
reculegerii, al filtrării potolitelor concluzii. Morala i se cufundă din plin în spumele expresivității, divulgînd o natură oarecum argheziană, poate în relație cu o comună obîrșie oltenească. Violența ripostelor sale, nu o dată colerice, e "salvată" însă printr-o magnanimitate față de aproapele aflat în nevoie, printr-un altruism ce l-a îndemnat a cultiva în junețe un idealism de stînga: "O curiozitate imensă, ca și o implicare de apostol, grefată pe un voluntarism sinucigaș, fac din Pandrea un perdant la masa de
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
mai dramatice. În 1978, se întreabă "în ce măsură ura agnostică față de lume nu devine cumva un alibi pentru hedonismul, egoismul, estetismul individual, pentru dezangajarea personală, a cărei autocunoaștere poate duce apoi, de fapt, la o mare bunătate, amabilitate și iubire de aproapele. Un ocoliș straniu." O problemă pentru el este și cea relațiilor lui Cioran cu transcendența. "În realitate - scrie Kraus - cred că Cioran este credincios și convins de posibilitatea clemenței și a bunătății divine." Dar peste ani îl bântuie teribile îngrijorări
Vestigiile unei prietenii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6623_a_7948]
-
regăsirea Întregului pierdut dacă nu afli „nici un răspuns" aparent, cînd, deși „bîntuit de disperare, dezamăgire, sleit", simți că „ești aproape, nesfrșit de aproape"? Pasta stărilor umorale contradictorii e adusă la conștiință, modelată de aceasta: „abia atunci, cînd simți cum în aproapele / se ivește mai întîi gîndul" (poate ar trebui). Prezentă mereu ca o muzică gravă de fond, credința e supusă unei analize emoționale ce o testează, unei analize incantatorii care ne trimite mai curînd la modelul rilkean decît, de pildă, la
Aspirația spre Totalitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6529_a_7854]
-
blestemat. Și pe mine însumi (însămi) m-am blestemat. 21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a). 22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri. 23. Am purtat vorba de colo-colo. 24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu. 25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
m-am blestemat. 21. Am fost fățarnic(a), prefăcut(a), lingușitor(oare), viclean(a). 22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri. 23. Am purtat vorba de colo-colo. 24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu. 25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l. 28. N-am înlăturat râul
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l. 28. N-am înlăturat râul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cat mi-a stat în putință. 29. Am împrumutat cu camăta (dobândă) la persoane fizice. 30. Fiind scumpaci, am vândut cu preț prea mare. 31. Am fost la vrăjitoare, ghicitoare, spiritism. Am facut farmece cuiva. 32. Știu să descânt
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
lumești și sectare. 176. Am jucat și am mers la discoteci și alte petreceri anormale. 177. Am facut nunți și petreceri cu mâncare de dulce și cu muzica în post. 178. Am smintit și l-am făcut să păcătuiască pe aproapele meu când a auzit ce zic și a văzut ce fac (astfel sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru păcatul aproapelui meu). 179. M-am mascat. 180. N-am plătit contribuția la Sfântă Biserică. 181. Am ascultat discuțiile altora, desi nu
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
m-am și îmbolnăvit, milostenie fără socoteală încât suferă cei din casă etc.). 187. Nu m-am rugat totdeauna cu fața către răsărit. 188. Am dat importantă mai mare celor trupești decât celor sufletești. 189. În loc de a ma împăca cu aproapele, l-am tras la judecata. 190. Nu mi-am iubit soțul (soția) că pe mine însumi. Din pricina mea a făcut păcate. 191. Am facut diferite pariuri diavolești, prin care mulți și-au pierdut sănătatea și viața. 192. N-am sfătuit
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
frecventat de prozatorii generației ’60, ca refugiu din calea tăvălugului realist-socialist, dar și pentru că le oferea șansa unor personaje atipice (nebuni, ambuscați, eroi) - nu este decât un pretext pentru o subtilă încercare de modernizare a tehnicilor narative. Și dubla perspectivă (aproapele și departele narațiunii), utilizată cu atâta efect în Lumea în două zile, e de întâlnit aici, ca și scindarea clasicei unități interioare a personajului. „Creșterea” romancierului Bălăiță, din povestitorul și publicistul cu același nume, este inspirat dublată, în prezenta ediție
George Bălăiță, publicist și povestitor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4568_a_5893]
-
războiul Vienei împotriva Franței lui Napoleon, episcopul confirma, fără să știe, fixarea activității Școlii Ardelene - din care ierarhul făcea parte - pe coordonatele iosefinismului, iar nu pe cele ale iluminismului de tip francez. Așadar, luminism, cum spune profesorul Paul Cornea în Aproapele și departele, nu iluminism pur și simplu... Dacă volumele de studii istoricoliterare pot avea și un palier subiectiv, aș spune că, în cartea lui Mircea Popa, acesta este reprezentat de convingerea autorului că specificul culturii române, ba chiar al întregii
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
nuanțate, prin semitonuri. Caligrafia se manifestă ca un corespondent mundan al rîvnei de îndumnezeire. Raportul cu divinul nu constituie obiectul unei „demonstrații”, al unei „dezbateri”, ci al unor trăiri. „Adevărata milostenie, scrie Vladimir Soloviov, e relația pur morală, harică, cu aproapele, tot așa cum adevărata rugăciune este relația pur morală, harică, cu Dumnezeu”. O astfel de poezie care se apropie de rugăciune e cea pe care ne-o oferă Paul Aretzu. D-sa nu raționează, nu explică, ci încearcă a sensibiliza motivele
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
făcut în dreptul bisericilor sau, în cazul politicienilor, alocarea unor sume de bani pentru ridicarea de așezăminte bisericești, cinci la unu în raport cu școlile în perioada 2008-2012), ne arătăm cu adevărat credința, ci prin faptele noastre cotidiene: cât mințim, cât ne iubim aproapele, cât înșelăm, cât de corecți și de harnici suntem, cum respectăm, în fond, cele zece porunci. Iar testul acesta îl picăm sigur.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3664_a_4989]
-
și de oameni. Nimic nu ne poate face imitatori ai lui Hristos, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca zelul pentru binele semenului. Poți să postești și să te culci pe pământ, să te mortifici, dacă nu ai grijă de aproapele n-ai realizat nimic ... Dacă nu aduci un folos semenului n-ai făcut nimic 32. Pentru zidirea Bisericii trebuie curaj, interes și dragoste, dar mult contribuie la aceasta, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca preoții să fie învățați, căci
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]