544 matches
-
computer sofisticat, care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari. Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue și astăzi activitatea didactică și științifică la prestigioasa Universitate Cambridge. Factorii intelectuali și aptitudinile speciale formează împreună grupa factorilor aptitudinali. În continuare, vom aborda o altă categorie de factori care favorizează creativitatea: factorii nonintelectuali și nonaptitudinali. 4.1.3 Factorii de personalitate Este îndreptățită părerea unanimă că după un prag mediu al inteligenței - condiție necesară, dar nu și suficientă - rolul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu competența și interesele membrilor; liderul practică un sistem de apreciere obiectiv; liderul participă efectiv la rezolvarea sarcinilor. Rezumând, se rețin ca specifice pentru structura un grup ideal de rezolvare creatoare a problemelor: * neomogenitatea personalităților care îl alcătuiesc; * omogenitatea culturală, aptitudinală și de interese; * relații amiabile, chiar de prietenie, între membrii grupului; * profesionalismul, corectitudinea și abilitățile creative ale liderului; * caracterul democratic al conducerii grupului. 8.4 Întărirea colaborării în echipele profesionale românești Avantajele muncii în echipă în raport cu munca individuală sunt evidente
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a organiza ansambluri de date și de a manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada capacității de a grupa multe asociații În ambele grupuri. Același lucru se observă și În cazul categoriei “Integrare socială deficitară/ marginalizare” care grupează temele legate fie de tendința de izolare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a manifesta proprietatea asociativității. În primul rând, se observă că cei doi termeni identificați ca având În ambele cercetări frecvență mare și rang mic grupează numeroase asociații: Grupând asociațiile care evidențiază anumite calități aptitudinale sau caracteriale, am obținut categoria “Calități aptitudinale/caracteriale” face dovada capacității de a grupa multe asociații În ambele grupuri. Același lucru se observă și În cazul categoriei “Integrare socială deficitară/ marginalizare” care grupează temele legate fie de tendința de izolare sau dificultățile adaptare și integrare manifestate de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
tendința de izolare sau dificultățile adaptare și integrare manifestate de persoanele cu deficiențe de auz, fie de atitudini discriminatorii din partea celorlalți; efectul fiind același: integrare socială deficitară/ marginalizare. Putem afirma că elemetele: comunicare deficitară, handicap, integrare socială deficitară/marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficitară/marginalizare, calități aptitudinale/ caracteriale, fac parte, cu o mare probabilitate din nucleul central al RS al persoanelor cu deficiențe de auz, demonstrând stabilitate În cele două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care caracterizează personalitatea persoanelor cu deficiențe de auz. În cazul grupului cadrelor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
două grupuri, proprietatea asociativității și capacitatea organizatorică. Deși gradul de eterogenitate În cadrul categoriei “Calități aptitudinale/caracteriale” este mare În cazul grupului cadrelor didactice care lucrează cu copii cu deficiențe de auz, toate asociațiile grupate se referă la anumite trăsături pozitive (aptitudinale sau caracteriale) care caracterizează personalitatea persoanelor cu deficiențe de auz. În cazul grupului cadrelor didactice care nu lucrează cu persoane cu deficiențe de auz, peste 50% din asociațiile grupate În această categorie sunt reprezentate de doi termeni, respectiv calități ale
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copil normal În potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) Îmbinate cu abilități specifice (Învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surdo-muți: limbajul mimico-gestual , sistemul dactyl<footnote id=”18”> sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). În funcție de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
etc.). Fără pasiune, perseverență, încredere în sine etc., toate calitățile intelectuale rămân în stare potențială. Cu tot aportul ei în actul creației, inteligența nu poate asigura producția creatoare dacă nu se înscrie într-o structură dinamică specifică, alături de anumite variabile aptitudinale aparținând altor funcții intelectuale: memoria, imaginația, stil cognitiv și chiar percepție. Potențialul creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în joc (activitate fundamentală), în desen și pictură (activități care sunt pentru el, cel puțin, un joc cu liniile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
o anumită specialitate (sau mai multe), dar și competențe psihopedagogice; b) profesiunea de cadru didactic pretinde actualizarea unor aptitudini, dar selecția inițială nu ține cont de aceste aptitudini; tinderea spre profesiune se face pe baza competențelor cognitive și nu relațional aptitudinale; c) meseria de cadru didactic este desfășurată într-o tensiune generată de dirijarea de către Ministerul Educației, Inspectoratul Școlar etc. și autonomia dictată de valorificarea propriilor resurse psihologice, de adaptarea la colectivul de elevi; d) prezența în continuare la nivelul sistemului
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de însușiri psihosociale” care asigură competența subiectului educației în acțiunea de formare-dezvoltare permanentă a obiectului educației (preșcolar, elev, student etc.). în cadrul acestei structuri determinantă este capacitatea de comunicare pedagogică a educatorului. Ea susține valorificarea și integrarea adecvată a tuturor trăsăturilor aptitudinale realizabile efectiv la nivel de: - capacitate de a cunoaște și de a înțelege obiectul educației (elevul); - capacitate de stimulare a creativității necesare pentru adaptarea la condițiile noi care apar continuu pe parcursul desfășurării acțiunii educaționale/didactice; - capacitate de organizare managerială a
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
telefonic terapeutul - se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și a condițiilor care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu efecte adaptative și se desfășoară sub forma unor întâlniri de grup monitorizate de preferință de un al doilea terapeut (LINEHAN, 1993Ă. Abilitățile stimulate sunt de natură rațional-cognitivă, emoțională, de control a stresului și interpersonală
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ajuns la concluzia că se învață mai bine dacă valoarea impulsului motivațional crește până la un anumit nivel moderat. Nivelul optim al motivației (și în același timp zona criticăă, pe lângă gradul de dificultate al sarcinii, depinde și de unele particularități temperamentale, aptitudinale și de caracter ale persoanei. Unele persoane sunt capabile să suporte tensiuni psihice mari, provocate de stări motivaționale mai accentuate sau de sarcini mai dificile decât alte persoane care probabil au un sistem nervos mai slab sau dezechilibrat. S-a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
educație diferențiată prin: programe educaționale formale, nonformale și informale, centre specializate, publice sau private, clase specializate, școli de weekend, tabere de instruire, școli de vară, programe de învățământ la distanță, sau prin alte forme. Curriculumul este diferențiat 466, adaptat posibilităților aptitudinale, cognitive, afective și motrice, ritmului și stilului de învățare ale supradotaților. Identificarea celor supradotați trebuie să reprezinte o parte integrantă a procesului educativ și se face conform procedurilor definite, care să satisfacă exigențe de obiectivitate, fidelitate, validitate și fiabilitate, aplicate
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
eșantioane comparabile ca dimensiuni în toate filialele firmei, iar datele au fost colectate între 1967-1973, obținîndu-se 117.000 de răspunsuri la chestionarele aplicate. Instrumentul de lucru a urmărit diferitele aspecte ale experienței în muncă în culturi distincte, investigînd registrul motivațional, aptitudinal, atitudinal și valoric. Inițial, G. Hofstede nu și-a propus să formuleze o teorie psihologică asupra factorilor culturali care modelează raporturile de muncă și eficiența în sarcini, ci numai să articuleze o strategie metodologică unitară de studiu intraorganizațional, care să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
raporturilor subiect-obiect. Definiția conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componențelor structural-funcționale, analizate anterior, interpretabile și realizabile În sens prioritar formativ. Structura creativității pedagogice evidențiază anumite caracteristici specifice, dezvoltate la nivelul produsului creat, procesului de creație, personalității creatoare. Factorii aptitudinali includ În sine aptitudinile speciale, nivelul gândirii și inteligenței. Inteligența se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. Există interacțiune Între creativitate și inteligență. Una din definițiile date inteligenței face trimitere la capacitatea individului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
raporturilor subiect-obiect. Definiția conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componențelor structural-funcționale, analizate anterior, interpretabile și realizabile În sens prioritar formativ. Structura creativității pedagogice evidențiază anumite caracteristici specifice, dezvoltate la nivelul produsului creat, procesului de creație, personalității creatoare. Factorii aptitudinali includ În sine aptitudinile speciale, nivelul gândirii și inteligenței. Inteligența se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. Există interacțiune Între creativitate și inteligență. Una din definițiile date inteligenței face trimitere la capacitatea individului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului În situații noi, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
locul central În această capacitate complexă, influențate de alte funcții psihice. Factorii motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventivitatea ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
inventivitatea ideatică și practică. Mulți psihologi afirmă că la naștere copilul posedă doar o anumita potențialitate creativă. Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată, desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos În general). Ulterior, În procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată (flexibilitatea, fluența, expresivitatea, sensitivitatea) desigur, În funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității - cum sunt originalitatea și inventivitatea. Pentru a asigura progresul uman și bunăstarea materială și spirituală a oamenilor, este nevoie de multă creativitate, de depistarea, stimularea și de finalizarea ei În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]