468 matches
-
eliberare din Africa (declanșat în 1961), condus de Frontul Popular de Eliberare a Eritreii (F.P.E.E.). 3.2.1.2. Repartiția spațio-temporală a conflictelor anticoloniale a. Repartiția spațială a conflictelor “de eliberare” evidențiază distribuția foarte inegală a acestora pe cuprinsul spațiului arabofon. Practic, conflictele cu fostele puteri stăpânitoare au cuprins un număr de 5 formațiuni statale (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală, Yemenul de Sud, Eritrea), adică 21,6% din spațiul arabofon. Din totalul arealului cuprins de conflictele anticoloniale, doar 4,7% se află în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a conflictelor “de eliberare” evidențiază distribuția foarte inegală a acestora pe cuprinsul spațiului arabofon. Practic, conflictele cu fostele puteri stăpânitoare au cuprins un număr de 5 formațiuni statale (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală, Yemenul de Sud, Eritrea), adică 21,6% din spațiul arabofon. Din totalul arealului cuprins de conflictele anticoloniale, doar 4,7% se află în Asia arabă (1% din spațiul arabofon - Yemenul de Sud), în timp ce 95,3% se găsește în Africa (20,6% din domeniul arabofon). Așadar, cu excepția rebeliunii armate din Yemen
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stăpânitoare au cuprins un număr de 5 formațiuni statale (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală, Yemenul de Sud, Eritrea), adică 21,6% din spațiul arabofon. Din totalul arealului cuprins de conflictele anticoloniale, doar 4,7% se află în Asia arabă (1% din spațiul arabofon - Yemenul de Sud), în timp ce 95,3% se găsește în Africa (20,6% din domeniul arabofon). Așadar, cu excepția rebeliunii armate din Yemen care a dus la constituirea R.D.P. a Yemenului (Yemenul de Sud) în 1967, toate celelalte războaie de eliberare s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Eritrea), adică 21,6% din spațiul arabofon. Din totalul arealului cuprins de conflictele anticoloniale, doar 4,7% se află în Asia arabă (1% din spațiul arabofon - Yemenul de Sud), în timp ce 95,3% se găsește în Africa (20,6% din domeniul arabofon). Așadar, cu excepția rebeliunii armate din Yemen care a dus la constituirea R.D.P. a Yemenului (Yemenul de Sud) în 1967, toate celelalte războaie de eliberare s-au desfășurat pe continentul african. Din punct de vedere areal-geografic se remarcă existența a două
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în Djibouti - 2000, în Kenya - 2004), deși recunoscute pe plan internațional, nu reușesc în interiorul țării să controleze în întregime nici măcar capitala, datorită confruntărilor dintre milițiile rivale, facțiuni, triburi și potentați locali. Ca și în alte situații conflictuale interne din zona arabofonă și în Somalia s-au făcut resimțite din plin influențele unor puteri străine interesate. Facțiunile combatante din aria sudică sunt sprijinite politic și militar de Egipt și de Arabia Saudită pentru a prelua controlul asupra capitalei, iar cele opuse acestora, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stat propriu (poporul kurd) sau de a nu avea acces suficient la resurse primare elementare precum apa (Ciad, Siria, Iordania, Teritoriile palestiniene). Însuși poporul arab în ansamblu, este despărțit în peste 20 de state, iar în cele de la periferia spațiului arabofon constituie chiar minorități etnice. Toate aceste fenomene constituie elemente cauzale generatoare de conflicte interne, foarte greu de gestionat și de soluționat. a. Conflictele din arealele locuite de kurzi reprezintă una dintre marile probleme de securitate/stabilitate regională din spațiul arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dovedit a fi acțiunile derulate de comunitatea kurdă din Siria, fapt datorat atât numărului mai redus al acestui segment etnic în Siria, cât și continuității/stabilității regimului de mână forte al partidului Baas de la Damasc. b. Conflictele interne din statele arabofone sahariene au avut la bază în principal cauze etno-confesionale, rezultate din dispunerea teritorială a diferitelor grupări de populații. Aceastei repartiții i s-a adăugat drept factor de risc configurarea frontierelor, ce a făcut posibilă asocierea mai multor grupuri etnice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
comunităților exterioare al căror areal se învecinează cu cel arab. Practic, în jumătatea nordică a Africii, populația este dispusă sub formă de benzi etno-rasiale latitudinale (cu berbero-arabi în nord, apoi populații mixtate semito-negroide și negroide mai spre sud), iar statele arabofone de la periferia spațiului arab (Sudan, Ciad, Mauritania) au teritoriul alungit tot latitudinal, ceea ce determină cuprinderea în interiorul lor a unor porțiuni din mai multe benzi etno-rasiale succesive. Această realitate teritorială este moștenită prin inerție istorică din epoca colonială, în care actuala
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a pune la un loc populații diferite a căror asociere urma să declanșeze stări conflictuale, ceea ce făcea situația mai ușor controlabilă de către autoritățile coloniale. Proiectele teritoriale specificate se regăsesc astăzi, ca o remanență istorico administrativă, în corpul celor trei state arabofone sahariene, care au moștenit totodată și conflictele interetnice inițiate și concepute demult în cabinetele guvernamentale din Europa, ca o armă cu bătaie lungă peste timp. c. Problemele interne din Sahara Occidentală au apărut odată cu retragerea administrației coloniale spaniole în 1976. După
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
când s-au derulat simultan 8 conflicte interne. intervalul 1975-1990 a cunoscut un nivel mediu al conflictualității intrastatale, cu o valoare medie de 9 - 10 conflicte/an, distingându-se totuși anul 1990 cu 14 conflicte interne înregistrate pe ansamblul lumii arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă, fiind epoca marilor bulversări la nivel mondial ce au urmat prăbușirii sistemului sovietic și lumii bipolare. Au fost ani de căutări și reașezări geopolitice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflicte la distanță Poporul arab este singura etnie din lume care formează populația de bază (majoritară) a 19 entitățistatale (16 state arabe independente și 3 teritorii cu statut politic special)și constituie un segment semnificativ din populația altor 7 state arabofone. Practic, arealul locuit de arabi este divizat din punct de vedere politic în 25 formațiuni teritorial statale de pe două continente, ale căror limite politico-geografice (frontiere) subsumează un număr total de 64 dyade frontaliere terestre la nivelul întregului spațiu arabofon, dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
state arabofone. Practic, arealul locuit de arabi este divizat din punct de vedere politic în 25 formațiuni teritorial statale de pe două continente, ale căror limite politico-geografice (frontiere) subsumează un număr total de 64 dyade frontaliere terestre la nivelul întregului spațiu arabofon, dintre care 36 sunt dyade interne (interarabe) și 28 sunt dyade externe (segmentele de frontieră cu statele exterioare spațiului arabofon). Acestora li se mai adugă dyadele frontaliere maritime, ce cuprind segmentele limitelor dintre suprafețele apelor teritoriale învecinate. Există însă și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
două continente, ale căror limite politico-geografice (frontiere) subsumează un număr total de 64 dyade frontaliere terestre la nivelul întregului spațiu arabofon, dintre care 36 sunt dyade interne (interarabe) și 28 sunt dyade externe (segmentele de frontieră cu statele exterioare spațiului arabofon). Acestora li se mai adugă dyadele frontaliere maritime, ce cuprind segmentele limitelor dintre suprafețele apelor teritoriale învecinate. Există însă și o serie de dyade maritime asimilabile segmentelor de frontieră terestre (incluse celor 38 dyade interarabe), respectiv cele ce separă teritoriile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conturate după venirea la putere în 1963 în ambele state, a unor aripi rivale ale Partidului Baas, promotor al ideologiei panarabismului laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența a 32 situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența a 32 situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră interstatale. Acest procent dă măsura gradului de insecuritate și fragilitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Marocul revendică și administrează teritoriul vest saharian, dar statutul acestuia rămâne încă incert, iar eforturile O.N.U. de a reglementa printr-un referendum problema suveranității Saharei Occidentale nu s-au materializat până în prezent. b. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabofone mixte: Sudan - Ciad - legăturile și așa tensionate dintre cele două state arabofone, s-au înrăutățit odată cu (re)izbucnirea conflictului intern din Ciad în decembrie 2005, în care sunt implicate forțe insurgente din estul țării susținute de grupări din Sudanul vecin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
incert, iar eforturile O.N.U. de a reglementa printr-un referendum problema suveranității Saharei Occidentale nu s-au materializat până în prezent. b. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabofone mixte: Sudan - Ciad - legăturile și așa tensionate dintre cele două state arabofone, s-au înrăutățit odată cu (re)izbucnirea conflictului intern din Ciad în decembrie 2005, în care sunt implicate forțe insurgente din estul țării susținute de grupări din Sudanul vecin, ceea ce a inflamat relațiile, inclusiv frontaliere, dintre Sudan și Ciad. Sudan - Eritrea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
justificată având în vedere pretențiile teritoriale din trecut ale Somaliei asupra spațiului djiboutian, emise în baza faptului că 47% din populația Republicii Djibouti este formată din somalezi issa și somalezi gadabursi. c. Conflicte/tensiuni interstatale între state arabe și state arabofone mixte: Egipt - Sudan - disputa frontalieră asupra ariei “triunghiului Halaib” (20.580 kmp.) situat în lungul litoralului Mării Roșii, a fost temporar aplanată prin acordul din 2001 privind retragerea forțelor militare ale celor două state din arealul disputat. Inițial, dyada frontalieră
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale 3.2.4.1. Frontiere exterioare și conflicte arabo-limitrofe Frontierele exterioare (arabo-limitrofe) ale statelor arabofone sunt segmentele frontaliere cu state din afara spațiului arabofon. Acestea prezintă o serie de caracteristici diferite față de cele interarabe, ceea ce explică într-o anumită măsură natura și originea disensiunilor cu statele în cauză. De regulă frontierele exterioare reprezintă limite politico-administrative ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale 3.2.4.1. Frontiere exterioare și conflicte arabo-limitrofe Frontierele exterioare (arabo-limitrofe) ale statelor arabofone sunt segmentele frontaliere cu state din afara spațiului arabofon. Acestea prezintă o serie de caracteristici diferite față de cele interarabe, ceea ce explică într-o anumită măsură natura și originea disensiunilor cu statele în cauză. De regulă frontierele exterioare reprezintă limite politico-administrative ce separă însă comunități aparținând acelorași grupuri etnice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
interarabe, ceea ce explică într-o anumită măsură natura și originea disensiunilor cu statele în cauză. De regulă frontierele exterioare reprezintă limite politico-administrative ce separă însă comunități aparținând acelorași grupuri etnice și confesionale, care locuiesc atât în spațiul periferic al statelor arabofone, cât și pe teritoriul țărilor învecinate: dyadele frontaliere irakiano-turcă și irakianoiraniană divizează comunitatea etnicilor kurzi, respectiv a credincioșilor șiiți ce trăiesc de ambele părți ale granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile negroide, ce locuiesc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
țărilor învecinate: dyadele frontaliere irakiano-turcă și irakianoiraniană divizează comunitatea etnicilor kurzi, respectiv a credincioșilor șiiți ce trăiesc de ambele părți ale granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile negroide, ce locuiesc atât în sudul statelor arabofone (Sudan, Ciad, Mauritania), cât și în țările africane învecinate. Prin urmare disensiunile bilaterale cu care se confruntă statele arabofone la periferia exterioară sunt legate în bună măsură de probleme teritoriale derivate din comuniunea spațială a grupurilor umane omogene sub aspect
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
părți ale granițelor menționate, iar frontierele de contact cu lumea sudică africană separă comunitățile negroide, ce locuiesc atât în sudul statelor arabofone (Sudan, Ciad, Mauritania), cât și în țările africane învecinate. Prin urmare disensiunile bilaterale cu care se confruntă statele arabofone la periferia exterioară sunt legate în bună măsură de probleme teritoriale derivate din comuniunea spațială a grupurilor umane omogene sub aspect etno-rasial și etno-confesional, care populează arealele respective. Acest element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]