347 matches
-
Emerton, J.A., „Were the Lachish letters sent to or from Lachish?”, PEQ 133 (2001). Engnell, Ivan, A rigid Scrutinity (tr. J.T. Willis), Nashville, 1969. Engnell, Ivan, Critical Essays on the Old Testament, Londra, 1970. Eph’al, Israel; Naveh, Joseph, Aramaic ostraca of the fourth century BC from Idumaea, Magness Press, Hebrew University, Israel Exploration Society, 1996. Eshel, Esther; Kloner, Amos, „An aramaic ostracon of an edomite marriage contract from Maresha, dated 176 B.C.E.” IEJ, vol. 47, nr. 1-2, 1997. Fishbane
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Willis), Nashville, 1969. Engnell, Ivan, Critical Essays on the Old Testament, Londra, 1970. Eph’al, Israel; Naveh, Joseph, Aramaic ostraca of the fourth century BC from Idumaea, Magness Press, Hebrew University, Israel Exploration Society, 1996. Eshel, Esther; Kloner, Amos, „An aramaic ostracon of an edomite marriage contract from Maresha, dated 176 B.C.E.” IEJ, vol. 47, nr. 1-2, 1997. Fishbane, M., Biblical Interpretation in ancient Israel, Oxford, 1985. Friedländer, M., „Some Fragments of the Hebrew Bible with Peculiar Abbreviations and peculiar signs
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Übersetzungen der Bibel, Breslau, 1857. Gerleman, G., „Synoptic Studies in the Old Testament”, LUA N.F.I, xliv, 5 (1948). Gesenius, G., De pentateuchi samaritani origine, indole et auctoritate commentatio philologico-critica, 1815. Gibson, J.C., Textbook of syrian semitic inscriptions, vol. II, Aramaic Inscriptions, Oxford, 1975. Ginsburg, C.D., Introduction to the massoretico-critical edition of the Hebrew Bible, publicat de Trinitarian Bible Society, Londra, Viena, 1897. Ginsburg, C.D., Jacob Ibn Adonijah’s Introduction to the Rabbinic Bible, 1867. Glock, Albert E., Archaeology, history and
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Mulder; H. Sysling (ed.), Mikra. Text, transmission, reading and interpretation of the Hebrew Bible in Ancient Judaism and Early Christianity, Assen/Maastricht/Philadelphia, Van Gorcum/Fortress, 1988. Murtonen, A., Materials for a non-Massoretic Grammar, vol. I, 1958. Naveh, J., „An aramaic tomb inscription written in palaeo-hebrew script”, Israel Exploration Journal 23 (1973). Neubauer, A., „The introduction of the Square characters in Biblical MSS and an account of the earliest MSS of the Old Testament”, vol. iii, Studia Biblica et Ecclesiastica, Oxford
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ani începând cu secolul al IV-lea î.Hr. de-a lungul drumului caravanier dintre regatul Saba și Mediterana. În anul 105 d.Hr. împăratul Traian ocupă regatul nabateean, iar în 106 d.Hr. teritoriul devine provincie romană. Nabateenii foloseau limba aramaică în relațiile oficiale, dar în comunicarea curentă utilizau araba scrisă cu caractere aramaice. Orașul-stat Palmyra a fost atestat documentar în anul 42 î.Hr., dar fără a fi menționat momentul cuceriri sale de către arabi. Situată pe drumul dintre Damasc și Eufrat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
dintre regatul Saba și Mediterana. În anul 105 d.Hr. împăratul Traian ocupă regatul nabateean, iar în 106 d.Hr. teritoriul devine provincie romană. Nabateenii foloseau limba aramaică în relațiile oficiale, dar în comunicarea curentă utilizau araba scrisă cu caractere aramaice. Orașul-stat Palmyra a fost atestat documentar în anul 42 î.Hr., dar fără a fi menționat momentul cuceriri sale de către arabi. Situată pe drumul dintre Damasc și Eufrat, Palmyra devine vasală Romei în vremea domniei lui Hadrian (117-138 d.Hr.), în calitate de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fiind constituit la sfârșitul secolului al III-lea d.Hr. în sud estul Damascului de către un trib yemenit, migrat spre nord în urma inundațiilor cauzate de ruperea barajului de la Marib. Ulterior, pe lângă limba lor proprie - araba, gassanizii au adoptat și limba aramaică, s-au creștinat și au intrat în sfera de influență politică a Bizanțului, iar statul lor a devenit o zonă tampon în fața triburilor beduine, jucând un rol oarecum asemănător cu cel pe care i-l vor acorda britanicii Transiordaniei în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
adecvată. O sferă de desemnare prezentă în hipertextul biblic este configurată de numele de vietăți, animale, păsări, reptile, insecte etc. Relativ bogată, zoonimia biblică reprezintă o materie de studiu dificilă, reclamând nu doar competențe lingvistice în limbile biblice primare (ebraica, aramaica, greaca, latina) ci și cunoștințe solide de istorie, geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
nu a dus la experimente inovative lexical gen Tolkien (era bun lexicolog și lexicograf , a știut cum și cât să inoveze), sau la redărea vorbirii vechi grecești în Troienele (celebra punere în scenă a regizorului Andrei Șerban), sau a limbii aramaice într-una din ultimele ecranizări de prestigiu privind patimile lui Iisus Hristos. Însă toate aceste exemple aparțin unor universuri artistice diferite. 47 Ne referim atât la bagajul de cunoștințe ale scriitorului ca om de cultură, cât și la posibilitățile acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
uneipersoane. Folosit adeseori și cu referire la preoți, la forma nifal - neeman w mÆ aÖ n < înseamnă „plin de credință”, adică vrednic de a-Lsluji pe Dumnezeu<footnote The New Brown-Driver-Briggs-Gesenius, Hebrew and English Lexicon with an appendix containing the biblical aramaic, by Francis Brown, D.D., D. Litt. With thecooperation of S. R. Driver, D. D., Litt. D. and Charles A. Briggs D.D., D. Litt,Hendrickson Publishers Peabody, Massachusetts, 1979, pp. 52 53. footnote>. Cu acest sens este folosit când Dumnezeudecide înlăturarea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
atât de vestită în timpul lui Avicena. EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ De sub pământuri milenare răsare civilizația popoarelor semite a căror contribuție în dezvoltarea medicinei este exemplară fiind relaționată medicinei din Mesopotamia, Egipt, Grecia, medicinei romane și arabe. Pe urme asiro-babiloniene, feniciene, aramaice, cananeene s-au afirmat civilizația și cultura vechilor semiți. Săpături arheologice și cercetări de texte și obiecte oferă omenirii probe de creativitate, vechime, autenticitate. De la celebrul Cod Hammurabi (rege al primei dinastii din Babilon, sec. XVIII î.Chr., și legile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. I î.Chr. - sec. I d.Chr.), puritani religioși, care nu se căsătoreau, nu făceau război, nu aveau sclavi, nu jertfeau animale, asistau bolnavi, bătrâni etc. De altfel chiar numele acestora trimite la profesia de vindecător, de medic (esseenoi în aramaica = vindecător = medic). Pietre funerare, inscripții pe plăci, manuscrise, instrumente, intră în arsenalul documentar confirmat de Biblie. În Chaldeea din sudul Mesopotamiei (Babiloniei), au trăit acum 4500 de ani sumerienii asimilați după 1750 î.Chr. de semiți (neamuri care se trăgeau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
între care și neamul iudeilor. De unde au venit și când, nu se știe. începuturile, originile sunt cu atât mai interesante cu cât sunt mai enigmatice. Semiți rude cu cei din Chaldeea, locuiau și la marginea deșertului arabic, și vorbeau limba aramaică, apropiată de ebraică. Semiții chaldeeni aveau pasiunea astronomiei și adorau Soarele. Vecinătatea cu sumerienii i-a contopit prin interinfluențare. Limba a rămas cea semită. Așa intră chaldeenii în istorie încărcați de legende și povești fantastice, adunate și închinate eroului Ghilgameș
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fusese adus în dar, asemenea unui bun câine de vânătoare sau unui cal demn să participe la întrecerile de la hipodrom, un sclav de treizeci de ani din Alexandria, grec la origine, pe nume Callistus. Vorbea greaca, latina și egipteana demotică, aramaica și parta; avea maniere rafinate, potrivite pentru cei bogați; recunoștea obiectele de artă, picturile și muzica. Cum ajunsese sclav cu un asemenea trecut personal și familial strălucit, din cauza căror războaie sau revolte, nici măcar oamenii lui Sejanus nu reușiseră să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ceață joasă. Când lumina galbenă a semaforului căzu asupra norilor denși de ceață, le dădu un fel de strălucire palidă, fantomatică. Fima Își spuse: Asta trebuie să fie ceea ce era numit În scrierile mistice „o lucire din altă lume“. Expresia aramaică antică Îl Înfioră brusc. Ca și când cuvintele Însele ar fi venit de acolo, din alte lumi. Nu trecea nici o mașină. Nici o lumină nu se zărea la ferestrele caselor. Asfaltul pustiu, strălucirea felinarelor, umbrele negre ale pinilor Învăluiți În ploaie de parcă porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
noapte“ Își pierdu brusc banalitatea. Se detașă În mintea lui Fima de cafenele pline, străzi luminate, teatre, piețe, cabarete. Viața de noapte căpătă brusc un alt sens, o formă tăioasă și rece, care nu accepta nici joacă, nici frivolitate. Expresia aramaică antică sitra deitkasia, partea ascunsă sau acoperită, străbătu trupul lui Fima precum nota unică a unui violoncel, țâșnită din inima Întunericului. Îl scutură un fior de spaimă. Aprinse lumina, se sculă și se așeză În indispensabilii săi lungi și Îngălbeniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care Înălțimea Sa ar dori să-l fac? Oare Înălțimea Sa e interesată de noi În general? De ce ne-a adus aici? De ce ne-a ales? De ce a ales Ierusalimul? Oare Înălțimea Sa mai ascultă? Oare Înălțimea Sa zâmbește? Expresiile aramaice antice precum „zilele de demult“, „de pe altă lume“ și „partea ascunsă“ Îi umplură lui Fima sufletul de mister și venerație. Se Întrebă pentru o clipă dacă lumina și noroiul, licuricii, migdalul și strălucirea cerului, deșertul care se Întindea spre răsărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ființe. Care a fost condamnată să se fărâmițeze În nenumărate Întruchipări imperfecte, efemere, cu toate că ea e perfectă, veșnică și unică. Numai Într-o asemenea dimineață de iarnă, cu acest voal nupțial de lumină transparentă, la care se referea probabil expresia aramaică străveche „strălucire divină“, numai atunci se Întoarce pe pământ și se arată ochilor tăi care știu să vadă, bucuria primei atingeri. Totul revine la starea sa de puritate. Totul e ca În ziua creației. Într-o clipă dispare de pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Scrie paisprezece volume, considerate canonicul Talmudului și supranumit "Marele Vultur" al legilor Talmudului, dar și canonicul medical. Tratat de filosofie greacă în limba siriacă Maimonides, încă la o vârstă tânără, învață araba și citește filosofia greacă în limba siriacă (dialect aramaic) în care fusese tradusă de către arabi. Dialectul siriac devine limba dominantă a secolelor XI-XV în Orientul Mijlociu. Învață limba Talmudului Babilonian și își însușește cultura Academiilor Talmudice ale marelui Babilon (Sura și Pumbedita) din califatul abbasid. Îl are ca prim dascăl
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
332-331 Î.Hr.) de către Alexandru cel Mare. ν Această populație, care se stabilise și prinsese rădăcini În Alexandria, a fost supusă unei aculturații constante și eficiente. Evreii au adoptat astfel limba comună, koiné, care s-a impus În fața ebraicii și aramaicii. Și-au tradus Biblia În noua limbă, Împinși atât de nevoile lor culturale legitime, cât și din dorința de prozelitism. Ca urmare, acest text, operă a șaptezeci de membri ai celor douăsprezece triburi ale lui Israel („bătrânii cunoscători ai științei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au fost decât În mică măsură multietnice. Alexandru, apoi diadohii săi au construit imperii cu etnii foarte variate. Însă diferențele etnice par să fi fost prea puțin luate În seamă și nu au dat naștere unor atitudini discriminatorii. Greaca și aramaica permiteau schimburi interculturale. Imperiul Roman avea să adopte, cel mai adesea, o politică identică. Totuși, pe teritoriul viitorului Imperiu Roman de Apus, dezvoltarea agriculturii latifundiare bazate pe sclavi și apoi pe coloni a provocat implantarea masivă a unei populații eterogene
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le găsească, cît să le înlocuiască repede cu vreo bucățică de lemn... Căci aceste obiecte stau de pază în fața orificiilor corporale care, în părțile moi, sînt locurile cele mai vulnerabile, expuse pătrunderii unor ființe sau influențe malefice. Nu degeaba cuvîntul aramaic care, în Biblie, desemnează cerceii are sensul general de „lucru sfînt”. Și alte părți ale corpului, precum picioarele sau mîinile, necesită protecție, deoarece sînt cele mai expuse. în Canada, indienii de pe coasta Pacificului ziceau despre o femeie care nu avea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele popoare apatride ale lumii actuale. Limba "internațională" a educației și a comerțului în sec. VIII i.C; se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comerțului în sec. VIII i.C; se vorbea din Egipt pînă în Pakistan și a fost principala limba a marilor imperii ale Asiriei, Babilonului și mai tîrziu Caldean și Mesopotamian. Limba administrativă a Imperiului Persan în sec. VI i.C. Aramaica antică a fost între sec. III i.C. - 650 d.C. principala limba oficială și scrisă din Orientul Apropiat. Din sec. VII înlocuită de greacă, în urma cuceririlor lui Alexandru cel Mare, si apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Alexandru cel Mare, si apoi de arabă. Cele mai vechi texte din sec. IX i.C., texte pe papirus (sec. V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba vorbită de Isus. Aramaic < Aram, fiul lui Sem (> semitic), el însuși fiu al lui Noe. Celălalt fiu al lui Noe se numea Ham (> hamitic). Trei perioade în istoria limbii: veche, medie, modernă. Siriaca veche este folosită astăzi că limba liturgica de maroniții catolici, de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]