992 matches
-
Azi-noapte nu m-am odihnit cum trebuie. Sunt o fire empatică și senzitivă...cu un emoțional prea sensibil pentru maturitatea mea. Dar, deh...aceasta este "setarea" de Sus... M-am îmbrăcat în culori de toamnă, am șuvițe roșii precum frunzele arțarului japonez, am asortat toamna vieții cu anotimpul toamnă... Ținta noastră este Biblioteca Metropolitană (M.Sadoveanu), de pe str. Tache Ionescu unde va avea loc o importantă activitate. În sfârșit, am ajuns în București, trecem pe lângă ASE, ocolim rondul și...ratăm strada
TOAMNA POEŢILOR(LANSARE DE CARTE, FLOAREA CĂRBUNE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359063_a_360392]
-
REPORTAJ IMAGINAL LA UN CONGRES INTERNAȚIONAL AL FEMEILOR Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015 Toate Articolele Autorului Foto: “Mister în Unu; Mister în Doi și Mister în Trei” (lemn de stejar, nuc și arțar) Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni de pe Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...în unu, în doi, în trei sau în câți vrei...O zi bună să vă dea Dumnezeu...în care voi nu credeți
REPORTAJ IMAGINAL LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360391_a_361720]
-
seară de august - / mâini dibace”; “Paris-Café / Galerie cu viță / Poezie și vis”; “Culori în croșet / Pălării și poșete / pisici curioase”; “Gius-ul orange / evantaie de fildeș / - Nări amețite”; “Lucruri de mână / Simfonii de culoare - bucăți de suflet”; “Pe-o frunză de-arțar / lumină de aură / ecou amuțit”; “Vârste și spirit / amintiri în oglindă - / poeme cu ceai”; “Trăgându-și seva / din hârzobul de plastic - bonsaiul ciclam.” Am experimentat încă o dată faptul că arta manuală ne poate înfrumuseța viața, ne poate vindeca sufletul, oferindu
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
MANIFEST FEMINIST UNIVERSAL - REPORTAJ IMAGINAL LA UN CONGRES INTERNAȚIONAL AL FEMEILOR, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015. Foto: “Mister în Unu; Mister în Doi și Mister în Trei” (lemn de stejar, nuc și arțar) Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni de pe Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...în unu, în doi, în trei sau în câți vrei...O zi bună să vă dea Dumnezeu...în care voi nu credeți
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
teatral-feministă, conflictul dintre două culturi și zece civilizații diferite, Orient și Occident, dintre comunism și capitalism, dintre vânătoarea regală și vânătoarea ... Citește mai mult Foto: “Mister în Unu; Mister în Doi și Mister în Trei” (lemn de stejar, nuc și arțar)Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, dragi prieteni de pe Facebook, de pretutindeni și de oriunde vă aflați la orizontul misterului...în unu, în doi, în trei sau în câți vrei...O zi bună să vă dea Dumnezeu...în care voi nu credeți
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
acuma te salut, Când luna se dezbracă în odaie Să lumineze forma mea de lut. CU FALSE ILUZII NE UMPLEM IAR CEASUL Cu false iluzii ne umplem iar ceasul Pe strada pustie-a-nceput parastasul Se scutură frunza acum din arțar Și noaptea se scurge ca un marș funerar Cântând din alamă, din bronzul cel verde Iluzia-n trupuri cu noaptea se pierde Și totul în jur e din nou amorțit Iubirea uitată în noi a murit. Prin aer trec îngeri
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
negasem chiar și moartea, acum am ajuns să locuiesc în ea vinovată de mine însămi, deși...cel mai greu îmi e să nu uit cine sînt și ce este în mine statornic precum ajunul acestei zile, nemăsurată încă de bătrînii arțari în foșnetul cărora există, desigur, un farmec fără seamă, chiar dacă rîd ca o nebună și-mi bat joc de rătăcirile mele, vîntul îmi va șterge urmele, nimic mai firesc, însă niciodată setea de mîinile tale, cînd îmi ating sufletul, pe
CULORI GINGAŞE STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359990_a_361319]
-
ale surori uitate din cele 9 ale bătrânului Zeus, Polyhymnia, glasul Doina Ghițescu a încântat publicul prin lecturile poeziilor laureaților. Primul căruia i s-au așezat laurii atenieni a fost și cel mai “tânăr” dintre participanți, din țară unde frunză arțarului flutură mai presus de altele, Canada. La cei 90 de ani Olimpul și Lira i-au surâs oferindu-i șansă afirmării pe plaiurile unde Bucur își cântă fluierul atât de dulce. Următorul ce a urmat pe podiumul oferit de sufletele
DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAŢIONAL LITERAR “CETATEA LUI BUCUR” de MARIAN DRAGOMIR, CĂLIN DENGEL în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359618_a_360947]
-
grâu dur, orez, fulgi de ovăz; derivate din cereale: biscuiți, făină; • Legume verzi: broccoli, spanac, salată verde; • Fructe uscate: stafide, smochine, curmale; • Leguminoase, zarzavaturi: fasole albă, roșie, neagră, boabe; linte (verde, roșie, galbenă), mazăre; • Zahărul și produsele zaharoase: sirop de arțar, melasă; • Apa și băuturile nealcoolice: apă (plată, minerală, aromatizată fără adaos de zahăr); ceaiuri; băuturi răcoritoare: sucuri naturale, băuturi carbogazoase, băuturi energizante; • Piramida alimentelor (ponderea alimentelor din fiecare grupă în meniul zilnic). • Carne, pește și preparate din carne și pește
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
invaziv de pe suprafața ariei protejate. Identificarea proprietarilor terenurilor pe care s-au identificat specii invazive de plante și obținerea de acorduri pentru aplicarea de măsuri în vederea îndepărtării acestora. De asemenea, încurajarea localnicilor să extragă material lemnos din specia arțar Acer negundo pentru utilizare în gospodărie. 101 specii invazive non- native (alogene) Tabel 148. OS 3 Asigurarea conservării habitatelor forestiere 91E0* și 92A0, în sensul îmbunătățirii stării de conservare a acestora Cod MS Tip MS Titlu MS Descriere MS Presiune
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
este că trebuie să te ții de el cât mai mult posibil. Se întâmplă și accidente, mâini rupte, dar este fascinant. Mai sunt și altele, sărbătoarea florii de cireș - sakura, festivalul florii de prun în luna februarie, în toamnă sărbătoarea arțarului roșu - momigi. Japonezii nu știu mai nimic de români, dar îi respectă mult pe bulgari Ce ați aduce în România din Japonia, ca mentalitate, ca comportament? Ca comportament nu cred că aș putea să aduc mare lucru de acolo, dar
„La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” () [Corola-blog/BlogPost/338475_a_339804]
-
împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe deplin, nu uită nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din țara frunzei de arțar, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
alteori agasante, venite la prea scurt timp (e.g. Capitolul XV Titi Filip, iar în capitolul XVI, p. 100 „Unul dintre ei, Titi Filip, știa și greaca și cu o grecoaică s-a căsătorit”), expresii repetitive („orașul luminilor”, „țara frunzei de arțar”, „ortaci de pribegie”, „limba lui Voltaire”). Personajul și personalitatea lui nea Mitică prinde contur cu fiecare povestire: autodidact, încăpățânat, insistent în a-și urmări visele, loial, devotat, iubitor de carte și cultură, plin de umor, hotărât etc, întreaga lucrare debordează
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
ca și el. Avea niște picioare de cadră. Când le răsfiră pentru a se așeza cât mai comod pe pat, nu putea să nu-l scoată din minți petecuțul de mătase al bikiniului, nu mai mare ca o frunză de arțar, căzută toamna pe aleile parcului de lângă complexul său. Își scoase la rândul său bluza, apoi pantalonul scurt, rămânând în boxeri. Reluă mângâierea acestui trup de femeie ce se răsfăța în așternuturile sale, trup ce se merita cercetat cu mare atenție
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe deplin, nu uită nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din țara frunzei de arțar, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
clopoței nu au fost stârpiți din moment ce poți vedea frecvent tăblițe avertizoare pe care scrie „Stay on Trail!” (Stai pe cărare!) cu... un șarpe desenat pe ele. Cu ani în urmă însoțisem aici un grup de cubanezi și cum mergeam printre arțarii bătrâni pentru a vedea ascunzișurile indienilor de pe malul Rio Verde, era să călcam pe un șarpe care traversa tacticos cărarea. Nu departe de aceste locuri ne oprim să admirăm un alt loc pe care il știam, numit „Fântână lui Montezuma
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul belgian cu studiul stratigrafiei grotelor. Acesta a denumit grotele în funcție de arborii crescuți în preajma: grota de șoc, grota de stejar sau grota de arțar, cu excepția celei locuite de un pustnic, fiind denumită după numele "proprietarului" sau, grota Philippe. Fiecare dintre acestea a dezvăluit urme de locuire preistorice, inclusiv musteriene (aprox. 50.000 de ani) și din mezolitic (între 8.000 și 5000 ani). Un
RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342374_a_343703]
-
a învățat să culeagă „vise printre frunzele toamnei / călărind somoni în limpezimea cerului / vorbesc cu bufnițele de argint / despre orașul reclădit al Atlantidei / beau apa focului din munții norilor” (Protest). În altă pagină, ea se recunoaște drept „fata/ casei de arțar” (Trandafir alb). Nu se poate să nu fii cucerit pe loc de frumusețea fizică și spirituală a acestei copile, dar mai ales de gândurile sale curate transpuse-n cuvinte proaspete care nu se vor vesteji prea curând. Pentru că ea sparge
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
târâiți alene De tineri ce-și strâng mâna și zgribuliți de frig Privesc doi guguștiuci pe-o creangă într-un tei Și doi bătrâni, pe-o bancă, cum și de ce se plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur își scutură podoaba În cercuri de aramă sub care plânge iarba, Unde, și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > FATA CASEI DE ARȚAR DE OTTILIA ARDELEANU RECENZIE: CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că cel mai greu lucru din lume este să comunici
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
faci modele de viață. Ești undeva între a crede că tot ce zboară se mănâncă și a nu crede decât prin convingeri personale, prin atingeri reale, prin dovezi, cu alte cuvinte, lovindu-te de pragul de sus. “Fata casei de arțar”, Ana Maria adică, se află încă între cer și pământ, între dorința de zbor și inerția de a rămâne mai pământeană decât se simte, decât o cere gravitația: “cresc între margini de cer/ uitată sub o frunză/ jucându-mă/ cu
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
și prestanță, și totodată de prima ei dezamăgire “amoroasă”, întrucât povestea celor doi rămâne doar cu un parfum discret: “erai amestecat/ printre semințele glumei/ ai spus să te cumpăr/ te-am cumpărat/ te-am plantat/ în grădina/ din spatele casei de arțar/ ai crescut/ boboc în lumină/ pe valuri din cașmir/ ți-am dat speranța/ că albina face miere fără flori”, “am dorit să scriu gânduri/ te-ai ascuns în spini/ zicând că sunt străină/ și nu mă recunoști/ eu, fata/ casei
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
crescut/ boboc în lumină/ pe valuri din cașmir/ ți-am dat speranța/ că albina face miere fără flori”, “am dorit să scriu gânduri/ te-ai ascuns în spini/ zicând că sunt străină/ și nu mă recunoști/ eu, fata/ casei de arțar”, “am fost rază/ și am crescut în iarbă/ pleacă...”, “dezamăgită/ te-am lăsat”...”istoria ta a fost parfumul”. Este din ce în ce mai convinsă că etapa cea mai dulce din viața ei, copilăria, se află deja pe raftul amintirilor: “Pe raftul/ amintirilor/ așez
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
această notă înaltă își încheie Ana Maria Gîbu volumul ei de la 14 ani. Ce bine că există această vârstă! Măcar o dată-n viață, să visăm! Ea este fata rebelă din dicționarul mamei... (2 feb. 2014) Referință Bibliografică: Fata casei de arțar de Ottilia Ardeleanu Recenzie: Cafea cu zâmbet de rebelă de Ana Maria Gîbu / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Gîbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
ca și el. Avea niște picioare de cadră. Când le răsfiră pentru a se așeza cât mai comod pe pat, nu putea să nu-l scoată din minți petecuțul de mătase al bikinului, nu mai mare ca o frunză de arțar, căzută toamna pe aleile parcului de lângă complexul său. Își scoase la rândul său bluza, apoi pantalonul scurt, rămânând în boxeri. Își reluă mângâierea acestui trup de femeie ce se răsfăța în așternuturile sale, trup ce merita cercetat cu mare atenție
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]