674 matches
-
ca o sursă de venit suplimentar care poate fi convertit în ocupare rurală neagricolă. În seria de procese spontane cu impact pozitiv asupra ERNA se pot menționa creșterea bruscă a migrației circulare internaționale și dezvoltarea ONG-urilor. Fig. SEQ Figura \* ARABIC 3 Componente ale sistemului ERNA relevante pentru România anilor 2000. Anexa 1: Adaptarea clasificării internaționale standard a ocupațiilor pentru mediul rural și eșantioane mici. O formă mai simplă a clasificării internaționale standard a ocupațiilor ISCO88 (COM) în cazul României este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai bună sursă de venit decât cele comparabile din sate. Grupul principal de ocupații 1, format din manageri, oficiali superiori și legislatori se concentrează pe plan național la nivel liceal și universitar de educație (Tabelul A1). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 1. Profilul principalelor grupuri de ocupații în funcție de nivelul de educație, 2002 Grupuri principale ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 1,9 38,0 60,1 100,0 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
acestea includ trei categorii de muncitori necalificați în comerț (subgrupul 91) agricultură (subcategoria 92) și industrie (subcategoria 93). Subcategoria 91 (formată din comercianți, vânzători ambulanți etc.) este mai apropiată de lucrătorii în servicii cu educație redusă. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 2. Profilul educațional al principalelor grupuri educaționale în zonele rurale, 2002 Grupuri majore ISCO88 Nivel de educație Total 1. primar (primară + gimnaziu) 2. secundar (professional + liceu) 3. terțiar (postliceal) 1. Manageri 9,8 65,5 24,8 100,0 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în servicii (grupurile 4 și 5 și subgrupul 91 în ISCO88); Muncitori calificați (grupurile 7 și 8 în ISCO88); Muncitori necalificați neagricoli (subgrupul 93 în ISCO88); Muncitori agricoli (grupul 6 și subgrupul 92 în ISCO88); Alții. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Distribuția principalelor grupuri ISCO în funcție de conținutul manual/nemanual al muncii Grupuri majore ISCO88 nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat necalificat 1 1. Manageri 1 și educ. 3 1 și educ.1,2 2 2. Profesioniști 2 3 3
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de manageri, profesioniști și tehnicieni sunt deosebit de scăzute pentru comunitățile rurale, sugerând faptul că ar putea fi regrupate ca având un profil similar nemanual și neagricol, chiar dacă au un profil educațional diferit (mai ridicat pentru profesioniști). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4. Prima reducere empirică a clasificării ISCO88, în funcție de educație și complexitatea muncii Grupuri majore ISCO88 regrupate nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat necalificat Manageri I:1 și educ. 3 II:1 și educ. 1,2 Profesioniști III:2 Tehnicieni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1,2 Profesioniști III:2 Tehnicieni IV:3 Funcționari și lucrători în servicii V:4, 5,91 Muncitori calificați și operatori VI:7,8 Muncitori necalificați neagricoli VII:93 Muncitori agricoli VIII:6,92 Altele IX Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Categorii de ocupații după rezidența în mediul rural sau urban, 2001, 2002 Categorii de ocupații (regrupare ISCO88) Rural Urban Total 2001 2002 2001 2002 2001 2002 1,00 manager grad superior 0,2 0,2 2,5 3,1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
00 agricultori 68,1 67,0 4,0 3,0 37,4 35,3 Total 100 100,0 100 100,0 100 100,0 Sursa: ACOVI 2001, 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 6. O formă redusă a clasificării ocupațiilor, 2001, 2002 Rural Urban Total 2001 2002 2001 2002 2001 2002 1,00 manageri, profesioniști și tehnicieni 4,8 5,2 32,3 34,5 18,0 20,7 2,00 lucrători în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
0 37,4 35,3 Total 100 100 100 100 100 100 Sursa: ACOVI 2001, 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării. INS Anexa 2: Predictori ai ocupării forței de muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din rural. Ambele modele de regresie multiplă au fost rulate fără județul Ilfov, județ cu situație excepțională datorită localizării sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că în calcul au fost cuprinsă „populația” județelor. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai categoriilor de ocupare rurală 2001: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 9. Predictori pentru categoriile de ocupare rurală 2002: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828. R pătrat Nagelkerke=0,52. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 10. Predictori pentru venitul total *la nivelul gospodăriilor rurale Coeficienți standardizați Nivel de semnificație Beta Stoc de educație la nivel de gospodărie .124 .000 Vârsta medie a adulților din gospodărie .058 .034 Numărul de adulți din gospodărie care lucrează în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
000 Există o firmă privată (neagricolă) deținută de companie: 1 da, 0 nu .055 .007 numărul de persoane în gospodărie .247 .000 Sursa de date: Eurobarometru Rural. Sondaj UE-OSF. 2002. * inclusiv o estimare a consumului propriu Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 11. Predictori pentru orientarea antreprenorială neagricolă: regresie logistică multinomială Predictori Ar dori să aibă o întreprindere privată neagricolă O persoană din gospodărie este asociată cu o societate privată existentă în calitate de întreprinzător sau patron Exp(B) Sig. Exp(B) Sig. Bărbat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Sursa de date: Eurobarometrul Rural. Sondaj UE-OSF. Categoria de referință a variabilei dependente - „nu vrea să fie întreprinzător sau patron și nimeni din familie nu este asociat cu o astfel de societate privată. Rezultate regresie logistică. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 12. Venit monetar și distribuire a ocupării în comunitățile rurale Categorie de ocupații Ponderea venitului în categoria de ocupații Ponderea ocupării forței de muncă* RNp Profesioniști, manageri și tehnicieni 11,4 4,4 RNs Lucrători în servicii și funcționari 6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Diferențele față de cifrele pentru ACVI din Tabelul 1 provin din faptul că acolo se lucrează cu total navetiști, indiferent de destinația lor rurală sau urbană, iar în prezentul tabel cu navetiștii rural-urban. Anexa 3: Alte date Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 13. Unități economice la nivel de sat Unități economice (persoane) în sat Nici o unitate în sat 1-5 unități pe sat 6+ unități pe sat DK Total sate % N Magazine alimentare 51,0 37,7 9,9 1,3 100 151
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2 4,0 100 151 Muncitori agricoli 54,3 38,4 4,0 3,3 100 151 Muncitori neagricoli 49,7 35,1 11,3 4,0 100 151 Sursa de date: Eurobarometrul Rural. Sondaj UE-OSF Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 14. Profiluri de ocupare și dezvoltare a județelor-mediu rural Tip de ocupare pe mediu rural-județ în 2002 JudețPondere ocupare neagricolă 20021)Rata de ocupare 20022) Rata globală de activitate 20023) Rata șomajului 20024) Rata de dependență 20025) INS Recensământul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în ultimii ani și dezvoltate în cadrul a trei programe diferite: FRDS, PDR și SAPARD. Ultimul nu este un program de dezvoltare comunitară, dar poate fi util în a înțelege relația cerere/ofertă și particularitățile proiectelor orientate comunitar. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 1. FRDS, PDR și SAPARD: similitudini și diferențe între proiectele de reabilitare a drumurilor Programe FRDS Proiectul SDF Fondul de Dezvoltare Socială PDR Proiectul de Dezvoltare Rurală SAPARD Măsura 2.1. -Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale Tip drum Drumuri sătești
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
au obținut finanțare pentru un singur proiect, 5,7% pentru două proiecte și doar 0,06% pentru trei proiecte. Așa cum am menționat și în paginile anterioare, stimulează astfel de strategii dezvoltarea comunităților locale (vezi și tabelul 2)? Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Sate finanțate vs sate nefinanțate în cadrul FRDS Total Câte proiecte au depus? 1 2 3 4 5 6 Numărul sate care au depus cereri de finanțare 2 243 74,2% 19,2% 4,8% 1,4% 0,4% 0
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evaluare a propunerilor de proiecte, 12 dintre cei 34 de evaluatori de proiecte de infrastructură chestionați au semnalat dificultăți în aplicarea în bune condiții a instrumentelor utilizate de Fond pentru evaluarea aspectelor sociale asociate unui proiect FRDS. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 1 Instrumente utilizate de FRDS în evaluare. Provocări ridicate de aplicarea lor Necesitatea dezvoltării unor instrumente care să măsoare gradul de implicare a comunității în acțiunile presupuse de derularea proiectului a fost resimțită la nivelul departamentelor de specialitate ale FRDS
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
câteva proiecte sunt relativ normal distribuite în jurul unei valori mai mici (5,5). Acestea sunt proiecte care au fost evaluate de specialiști care, în mod sistematic, acordă punctaje mai mici decât colegii lor. EMBED Word.Picture.8 Figura SEQ Figure \* ARABIC 1. Distribuția proiectelor în funcție de indexul „permisivității evaluatorilor” S-ar putea crede că acestea sunt proiecte dezavantajate, având de la început o probabilitate mai mică de a fi finanțate. Interpretarea alternativă ar fi că anumiți evaluatori primesc spre evaluare în mod sistematic
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
History of the Ancient Versions, Cardiff, 1951. Roberts, C.H.; Skeat, T.C., The Birth of Codex, Oxford, 1983. Robertson, E., Catalogue of Samaritan Manuscripts in the John Rylands Library at Manchester, col xvii, Manchester, 1938. Robertson, E., The relationship of the Arabic Translation of the Samaritan Pentateuch to that of Saadya, Saadya Studies, Manchester, 1943. Rossi, J.B. de, Variae lectiones Veteris Testamenti ex immensa MSS. Editorumq. Codicum congerie haustae, 1-5 Parma, 1784-1788, retipărită la Amsterdam, 1969. Rothschild, J.P., „Autour du Pentatueque samaritain
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Testament à la lumière des recherches recentes, Labor et Fides, Le Monde de la Bible, no 52, 2005. Schenker, Adrian; Himbaza, Innocent, „Le Pentatèuque Samaritain de la Biblioteque cantonale et universitaire Fribourg (Suisse) L 2057”, Theologische Zeitscrift 57, 2001. Shehadeh, H., The Arabic Translation of the Samaritan Pentateuch, Prolegomea to a Critical Edition, unpubl diss., Hebrew University, Ierusalim, 1977. Shehadeh, H., The Arabic Translation of the Samaritan Pentateuch, Volume One: Genesis-Exodus, Ierusalim, 1989. Siegel, J.P., „The employment of paleo-hebrew characters for the divine
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Innocent, „Le Pentatèuque Samaritain de la Biblioteque cantonale et universitaire Fribourg (Suisse) L 2057”, Theologische Zeitscrift 57, 2001. Shehadeh, H., The Arabic Translation of the Samaritan Pentateuch, Prolegomea to a Critical Edition, unpubl diss., Hebrew University, Ierusalim, 1977. Shehadeh, H., The Arabic Translation of the Samaritan Pentateuch, Volume One: Genesis-Exodus, Ierusalim, 1989. Siegel, J.P., „The employment of paleo-hebrew characters for the divine name at Qumran in the light of Tannaitic sources”, HUCA 42/1971. Shanks, Hershel, „Jeremiah’s scribe and confidant speaks
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
dyade (15,5%) de câte 3 drumuri, iar 12 (20,7%) de câte 2. Cele mai numeroase tronsoane frontaliere (16 dyade - 27,6%) dispun doar de un singur punct rutier de tranzit și cuprind în special frontierele dintre statele peninsulei arabice, situate în plin deșert. Și unele dintre frontierele sahariene se regăsesc în această categorie: dyadele dintre Libia-Sudan, Libia-Egipt, Libia-Ciad, Libia-Niger sunt intersectate tot de câte o singură cale rutieră exploatată în condiții de minimă întreținere tehnică. Există însă și situații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
mari stipendii militare pe locuitor din lume, subliniind atributul regiunii Golfului Persic de areal militarizat bine subvenționat financiar. Raporturile dintre cheltuielile militare și veniturile petroliere sunt bine ilustrate de corelația dintre mărimile acestora/locuitor, cu precădere pentru statele din peninsula arabică, unde clasamentul (rangul) statelor este asemănător pentru ambele variabile: Qatar (cu valoarile maxime din spațiul arab - 8.623 USD/loc., respectiv 39.886 USD/loc.), Kuwait, Arabia Saudită, Oman, E.A.U., Bahrain. În acest context, nu putem să nu remarcăm faptul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arabe, către Asia de sud-vest (43,9%, respectiv 40%), în conformitate cu interesele lor remanente în regiune: majoritatea statelor arabe partenere ale ex U.R.S.S./Rusiei se găsesc în Asia arabă (Siria, fostul Yemen de sud, Irak până în 2003), iar monarhiile peninsulei arabice au rămas până astăzi, prin hazardul explicabil al inerției istorice, puncte de sprijin pe agenda de interese a pragmaticului Albion. Asistența militară oferită de diferite alte puteri este în mare parte o asistență interarabă, provenind în special din statele arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]