587 matches
-
transformări foarte concrete, dar și foarte simbolice, între diferitele fracțiuni ierarhice de salariați, rămăsese foarte vie, definind alianțe menținute între actori. Pentru a rezuma foarte pe scurt, schimbul care continua să îl lege pe director de sindicat întărea sentimentul de apropriere a întreprinderii de către membrii inferiori și, totodată, cufunda categoria de mijloc într-o destituire statutară reafirmată, încurajând-o pe aceasta din urmă să dorească venirea unui director non-bangladeș, de preferință occidental. Înțelegem acum coerența profundă a autorizației spontane a directorului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întregime luptele din câmpul social al anchetei pe care o hrănește în dinamica ei proprie. Astfel, la finalul cercetării, ceremonia de rămas-bun la care au fost invitați toți angajații în jurul unui tort imens a fost, încă o dată, dovada ultimă a aproprierilor semnificative care susținuseră desfășurarea anchetei: cadrele diplomate, care își manifestaseră în mai multe rânduri dorința de a lua masa separat de muncitori, s-au retras repede cu o parte din tort într-o sală în care au putut rămâne între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
autorității politice. La aceste niveluri diferite, structurile asociative capătă progresiv un rol auxiliar sau de subsalariere în exercitarea medierii. Transformările din interiorul întreprinderilor se află în legătură cu această conjunctură economică și politică, dar și cu schimbările tehnice și cu modul de apropriere a acestora de către firme și salariații lor. Aceste schimbări sunt multiple și privesc negocierile, confruntările și formele de reprezentare sindicală, presiunea exercitată asupra productivității și rentabilității, definirea raporturilor ierarhice ale categoriilor și clasamentelor, organizarea și controlul muncii, modalitățile de remunerare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în mod real sau fictiv, o legătură între generații prin medierea bunurilor transmise. Sub procesul de transmitere, Marcel Mauss vede aplicarea unei norme de reciprocitate între legatar și destinatar, deoarece "lucrul primit [...] încă păstrează ceva din donatorul său" (1985). Ciclul aproprierii și al moștenirii (din care face parte donația) pare atunci să fie un element constitutiv al oricărei vieți sociale: bunurile transmise rămân, în mod continuu, proprietatea cuiva. În schimb, mult mai delicată este conceperea formelor și modalităților specifice patrimonializării și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ia naștere din Lege. Putem spune că principiul proprietății este recunoscut până și printre animale. Rândunica își îngrijește pașnic tânăra familie în cuibul pe care l-a construit prin eforturile sale. Planta însăși trăiește și se dezvoltă prin asimilare, prin apropriere. Ea își apropriază substanțele, gazele, sărurile care îi sunt la îndemână. Ar fi de-ajuns să fie întrerupt acest fenomen pentru ca aceasta să se usuce și să dispară. Omul de asemenea trăiește și se dezvoltă prin apropriere. Aproprierea este un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin asimilare, prin apropriere. Ea își apropriază substanțele, gazele, sărurile care îi sunt la îndemână. Ar fi de-ajuns să fie întrerupt acest fenomen pentru ca aceasta să se usuce și să dispară. Omul de asemenea trăiește și se dezvoltă prin apropriere. Aproprierea este un fenomen natural, providențial, esențial vieții, și proprietatea nu este decât aproprierea devenită un drept prin muncă. Când munca a făcut asimilabile, apropriabile substanțe care anterior nu erau în această stare, chiar nu văd cum am putea pretinde
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asimilare, prin apropriere. Ea își apropriază substanțele, gazele, sărurile care îi sunt la îndemână. Ar fi de-ajuns să fie întrerupt acest fenomen pentru ca aceasta să se usuce și să dispară. Omul de asemenea trăiește și se dezvoltă prin apropriere. Aproprierea este un fenomen natural, providențial, esențial vieții, și proprietatea nu este decât aproprierea devenită un drept prin muncă. Când munca a făcut asimilabile, apropriabile substanțe care anterior nu erau în această stare, chiar nu văd cum am putea pretinde că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îndemână. Ar fi de-ajuns să fie întrerupt acest fenomen pentru ca aceasta să se usuce și să dispară. Omul de asemenea trăiește și se dezvoltă prin apropriere. Aproprierea este un fenomen natural, providențial, esențial vieții, și proprietatea nu este decât aproprierea devenită un drept prin muncă. Când munca a făcut asimilabile, apropriabile substanțe care anterior nu erau în această stare, chiar nu văd cum am putea pretinde că, de drept, fenomenul aproprierii trebuie să aibă loc în beneficiul unui alt individ
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
natural, providențial, esențial vieții, și proprietatea nu este decât aproprierea devenită un drept prin muncă. Când munca a făcut asimilabile, apropriabile substanțe care anterior nu erau în această stare, chiar nu văd cum am putea pretinde că, de drept, fenomenul aproprierii trebuie să aibă loc în beneficiul unui alt individ decât cel care a executat munca. Datorită acestor fapte primordiale, consecințe necesare ale însăși constituției omului, intervine Legea. Cum aspirația la viață și dezvoltare îl poate face pe omul puternic să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deveni bucurie debordantă, ea este înconjurată în permanență de un nimb de melancolie. Obiectul dorinței este de fapt cunoscut, dar pentru că dorința nu s-a exersat asupra lui, ea nu îl posedă încă și trăiește separată de el, în ne-aproprierea lui. Și tocmai pentru că în acest stadiu erosul visător plutește în vagul melancoliei, pentru că dorința nu s-a conturat prin unirea cu obiectul ei bine precizat și, ca atare, ambele rămân confuze și nediferențiate, rolul "pajului mitic" este încredințat de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
puterea față de cel asupra căruia se exercită. Rezultatele educației de gen, ale stereotipurilor uzuale de gen determină identificarea femeilor ca fiind vulnerabile, inferioare. Ca atare, ele vor accepta protecția bărbaților, apreciați ca fiind mai puternici, mai abili decât ele în aproprierea de resurse și gestionarea lor. Violența simbolică se regăsește ca o formă de influențare socială atât a comportamentelor individuale, cât și a celor instituționale. Din perspectiva interacționismului simbolic, voi considera că relațiile sociale sunt rezultatele interacțiunilor mediate de simboluri și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
m-au ajutat să dezleg însușirea fascinantă a adjectivului ce însoțea denumirea școlii mele. Însușirea de a fi ...,,normal’’! Cea mai dificilă reușită în această viață este să fii: NORMAL, SIMPLU, FIRESC. Arta simplității nu înseamnă superficialitate, ci doar arta aproprierii de esențe. Aceasta pentru ați releva deprinderi folositoare în această lume, apoi să deprinzi modestia și seriozitatea - esența artei de a fi învățător, adică fascinant de simplu. NORMAL. Totul însemnând în fapt a fi un fel de vrăjitor care „topește
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luăm, de pildă, doi termeni la modă ai limbajului public din ultimii zece ani: noțiunile „democrație” și „economie de piață”. Nu este deloc sigur că diverse părți ale populației înțeleg același lucru, rostindu-le. Și asta vine nu dintr-o apropriere a lor, dintr-o luare în posesie a acestora, ci dintr-un uzaj exagerat, umflat până la alterarea, până la disoluția mesajului pe care îl conțin. Pentru „democrație” se pronunță, de pildă, și președintele Lucinschi la Chișinău, la fel Iliescu și Vadim
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu mai puțin despoticul spectru al libertății, al eliberării de sub constrângerile construcției literare tradiționale. Ca gen literar, jurnalul intim intră În scenă abia În această clipă: când caracterul non-logic și non-articulat al gândirii intimiste devine un a priori al discursului. Aproprierile de tipul joycean al narațiunii sunt vizibile. De altfel, au și fost sesizate 81. Mai veche decât această prejudecată e evidența că scrisul nu se Împlinește decât printr-o funcție socială 82. Nimeni nu scrie numai pentru sine, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu adevărul istoric 13. Mijloacele de exprimare ale artiștilor respectivi nu au întrunit o adeziune reală, dar au atins unele complicități antieroizante, cultivate și de folclorul școlar, tocmai ca reacție la rigiditatea clișeului istoric exersat de atâtea generații. Dorința de apropriere a personajului istoric prin aducerea lui într-un registru foarte omenesc, chiar trivial, este, în definitiv, o tentație la fel de normală ca și aceea de glorificare perpetuă. Dincolo de scenariile mai mult sau mai puțin reușite ale comemorării, imaginea domnitorului și-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au tulburări legate de spațiul intim și personal (nu suportă aproprierea, se simt atacați, suspectați, spionați). În numeroase cazuri apare o personalizare a spațiului, precum și apărarea sa: obiceiurile de ocupare a spațiului se fixează foarte repede (ne așezăm în același loc în bancă, la birou, ne culcăm în același loc, ne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în posesiunile imperiale. Valerian i-a persecutat pe creștini mai ales din motive fiscale, pentru a îmbogăți visteriile sărace ale statului, dar și aici a voit să-l imite încă o dată pe Decius. Trebuie să ținem cont de faptul că, aproprierea de bogățiile creștinilor în persecuția lui Decius a fost ceva secundar, pe când în cea a lui Valerian era scopul principal. Din diferite izvoare aflăm că, în această perioadă, creștinii posedau proprietăți funciare, edificii de cult, zone de cimitire și conduceau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În luna septembrie 1943, sosind la Istanbul, D-l Cretzianu cere concursul atașatului militar român Colonel [Traian] Teodorescu în acțiunea ce o va întreprinde pentru a încerca, „în numele D-lui Mareșal Antonescu și a D-lui Maniu, să facă o apropriere de anglo-americani”. 2) Ajuns la Ankara, Domnia Sa a încercat să fie primit de ambasadorii Angliei, Americii și Greciei, fără însă a izbuti. În fața acestui refuz, bazat în special pe considerațiunea că anglo-americanii de la Ankara (probabil din ordin) nu doreau să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Cercetarea-acțiune a evoluat începând cu K. Lewin și sunt distinse trei etape reprezentative (apud Anadon, 2001, p. 19), pentru nevoia implicării educatorilor practicieni în cercetarea soluționării problemelor lor, evidențiată anterior și de către J. Dewey, după anii '20. K. Lewin propune aproprierea cercetării psihosociologice de starea naturală a faptelor și în 1946 (în Action research and minority problems) introduce termenul de acțiune-cercetare, pentru studiul situațiilor sociale reale, înțelegerea lor, cu pașii: plan-acțiune-observare-reflecție (model care s-a extins variat ulterior). Apoi s-a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2. Utilizarea indicațiile pozitive Indicațiile pozitive urmăresc să folosească comportamentul pozitiv din clasă pentru a-l transmite și colegilor. Acordarea unei atenții exagerate unor comportamente indezirabile provoacă În cele din urmă comportamentul pe care Încearcă să-l limiteze. 3. Utilizarea aproprierii fizice Un profesor bun se va deplasa către elevi și Îi va Încuraja să se concentreze asupra sarcinii pe care o au de Îndeplinit, dar nu le va invada spațiul În mod frecvent. Printr-o apropiere prea mare de elev
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
înșiruirea acestor exemple de reședință, imortalizate în felul acesta: vila Éphrussi de Rothschild din Saint-Jean-Cap-Ferrat sau vila Kerylos din Beaulieu-sur-Mer își vrăjesc vizitatorii. Cultura muzeelor și operele marilor pictori nu sunt obiectul exclusiv al sălilor de expoziție și al unei aproprieri pur simbolice. Sunt prezente în universul casnic al familiilor bogate, pe care le însoțesc în viața de zi cu zi. O instruire ludică și afectivă În Memoriile sale, contesa Jean de Pange povestește cum bunica sa, în anii 1900, a
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
că obiectivele care trebuie atinse sunt percepute și definite mai clar. În familiile comune sau mijlocii, modalitățile de structurare ale habitusului pot fi lăsate la voia întâmplării, pot fi dictate de obișnuințe, întâlniri, circumstanțe. Dar, în familiile din înalta societate, aproprierea diferitelor aptitudini trece printr-o educație conștientă de scopurile sale și care își gerează mijloacele în mod organizat. Casa de familie, seif al memoriei liniei descendente, găzduiește diferitele generații într-un decor care este și cel al predecesorilor, păstrându-le
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
funcționari superiori, un întreg univers de profesii disparate, deși toate situate în vârful societății. Totuși, în lumea afacerilor, în lumea economiei se întemeiază raportul social, cel care definește capitalismul. Karl Marx a arătat că burghezia este produsul acestui raport de apropriere privată a mijloacelor de producție, care îi permit să rețină o parte din plusvaloarea produsă de cealaltă clasă, constituită prin același raport, proletariatul. Deși aceste raporturi de exploatare au evoluat mult din secolul XIX, moștenitorii Wendel, acționari ai holdingului Wendel
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de hotar, după care toată literatura amfitrionului de la Sburătorul se scrie aproape mecanic, cu același gen de "idei", personaje și situații-tip, integrate însă în niște partituri narative mult mai complexe, la rândul lor orchestrate simfonic, în compoziții-ciclu. Or, cum aproprierea metodei acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acestor locuri este conversația, ceea ce oferă cadrul pentru exprimarea și aprecierea personalității și individualității umane. Deși comunitățile online pot fi folosite de o varietate mare de grupuri sociale pentru a interacționa prin intermediul Internetului, aceasta nu înseamnă neapărat că există o apropriere mare între membri. O listă de e-mail poate avea sute de membri care rămân străini unii de alții. Efectele comunităților virtuale asupra relațiilor sociale și a societății în general sunt ambivalente. Astfel, după cum evidențiază Fernback și Thompson, ele pot atrage
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]