1,630 matches
-
decât se cuvine și se abandonează micilor teme, decupând realitatea unei grădini, a unor obiecte banale, pe care le încarcă mereu cu o lumină, mărginită tot timpul de umbre, prin care te-ai aștepta să-l vezi trecând, adăpostit de arșița imposibil de învins altfel. Nu pot fi de acord cu afirmația lui Daniel Vighi, cel care prefațează jurnalul, când spune: „Revin la omul izgonit din pictura lui Călin Beloescu și recuperat peste ani în paginile cărții de față...” pentru că artistul
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
sceptici. Printre primii care au identificat monstrul a fost dr. Shane Boylan de la Acvariul South Carolina. Monstrul marin era, de fapt, un sturion de Atlantic. El a fost mai greu de identificat întrucât culoarea sa normală s-a schimbat sub arșița soarelui. Sturionul de Atlantic poate ajunge chiar la 4,5 metri lungime și la peste 200 de kilograme.
Un monstru al oceanelor găsit pe o plajă din SUA. Vezi FOTO () [Corola-journal/Journalistic/58496_a_59821]
-
de mii de alții rămănând cu grave handicapuri fizice. În 1952 au fost înregistrate 58.000 de îmbolnăviri. Înainte de 1955, anul în care Jonas Salk a realizat vaccinul antipoliomielitic, numai bomba atomică îi speria pe americani mai mult decât poliomielita. Arșița favoriza răspândirea epidemiei. La Newark, vara lui 1944 a fost toridă. Bucky Cantor, „unul dintre puținii bărbați care nu luptau în război pentru că avea vederea proastă” era profesor de gimnastică la liceul Chancellor din cartierul Weequahic. Deși mărunțel și foarte
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
Revin. Printre multele remușcări pe care mi le-a turnat în suflet moartea maică-mii, asta a rămas cea mai sfredelitoare: că mai toate pachetele, pungile și plasele pentru care ea stătea ore de-a rîndul la coadă, în ploaie, arșiță sau ninsoare, noi le spulberam fără ezitare la o masă cu amicii. Când venea, săraca, a doua zi și vedea pustiite rafturile frigiderului, se albea la față și se clătina pe picioare. Cum să-i explici că, trezindu-ne aseară
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
lemn și câteva mese. Am fost de câteva ori la Balcic, odată cu Cezar Petrescu. Apoi n-am mai fost câțiva ani. Ultima oară am fost în 1937. M-am dus la cafeneaua bătrânului turc. Murise, arborele cu ramuri ocrotitoare de arșița soarelui fusese tăiat. Am încercat o negrăită melancolie. Mă consolează tabloul lui Theodorescu-Sion. Adesea mă gândesc la întoarcere cu o oarecare temere: transformările ce s-au făcut nu vor fi lăsat oare foarte puțin din ce făcea farmecul orașelor noastre
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
Pacepa a comentat scandalul stârnit de relația dintre ea și Colin Powell, scriind că europarlamentara PSD ar putea fi agent KGB. Într-o postare pe Facebook, Corina Cretu scrie că va apela la justiție pentru a stopa minciunile. "Văd că arșiță verii generează tulburări grave și îi predispune pe unii la fantasmagorii tabloido-conspirationiste, care n-ar inspiră nici macar scenarii (neverosimile) de filme proaste. Voi apela la justiție pentru a stopa aceste minciuni, chiar dacă nu aș vrea să îi dau autorului acestor
Corina Creţu, replică după scenariul "KGB" lansat de Pacepa: "Fantasmagorii" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35884_a_37209]
-
s-a manifestat puternic și cu prilejul celei a doua și, de fapt, a ultimei lui deportări. Unii din credincioși l-au urmat de aproape, mergând până departe în locurile primejdioase ale surghiunului său în Asia Mică, la Cucuz, înfruntând arșița și frigul, foamea și setea, primejdii din partea tâlharilor, primejdii din partea fiarelor sălbatice, primejdii din partea forurilor politice etc. Alți credincioși ai săi au păstrat tot timpul legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
DI PATROLOGIA ad uso DELLE SCUOLE TEOLOGICHE, parte II, Epoca Post-Nicena, Roma, 1922, p. 106.} {\footnote 54 Paladie, op. cit., p. 82.} păsa dacă era ploaie ; el pornea (era pornit - n.n.) la drum șiroindu-i apa pe spate și pe piept. Arșița foarte mare a soarelui le făcea plăcere, știind că ea vatămă capul fericitului, chel ca și al lui Elisei (...) timp de trei luni a străbătut sfântul acel drum greu, dar a rămas strălucitor întocmai ca un astru, părând (în același
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
sub nivelul lor. Însă măcar pot să răspundă, și nu rămân fără apărători, cărora nu le lipsesc argumentele, pe când ce s-a întâmplat cu victimele Epocii a fost considerabil diferit. Rugăciune, din 1915, a Ahmatovei: „Dă-mi, amari, ani de-arșiță, de boală, / De nesomn, și prietenu-mi ia, / Ia-mi și pruncul, și lasă-mă goală...”. Nu știa, biata, ce o aștepta. Verdictul, 1939: „Ca un munte a izbit cuvântul / Pieptul meu ce încă palpita./ Îl pândisem luni și luni de-
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
părinții mei față de Europa: jind și furie, fascinație și frustrare. În toată literatura mea îi veți întâlni pe acești europeni scoși din rădăcini care s-au zbătut să creeze o mică enclavă europeană, cu tot cu biblioteci și săli de concerte, în arșița și praful deșertului, în Ierusalim sau în chibuțuri. Reformatori ai lumii care nu-și pot nicii lega șireturile. Idealiști care se ceartă veșnic între ei. Refugiați și supravieț uitori care încearcă să-și facă o patrie în ciuda tuturor împotrivirilor. Doamnelor
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
obișnuit să vadă scrisul ascuns sub pete de ceară tâlcuia înflorirea intempestivă a prunilor nimeni nu a înțeles era mesajul de îmbărbătare trimis de viitorul șchiop de timpul cu podoaba capilară coborâtă în bernă Fapt divers Înaintau pe vreme de arșiță pe vreme de ploaie răpăitoare nici crivățul nu-i înspăimânta înaintau vitejește ziua și noaptea ajunși la locul unde li s-a spus că-i așteaptă mesajul strămoșilor au găsit o pălărie roasă de molii Sărbătoare sacră Pe strada principală
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
și nașteri Cât pentru lumea toată, nicidecum nu poți să le numeri, de te învrednicești la aceasta întotdeauna îți iese un număr fără soț. Lanțurile-i ca un drog mă lovesc, sună continuu pe dinăuntru, mă încing cu o cumplită arșiță. Pe fața mea apar semnele ca de jar ale unei dureroase gramatici a sângelui CARUL Carul parcă mergea singur prin ploaia neagră a tatălui meu, care era îmbrăcat cu un costum negru, sticlos ca o apă neagră din urma stingerii
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
pe Gange și ne găsim în narcoza lui Shiva? Febra în care am locuit se furișează sub pietre, dar eu o țin strânsă aici, în pumn, în mijlocul verii. Poezia e o gară cu multiple săli de așteptare. Odinioară, în vremea arșiței, alergam prin conducte, muncitorii scurmau în pământ pentru canalizare. Apoi conductele s-au preschimbat într-un tunel pentru poezie. Am călătorit cu Budila-Express, prin dimineața tinerelor doamne, într-o carte de iarnă, zgâindu-mă la faruri, vitrine, fotografii. Ninsoarea era
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
rebel de un pictor expresionist dansez pe o fantezie de Bach simulând vântul îndrăgostit de imaginea mea din oglindă complicitate si foșnet harpha serii mă desfrunzește deasupra unui lac necunoscut mă dezbracă de așteptări cu opusuri transparente insinuate profund în arșița cărții în numele iubirii semnez aerul pictat cu fluturi adictivi când aprind noaptea sub ceruri străine fluxul pur sânge contează nu desfrunzirea de sine pată vie cu-vân-tul decantează mirajul luminii cu mine Vernisaj cu dublă destinație nu e firesc acest vernisaj
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acolo toată lumea - bărbatul cu profil grecesc, romanii, doamnele lusitane cu plase în păr, sarazinii, copții, nestorienii, Marcus Diaconus, tânăra în negru, teologul demodat, toți uluiți între aur și catifele ,de teama necredincioșilor"... dar cel mai mult îmi place Nicosia în arșița verii, când, noaptea, o briză dinspre vest răcorește orașul, și toată lumea iese în grădini, pe terase...și când eu, pasionata călătoare, nu mai simt nevoia să plec. Sunt perioade când toată lumea pare că se rezumă la grădina mea. - Grădina Domnului
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
30 decembrie 1935, aviatorul și scriitorul Antoine de Saint-Exupéry, s-a prăbușit împreună cu copilotul său în Sahara în timp ce încercau să doboare un record mondial. Amândoi au supraviețuit căderii, însă au fost nevoiți să supraviețuiască zile la rând în deșert deshidratării, arșiței și halucinațiilor, până ce au fost salvați. Trauma suferită de scriitor a fost cea care l-a făcut să scrie una dintre cele mai iubite cărți pentru copii. „Micul prinț” spune povestea unui băiețel cu care aviatorul se întâlnește în deșert
Desene animate și thrillere în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/96736_a_98028]
-
alte trofee, documentarul Solidream (Franța, regie: Brian Mathé, Morgan Monchaud, Siphay Vera) spune povestea a trei prieteni care își urmează visul de a străbate lumea pe bicicletă și se aventurează într-o călătorie de 54.000 de kilometri. Ei înfruntă arșița deșertului Atacama și a Marelui Deșert Victoria, străbat Antarctica, îndură umiditatea junglei amazoniene, construiesc o plută ca să vâslească pe Fluviul Yukon, traversează platoul Altiplano din Bolivia și Munții Tian Shan din Kârgâstan. Spectatorii prezenți la această proiecție vor avea ocazia
8 filme provocatoare în secțiunea „Exploratorii” la HipTrip Travel Film Festival [Corola-blog/BlogPost/96764_a_98056]
-
Darul este puntea spre libertatea de a fi alături unul de altul. 525. Amintește-ți mereu de strămoșii tăi fiindcă ei sunt cel ce ești tu azi. 526. Nu-ți înfrunta Destinul fiindcă te vei înfrunta pe tine însuți. 527. Arșiță cuvintelor nu poate fi udata cu ploaia tăcerii decât prin iubire. 528. Lasă Soarele să-ți inunde fereastră inimii că întunericul din tine să se risipească odată cu zorii iubirii. 529. Oare de câți spini am avea nevoie Doamne pentru a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
capitole se vorbește de o „caniculă nefirească” (caumatis improbitas), suficient de mare pentru a fi percepută între zidurile de piatră ale abației și suficient de îndelungată pentru a fi surprinsă pe cuprinsul a două capitole: „liturghia orelor ne așteaptă și arșița (cauma) continuă să ne supere peste poate”. Și altă notație despre „nefirescul arșiței (caumatis improbitas) și puținul timp pe care îl mai avem, care nu ne îngăduie a mai vorbi despre ele...” După vara ploioasă a anului 1043, urmată de
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
a fi percepută între zidurile de piatră ale abației și suficient de îndelungată pentru a fi surprinsă pe cuprinsul a două capitole: „liturghia orelor ne așteaptă și arșița (cauma) continuă să ne supere peste poate”. Și altă notație despre „nefirescul arșiței (caumatis improbitas) și puținul timp pe care îl mai avem, care nu ne îngăduie a mai vorbi despre ele...” După vara ploioasă a anului 1043, urmată de o iarnă grea, anul 1044 a adus canicula, secetea și foametea peste întreaga
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
din dragoste pentru frumos./ Îl dureau conjunctiva și picioarele după atâta stat drepți,/ cu ochii în soare, de dimineața până la prânz, doar/ cu o pauză de măr și marmeladă pe pâine,/ și, din nou, de la două la patru./ Târziu,/ când arșița cea mai dureroasă trecuse,/ rămăseseră asfaltul încins,/ el/ și poezia așternându-i-se pe salopetă ca o pulbere fină./ Deși, când te uitai mai bine,/ nu se vedea nimic.” (p. 28). Atrag atenția asupra ultimelor versuri, funcționând ca o definiție
Tablou de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3876_a_5201]
-
ton alarmat: “Nu mi se topește zahărul, iar untul arată ca și cum s-ar fi brânzit, ce fac???” - îmblânzirea cuptorului prin trucul învățat de la Cruela, să-i dea Dumnezeu sănătate (2 tăvi goale băgate sub tava cu brioșe, ca să mai domolească arșița) Pozele sunt, ca de obicei, proaste, că ne-a fost lene să scoatem aparatul mai șmecher. Culoarea mov-albăstruie a brioșelor nu se datorează flăcării violet, ci fructelor de pădure dinăuntru. Un alt succes al serii a fost că n-a
“Bărbaţi făcând brioşe” se întoarce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18571_a_19896]
-
durerea cu visul sălbatic de mai, Să îngropăm greșelile la rădăcina zilei de ieri, Iubind, vom smulge timpului noi primăveri. Nu vei putea să pleci, când eu îți cer să mai stai Să ne răcorim inimile, făcând din cer, evantai. Arșița lumii să nu o lăsăm în vise să pătrundă, Hai să chemăm ploaia, cu parfum de lavandă! Cum să învăț să plec, dacă îmi zici: Mai stai! Că am ascuns lacrimi în cochilia inimii, doar tu știai Iubite, vino și
NU VEI PUTEA SĂ PLECI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384799_a_386128]
-
cu desăvârșire altul și el: super-aglomerat, ultra-gălăgios, hiper-poluat”. Alăturatul cec, așa modest cum e, îți va îngădui, sper, nu să pleci în Maramureș ci într’o localitate nu prea departe de București, unde, timp de câteva zile, vei scăpa de arșița și praful capitalei. Și vei putea respira aerul curat. Sper că ai primit precedentele mele scrisori. Ai văzut cât de încântat e Eugen de capitolul ce mi-ai dedicat în „Privilegiați și Năpăstuiți”. La fel de încântat a fost, citindu-ți cartea
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
Tine , vin , tăcută că o umbră , Cu gândul meu , Cu lacrima sau zâmbet . De am poveri pe umeri , Tu-mi întinzi o mână , Și-mi ușurezi Și gânduri și durere . Sunt doar mlădița Unui pom sădit de tine , Cănd da arșiță Și mă usc de sete , Tu , din prinosul Bunătății Tale , M-adapi cu mirul Ce-l reverși din palme . Și cresc , în fiecare zi Ma-ndrept spre Tine , Cu inc-un pas , Cu inc-un firav ram . Înmuguresc sub Blândă
LA TINE , VIN de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385257_a_386586]