576 matches
-
iam dat hotarnic pre credincios boiarinul domniei mele Ionașco Cehan pitariul cel mari de-au hotărât și au adus mărturia de la dânsul și de la Gabăr prăcălabul și de la Tudori comisul și Tecman uricariul și Ursul vornic de Huși și Sava aprod și Lupul diac și de la mulți oameni buni și bătrâni , scriind și mărturisind întracel zapis, cum au hotărât și au stâlpit și au ales hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
anul școlar 1920-1921, la doctorat. Prin luna octombrie au început cursurile, pe care le frecventam cu toată asiduitatea. Profesorii erau conștiincioși, făceau prelegeri interesante. Fastul și protocolul francez nu lipseau nici în universități. Profesorul intra în clasă precedat de un aprod îmbrăcat într-un costum special negru și cu un lanț lung atîrnat la gît. După ce profesorul lua loc la catedră, aprodul se așeza pe un scaun, în spatele profesorului și rămînea pînă la terminarea prelegerii. La plecare, profesorul părăsea clasa cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
făceau prelegeri interesante. Fastul și protocolul francez nu lipseau nici în universități. Profesorul intra în clasă precedat de un aprod îmbrăcat într-un costum special negru și cu un lanț lung atîrnat la gît. După ce profesorul lua loc la catedră, aprodul se așeza pe un scaun, în spatele profesorului și rămînea pînă la terminarea prelegerii. La plecare, profesorul părăsea clasa cu același ceremonial. La examene, acești aprozi erau folositori, căci aflai de la ei nota obținută, fiindcă ei purtau catalogul cu note. Studenții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
negru și cu un lanț lung atîrnat la gît. După ce profesorul lua loc la catedră, aprodul se așeza pe un scaun, în spatele profesorului și rămînea pînă la terminarea prelegerii. La plecare, profesorul părăsea clasa cu același ceremonial. La examene, acești aprozi erau folositori, căci aflai de la ei nota obținută, fiindcă ei purtau catalogul cu note. Studenții francezi erau puțin comunicativi. Studenții străini erau destul de mulți și din toate părțile lumii. Unii vorbeau foarte puțin limba franceză și te întrebai cum făceau
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar trupurile lor să steie întregi, iar în viață lovească-i bubele lui Ghiarzi și cutremurul lui Cain și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar trupurile lor să steie întregi, iar în viață lovească-i bubele lui Ghiarzi și cutremurul lui Cain și să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7. Marele spătar. La ceremonii se îmbracă în haină de brocart și gugiuman, ține sabia domnească în stânga și buzduganul în dreapta și merge imediat în urma lui Vodă. În zilele obișnuite, la biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu soarele în stânga și cu luna în dreapta. Nume proprii: Toader Hărniș Bilțu Nicoară Seremet Mărica, fata lui Giargiu Giumătate Mărica, fata Mândrei Căliman Ana Bobului Sima Gureș Nicoară Roman Morzinco Cristina Ion Popșa Moisa Filosof Caliman Jumătate Toader Jocaș Farco aprod Dolca Mărușca Stana Muste Jorja Vulpe Ilieș Martui Musteață Cozma lui Baloș Costea Sărăcină Ilca Irimia Bulăi Avăr Boldur vistiernic (6995-6990); vornic 6999 și sub Bogdan Vodă. Isac vistiernic (6999 și sub Bogdan Vodă) Sakiș spătar (6965-6976) Bodea spătar (6976-6979
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu calul jos, puțin de n-au încăput în mâinile vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca. Acesta a fost momentul în care a început legenda familiei Movilă, doi dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Sfat, alături de fratele domnului, Ilihno (Alexăndrel). Sunt 9 boieri care nu mai apăruseră până atunci în Sfatul Domnesc (Oană, vornicul cel mare, Manoil cel mare, Costea pârcălab și fratele său Petru, Șteful Jumătate, Miclea Greul, Nicul vistiernic, Știbor, Șăndrică aprod). La 23 februarie 1448, Roman se afla la Colomeea. Nu știm cum fusese alungat din scaun. Documentul, pe care îl dă acum, este foarte interesant, pentru că ne arată cât de implicat era starostele Podoliei și al Calmeniței în treburile Moldovei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de boierul Oană Pântece mânăstirii Moldovița, privilegiu în care apare Sfatul Domnesc alcătuit din boieri care făcuseră parte din sfatul lui Alexandru cel Bun, ca Petru Hudici, dar și boieri care pribegiseră cu Roman, ca Manoil de la Hotin și Șăndrică aprodul. Iancu de Hunedoara îl sprijină pe Bogdan al II-lea să ia domnia în 1449. El îl înfrânge pe Alexăndrel la Tămășeni, la 12 octombrie 1449 “și a omorât o mulțime din panii [boierii] lui: Oancea logofăt, Costea Andronic și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei ani, nu reușise să întemeieze nici un sat. La 5 martie 1438, îi este dăruit lui Giurgiu Piatră “un loc în pustie, pe Bâc”. La 17 mai, în același an, îi este întărit satul în care era casa lui Stan aprodul și i se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihai Popșa, cel care pe vremea lui Alexandru cel Bun primea întărire pe sate, împreună cu Moișă Filosoful, și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui Ion aprod. În aceași zi, Ștefan dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și-l dăruia lui Stan Poiană. La 15 martie 1493, domnul cumpără de la Ioan Mândrea satul Scanțirești, pe care îl dăruie lui Ion aprod. În aceași zi, Ștefan dă un nou privilegiu prin care întărea împărțirea satului Scanțirești între Ion aprod și sora lui, Marușca. La 31 octombrie 1491, domnul cumpără două sate de la Oană Dzeamă, pe care le dăruie lui Ion Murgu. Cât de mare era domeniul domnesc o demonstrează aceste ultime danii, pe care le face Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru părți. La 22 ianuarie 1495, domnul întărea stăpânirea peste nouă sate nepoților lui Laslău Globnicu, care și le împart între ei astfel: “o parte din aceste sate să fie slugilor noastre Toader Iucaș și nepoților lui de frate, Farco aprod și surorilor lui Dolca și Mărușca, fiii lui Petru Iucaș, iar o altă parte din acele sate să fie V. Anușcăi, fiica Stanei, singură, iar a treia parte din acele sate să fie a lui Isaiu, fiul lui Oană Mustea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi fericit când va auzi în ce mod i-am adresat mulțămirile noastre de ziua-i onomastică pentru boieriile cu care ne căftănise. A doua zi pe la oarele 11 dimineață, când mă pregăteam să merg la tribunal, fui întâmpinat de aprodul care îmi remise o hârtie. Eram destituit din funcțiunea de membru al Tribunalului Suceava. Am fost în viața mea, fără să solicit și fără să doresc, chemat la funcțiuni și onoruri înalte, pe care poate nici le-am meritat. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
este o minciună... și lipsa acestei grandilocvențe, care ar fi o minciună... Nici un colțișor cât de mic pe care să te poți rezema cu sigu ranța că e al tău și că e adevărat... O zi de coșmar kafkian. Toți aprozii sunt fonfi fatalmente! Viața și a spus Viața: — Lăsați oamenii să vină la mine, să se joace! Să se iubească, să se urască pe săturate, ca să poată muri în pace... Lăsați oamenii să soarbă tot vinul Bucuriei și al Tristeții
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
le iasă-nainte cu pâine și sare... În mine lovesc mai greu, dar, lovind în tine, țintesc în mine. Ochii în patru, Alexandre! Otrava în vin, e dulce... Lovitura de pumnal pe la spate e fulgerătoare, ca mușcătura de viperă... Orice aprod, orice cămăraș, pentru o pungă de galbeni, poate curma și viața unui Cezar. Vrăjmașul dinlăuntru, neștiut, e mai periculos, că mușcă pândiș, ca vipera. Junghiul zi și noapte tovarăș credincios să-ți fie! Și ochii în patru... Ai grijă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îndoielnică“! (erau judecățile aspre exprimate de câțiva dintre superiorii săi). Opera e într-adevăr o creatură a Domnului! Nu putea fi opera unui preot atât de meschin ca mine. Eu nu sunt decât un simplu custode, garda, santinela, „paznicul casei“ (aprodul), al acestei Opere. Sunt un „simplu preot“ la ordinele Divinei Providențe. Datoria mea e să am mereu privirea atentă la semnele voinței lui Dumnezeu și să-l ascult cu promptitudine». «Așa cum ochii slujitoarei rămân atenți la ochii stăpânei sale» (Ps
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
său din 23 iunie 1914, scrie: «Am fost la Eminența Sa, i-am expus cum Divina Providență îl va trimite aici pe don Luigi Pedrollo. Eminența Sa s-a arătat mulțumit... Oh, ce bine va corespunde don Luigi responsabilității de Aprod...». Mai mult, pe 24 august 1914, scrie: «Divina Providență l-a trimis pe preotul don Luigi Pedrollo. Mari sunt planurile lui Dumnezeu pentru acest slujitor al său. Toți frații să-l asculte în numele lui Dumnezeu». Don Pedrollo a avut un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să le modifice, să le amplifice, să le perfecționeze dacă va fi necesar, pentru că numai El este Stăpânul. Dar asta, numai dacă, se va întâmpla doar prin acel oricui, care oricât ar fi de meschin, e pus de El ca aprod al Operei. Totul e în mâna lui Dumnezeu, și numai El știe ceea ce va fi necesar pe viitor, și, prin urmare, va avea El grijă să inspire, la timpul potrivit, cine în numele său va conduce această Operă. Între timp Voința
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
biserica, școala agrară și terenul adiacent din partea primăriei. Don Calabria, pe 1 februarie 1950, îi scria cardinalului: «Nu știu încă ce anume va voi de la noi Domnul la Milano, dar cu siguranță o va arăta prin acest meschin custode și „aprod“ al Operei; și va trebui să se nască și să crească în ascuns, după spiritul pur și genuin pe care Stăpânul divin l-a stabilit dintru început». La 11 februarie 1950 don Gino Grigolato și fratele Giovanni Corradin se mută
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
public întreaga bucurie. Don Calabria îl numea pe monseniorul Cardinale «episcopul Providenței». La 24 iunie 1937 a scris: «Dumneavoastră ați fost și sunteți episcopul Divinei Providențe pentru această mare Operă a Domnului, căreia eu nu-i sunt decât un sărman aprod, și nu voi putea niciodată să vă mulțumesc îndeajuns». Iar într-o altă scrisoare: «Dumneavoastră... care ați înțeles spiritul și programul acestei Opere, să vă dea Dumnezeu toate acele haruri care vă sunt necesare ca să-i dați o direcție precisă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Familie exprimă cel mai bine legăturile și relațiile care trebuie să se instaureze între diverșii ei membrii, mai precis legături de frățietate desăvârșită între religioși, legături de fii în cei inferiori față de superiori și de strânsă uniune a tuturor față de Aprod care e părintele». Dorea să reamintească tuturor că frații laici nu trebuiau să fie asemănați fraților converși ai altor Ordine, ci să fie considerați religioși cu drepturi depline și îndatoriri asemenea preoților. Pentru aceasta, trebuiau să aibă ori să capete
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]