2,860 matches
-
unul de altul.Fetele observară o trapa care ducea afară și pe unde un muncitor împingea petalele de trandafir într-un vas de metal pentru a se fierbe.In toată sală munceau numai bărbați,pentru ca,așa cum spusese domnul Bathory,munca ara cam periculoasă pentru femei. -Veniți cu mine fetelor,să vă arăt ceva.Aici în stânga mea e un cazan pentru parfumul din lemn de santal și petale de trandafiri,iar aici se prepară chiar acum unul din frezie,tei și gardenie
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489845467.html [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii grei, plini cu păcate. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Am fost sărac și sunt calic; Orfan în viață cu părinți Pe-un drum arat cu suferinți. Zdrențuros pe dinafară, Sufletul îl duc povară; Dat mereu pe uși afară, Biet străin la mine-n țară... Referință Bibliografică: Eu nu te rog Doamne nimic... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul I, 24
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_te_rog_doamne_nimic.html [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]
-
în gardă efectuate de Sfântul Ioan împotriva slavei deșarte. A ceda în fața acestei patimi înseamnă de fapt, ca închizându-te în tine însuți, să dovedești că Dumnezeu cel „filantrop” nu a fost cu adevărat primit în viața ta, și să arați că, în ciuda botezului, nu a existat o convertire reală . Se observă deci că Sfântul Ioan vizează mai mult decât un comportament moral, ci că, pentru el, este esențială activarea credinței care este adusă în discuție. Ajungând la „Cinstea omului ce
PARINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/367329_a_368658]
-
sub roți Pe un drum necunoscut Preamărit de idioți Într-un secol disolut. Cântă roțile de tren Pentru cerul infinit Sunetu-i un lung refren Peste câmpul adormit. București, 19 noiembrie 2012 Au venit semănătorii Au venit semănătorii Care n-au arat vreodată S-arunce “sămânța ciorii”, Securiștii de-altă dată. Au venit că au parale Știu cerși, știu tortura Agramați și coate-goale Ce n-au dat cu secera. Au venit conspiratorii Să cultive piaza rea Au venit, n-ar prinde zorii
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1414888762.html [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
Și-au deschis zăgazul morii Ca să-și macine făina. Au venit semănătorii Au venit, veni-le-ar rău, Că făceau pe turnătorii Veșnic puși pe tămbălău S-au pornit clevetitorii Denigrând cu disperare Au venit, faima ororii, Semănând fără să are. Au venit semănătorii Care cultivă neghina Ei ne-au oprit roata morii Ei ne otrăvesc făina. București 16 noiembrie 2012 Poeme din volumul Condamnarea Referință Bibliografică: Poeme din Condamnarea / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1414888762.html [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt di sară, la fântâna șei din capu’ satului di sub sălșii șî dacî țî s-o arata f-un semn sî știi cî Domnu ti ari-n grijî, da’ dacî nu, atunși niși io nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai grijî, daaa’ curatî-curatî sî fii la fântânî șî cu inima, da’ mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
etc.). În anii din urmă, i s-au editat ori reeditat numeroase volume: Cursul de teologie mistică (în anul 1993, sub titlul editorial Sfințenia - împlinirea umanului), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989 a adus
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
din această perioadă de debut a noului mileniu iar urările noastre de succes deplin în continuare trebuie înțelese ca fiind mai mult decât niște simple cuvinte de încurajare. acad. prof. Cristian Petru Bălan - Glen Ellyn, Chicago scriitor, muzicolog, pictor, membru ARA, USR *** Se știe că, din totdeauna, copilăria a fost anotimpul viselor. Ce poate fi mai frumos decât un vis împlinit? Și iarăși se știe că, visele din copilărie au șansă de izbândă. Ne-o mărturisește și un copil talentat și
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
ușa deschisăo șuviță dolce gabbana de albăși un ridca o tăietură pe coajă de mesteacăn... VII. ȚARĂ, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1280 din 03 iulie 2014. unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
cu petale Și puf de păpădie. Presuri și mierle, Privighetori și cuci Cântă-n vâlcele Și-n aninii din lunci. În livezile cu pruni Zumzet de albine, Roi de fluturi și tăuni Zboară-n cercuri line. În tarlaua dinspre Șasa Ară un tractor. Tata bate în câmp coasa Sub un strop de nor. Ziua se înalță plină Pe raze de Soare, Mâine o urmează alta, La fel, trecătoare. Păstrăm vie amintirea Primăverii care trece, Dar ne zdrențuim cu firea Și norocul
SFÂRŞIT DE APRILIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1406527577.html [Corola-blog/BlogPost/349522_a_350851]
-
Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de flăcăi vioi, La hramul cel din vară. Amintiri sunt pentru mine, Care-n suflet le
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
Privește cât e de semeț! Încearcă apoi și te urcă, Să vezi perspectiva din vârf! Oprește-te la o mănăstire, Sa vezi măicuțe muncind! Și-apoi bucuroase vor merge, La ritualul din noapte târziu! Apoi zăbovește la țară, Privește țăranul arând Mănâncă din pâinea fierbinte, Cea coaptă în țăstul din lut! Mai stai nu pleca chiar acuma, Privește-o și pe bunica, Țesand în războiul ei vechi, Velințe în multe culori! Nu ocoli apoi râul, Ce curge agale la vale, Descalță
LECȚIA FERICIRII... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1460577549.html [Corola-blog/BlogPost/368929_a_370258]
-
ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile[5]pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Ca să mă îndrept întru acolo! SĂRBĂTORI LUMINATE, CU SĂNĂTATE, PACE ȘI BUCURIE!!! HRISTOS A ÎNVIAT! Vă doresc o zi superbă, cu mult soare! Gheorghe A. STROIA Adjud, 30 aprilie 2016 -------------------------------- DETALII DE CONTACT GHEORGHE A. STROIA Scriitor - Editor - Membru al ARA 28/30 Siret, 625100 Vrancea, RO fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627 e-mail: geocosynus@gmail.com web: www.armoniiculturale.ro Referință Bibliografică: Gheorghe A STROIA - VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul
VINO PĂRINTE BLÂND... DE PASTI ! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1462149599.html [Corola-blog/BlogPost/381797_a_383126]
-
Transilvaniei folosesc asocierea agricultorilor de veacuri. Ca și cimpanzeii ei știu că punând în comun umărul treaba sporește. În jurul Arad-ului mai ființează un fost CAP iar toți țăranii zonei au devenit mici milionari numai și numai deoarece si-au arat haturile și peste potecile de delimitare. Repartiția se face natural, după pământul în proprietate cu acte, deși aceste proprietăți nu mai sunt delimitate fizic. În Mehedinț, Teleorman sau Vrancea țăranul muncește din greu parcela sa de câteva hectare. Mai face
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară peste hatul limitativ în holde cât vezi cu ochiul. Are astfel mijloace să irige pământul, să-l îngrașe cu ce trebuie. Da! Dacă are cel puțin mintea cimpanzeului. Din păcate la răsărit de lanțul munților Carpați nu o are. Ce
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
copiii tăi, Imi amintesc de propria-mi tinerețe, Eu înțeleg că anii nu sunt răi, E veșnică pe lume frumusețea. *** Noi așteptăm recolta anilor ce vin, Nici frumusețea nu este povară, Plânge un suflet chinuit în vin, Iar trandafirul amitirii ară. Iar tu, îndrăgostit de frumusețea ei, Cedând din ani, din viață, din putere, Prefaci și lupii în prea jalnici miei, Tu îți devii dușman din propria vrere. Ești singurul care te-ajută să te nalți, Nu aștepta nici anotimpurile, vara
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1426314207.html [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
înalți că puteau călca cu un picior pe Cetățauă , și cu celălalt pe Măgura care este la vreo trei, patru Kilometri distanță ; ceea ce întrece cu mult cele mai năstrușnice basme din copilărie . În altă poveste se spune că niște oameni arau pământul undeva mai înspre Someș , dacă nu greșesc, și iată că o fetiță de-a uriașilor supărată că oamenii arau pământurile lor , i-a luat în poala hainei și i-a dus la mamă-sa spunându-i : Uite mamă, jernii
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
Kilometri distanță ; ceea ce întrece cu mult cele mai năstrușnice basme din copilărie . În altă poveste se spune că niște oameni arau pământul undeva mai înspre Someș , dacă nu greșesc, și iată că o fetiță de-a uriașilor supărată că oamenii arau pământurile lor , i-a luat în poala hainei și i-a dus la mamă-sa spunându-i : Uite mamă, jernii aceștia scurmă pământul . Dar mamă-sa a trimis-o înapoi , să ducă oamenii în locul de unde i-a luat , căci ei
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
să fugă pe stradă, după ajutor. Atât poate gândi! Pe stradă va găsi ajutor... Pe stradă sunt oameni... Pe stradă... E slăbită, amețită și aproape oarbă. Nu știe că fața ei este o rană. Nu știe că trupul ei este arat de brazde însângerate. Zărește prin valuri de foc și usturime, neclar, ușa bucătăriei. Vrea disperată să iasă. Să fugă. Să scape! Nu apucă... Fiara e în spatele ei!...''- Ce faci fă? Pleci? Un' te 'uci??? Un' te 'uci fă?! După p
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Oameni_fara_noroc_fracment_lucia_secosanu_1338500630.html [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
a procedat și Iisus schimbând numele fiilor lui Zevedei în „fiii tunetului“ și pe cel al lui Simon în Kifa (= Petros = Petrus) adică „piatră“. De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1403590578.html [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
Să nu-mi mai fie noaptea zbucium, să nu mai știu ce-nseamnă dorul, Să nu-mi mai susure prin vene, cum plânge-ncetișor izvorul. Rămâi cu bine, dor zănatic, mai du-te și la alte case Și nu îmi mai ara prin suflet și pe obraz adânci crevase. Căci tu mi-ai ars în piept pădurea și tu mi-ai dat foc la zăvoaie Și inima mi-ai pustiit-o și plugu-ți pieptul mi-l îndoaie. Iar dacă m-ai ținut
DU-TE, DOR! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1470155831.html [Corola-blog/BlogPost/374155_a_375484]
-
grav, artistul orbește total la doar 12 ani, în urma unui accident survenit în timpul unui meci de fotbal. La scurt timp după accident câștiga prima sa competiție muzicală „Margherita d’Oro în Viareggio” cu melodia „O sole mio”. Carieră să își are debutul la Festivalul Sân Remo, în 1994 la secțiunea „Nouveniti” unde câștiga cu melodia „Calmo della Seră”. Imediat dupa festival, Bocelli lansează primul său album de debut ce poartă numele melodiei câștigătoare. Recunoașterea internațională vine în 1996 odată cu lansarea melodiei
MARIN MIHAI: ANDREA BOCELLI CONCERTEAZA IN PREMIERA LA BUCURESTI,ROMEXPO -25 MAI 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_mihai_andrea_bocelli_concerteaza_mihai_marin_1346099864.html [Corola-blog/BlogPost/355218_a_356547]
-
atunci prin minte mi s-a părut acea parabolă biblică cu întoarcerea fiului rătăcitor. Fiica mea n-a fost chiar încântată de propunere, dar nici n-a venit cu altă variantă. Mi-am zis că dacă încep eu și îi arat unul-două capitole va fi astrasă de proiect. Fixasem cadrul de lucru astfel: proza să cuprindă temporal o perioadă din viața a două personaje legate biologic și prin destin (frați dintr-o familie mică), iar firul epic să alterneze subcapitole "povestite
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Mircea_badut_1401108822.html [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CALUL DE PLUG Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Aram palma de loc din capul viei și calul nostru se învârtea, tăind brazdele scurte și negre, cu dinții lui parcă ara. Tata ținea cu grijă de plug ca și cum pământul i despica din palme, vântul bătea dinspre balta tivită cu stuf
CALUL DE PLUG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1463076933.html [Corola-blog/BlogPost/381499_a_382828]