661 matches
-
relief foarte întâlnită în comună. Ele se caracterizează printr-o masivitate pronunțată. Sate vecine: Alunecările de teren sunt cauzate în primul rând de structura geologică, prezența orizonturilor acvifere subterane și de unghiul de înclinare al reliefului. Omul prin activitatea sa (aratul versanților înclinați, defrișarea pădurilor) de asemenea contribuie la dezvoltarea alunecărilor de teren. Ele distrug stratul fertil de sol, a vegetației, construcțiilor, așezărilor umane. Alunecările de teren au contribuit la formarea diverselor forme de relief de diferite dimensiuni: movile, depresiuni, trepte
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
terorii republicane proletcultiste” din România „lagărului socialist”: 1945 - 1958 / 1960. Între adepții proletcultismului în România au fost Alexandru Jar și Anatol Baconsky. Trece-o noapte și mai trece-o zi,<br>Se ascute lupta între clase,<br>Iar chiaburii se arat-a a fi<br>Elemente tot mai dușmănoase.<br><br>Astea le vedem noi — dar chiaburii<br>Văd în față negre văgăuni<br>Și în ochii lor văpaia urii<br>Răscolește blestemații tăciuni.<br><br>A.E. Baconschi, Cadavre în
Proletcult () [Corola-website/Science/308657_a_309986]
-
latifundia"), lucrate de țărani ("coloni"), care luaseră în arendă suprafețe arabile. Țăranii care lucrau pe aceste moșii datorau o rentă pentru porțiunea de teren care le asigura traiul și mai datorau stăpânului un număr de zile de muncă neplătită la arat, semănat și cules. De la un termen de plată al arendei la altul, datorită deteriorării economiei romane, "colonii" au început să nu mai fie capabili să plătească rentele și au ajuns legați de moșii prin debit. Edictul de la Milano (dat în
Iobăgie () [Corola-website/Science/298314_a_299643]
-
pe care prea mulți dintre ortodocșii necitiți le admit și trec subiectul sub tăcere de parcă ar fi bântuit de fantome. Dar o Lumânare vine să alunge toate Fantomele și toți Strigoii. Să urmăm lumina."" Măsura în care Maxwell și-a „arat” convingerile creștine și le-a supus unei probe intelectuale, nu poate fi judecată complet din scrierile sale. Dar există o mulțime de dovezi, mai ales din studiile din facultate, că a făcut o analiză profundă a credinței lui. Cu siguranță
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În bibliografia consultată se fac referiri la introducerea plugului de fier, în Livadia și în satele din jur, deabia în anul 1885, dar în anul 1914 se mai întâlnea uneori plugul de lemn la arat. De asemenea aceleași surse documentare descriu practicile folosite de localnici privind schimbul de produse pastorale (oi, vite, piei, brânzeturi, etc.) mai ales la târgurile din zonă. O altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cumpănă, și în cealaltă parte "Revoluția" care are un steag roșu în vînt. O altă lucrare pe aceeași temă este "Plugarii", cu patru boi la plug, mânați de un copil și un moșneag. Lucrarea mai este cunoscută și ca "La arat" sau "Bunicul și nepotul". Ea a fost și mai este confundată cu alte lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lucrări ulterioare care au aceeași tematică. Majoritatea lucrărilor pe care Octav Băncilă le-a expus în anul 1915 au avut ca tematică viața rurală. Din cele peste o sută de lucrări expuse s-au remarcat "", "April", "Spălătoreasa", "Semănătorul", "Doina", "La arat", "La semănat", "La ghilit", "La prășit", "Popas în pădure", "La sfârșitul unei zile de muncă". A mai expus tipologii umane ca "Mihăiță", "Micul Răzvrătit", "", "Maica Kiriachia", "", "Kol-Nidre", "Căruțe cu nomazi". A expus doar trei portrete din care se știe "Portretul
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Drăcșani este un sat în comuna Drăcșenei din județul Teleorman, Muntenia, România. Satul Dracașni a luat naștere din despădurirea unei mici părți din marea pădure a Deliormanului, de către Dragu și Ana (Dragu al Anei), care și-au pregătit terenul pentru arat și păscutul vitelor. Aceștia, atrași de frumusețile naturii, de pârâul Burdea, de apa bună de băut, cât și de fertilitatea solului, au săpat pe acest loc primul bordei, în jurul căruia s-au săpat, mai târziu, noi așezări omenești cu de
Drăcșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301798_a_303127]
-
Care parte se va afla mai mică să aibă a lua den care parte să va afla mai mult, să fie tocma. Și la care frate se va afla loc mai prostu, să nu fie loc de cosit și de arat, să aibă a primi (de la) carele va afla, tot loc bun să primească”. E, această întâlnire, un bun exemplu de reglementare pe cale amiabilă a neînțelegerilor care, inevitabil, apăreau între diverșii stăpâni ai moșiei. În legătură cu Toader Gherman, unul din cei patru
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Of, și Gheorghe ăsta a dat în mintea copiilor! Iar tu te ții după el mai ceva decât după mumă - ta! În ultima vreme, a obosit și el, săracul! Ce să-i faci? E vreme pentru arat, e vreme pentru semănat, pentru cules, e vreme și pentru culcat... Ecclesiastul! Dacă nu ar fi pe pământ lăsată lăcomia și nărozia, partea asta ar fi lipsit din Biblie. Omul, aci, pe pământ, se prostește rău până ce se întoarce în
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
îl apropiau mai degrabă de influențele expresioniste decât de post-impresioniștii școlii franceze. Portretele sale tematice, deosebit de elegante, de inspirație istorică le-a așternut pe pânză întro manieră simbolistă sugerându adesea o atmosferă mistică-legendară. Seria de „Profeți”, „Apocalipsa” iar mai târziu „Aratul greu” transmiteau mesaje mult mai grave și prefigurau lucrările monumentale care îl caracterizau pe viitorul artist matur. Cele două mari personalități - cu cariere întrucâtva asemănătoare - Ioachim Miloia și Aurel Ciupe reprezintă critica de artă venită „din interior”. Amândoi artiști, ei
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
arealul în ansamblul particularitților etnice caracteristice Țarii Moților. Meșteșugurile tradiționale (țesutul în război, cojocăritul, rotăritul, căuăcitul, cioplitul pietrei, cibăritul), obiceiurile specifice fiecărui anotimp, ritualurile creștine (botez, nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi timpuri. Vechile biserici de lemn din Alba și cele din satele clujene, lăcașurile de cult romano-catolic (biserica „Sf. Elisabeta a Ungariei” din Aiud, biserica „Sf. Ioan
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
unde studiase în trecut, s-a întors în Palestina pentru a întreprinde săpături pe muntele Carmel(1929-1934). Și aici i s-au prilejuit descoperiri senzaționale. Pe povărnișul vestic al Carmelului, în peștera Tabun (in arabă Mugharet at-Tabun, în ebraică Me'arat Ha-Tanur, adică "Peștera cuptorului") Dorothy Garrod a descoperit , între altele, scheletul vechi de circa 41,000 al unei femei de Neanderthal, considerat "una din cele mai însemnate fosile umane găsite vreodată" , iar în peștera as-Skhul (ar.Mugharet as Skhul, "Peștera
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
cunoscută apartenența confesională. Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa). În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut în 1893
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
a caracterizat și prin ameliorarea inventarului tehnic și a procedeelor de cultură. S-au multiplicat uneltele de fier și fierăriile rurale, a apărut plugul greu cu roți și lama fixă de fier sau lemn, a cărui întrebuințare a determinat apariția aratului în fâșii prelungi și alungirea câmpurilor de cultură. Apare potcoava și noi metode de înhămare a animalelor de povară și se răspândesc treptat noi procedee de cultură, ca arăturile multiple și asolamentul bienal sau trienal, ceea ce a dus la creșterea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
marketing (L'Université Paris-Sud, IUT de Sceaux, 1992; Universidad de Las Islas Baleares, 1992); comunicare (University of Nebraska at Omaha, 1993; L'Université Lille II, 1995); administrație publică (Genesis, Roma, 2000). Profesorul Prutianu este membru în mai multe asociații profesionale: ARAT (Asociația Română de Analiză Tranzacțională) și EATA (European Association of Transactional Analysis), ambele din anul 2000. Printre realizările deosebite se numără Premiul anului 1998 acordat de Uniunea Scriitorilor (Fondul Literar) pentru "Inteligența Marketing Plus", brevetul de invenție nr. 95742/1988
Ștefan Prutianu () [Corola-website/Science/310590_a_311919]
-
la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei. Diversele culturi care se succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
un laitmotiv al artei românești, munca câmpului nu devine subiect artistic. Munca devine temă artistică majoră exclusiv în perioada comunistă, când proletcultismul impune alegerea subiectelor artistice din sfera realității sociale. [caption id="attachment 657" align="aligncenter" width="300"] Ioan Andreescu, "La Arat".[/caption] Pe tot parcursul epocii moderne imaginea muncii prin filtrul artei poate fi discutată pornind de la puținele reprezentări existente. Ioan Andreescu (1850-1882) expune la Salonul Oficial din 1880 de la Paris pictura La Arat, lucrare realizată în Franța, sub impactul artei
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
align="aligncenter" width="300"] Ioan Andreescu, "La Arat".[/caption] Pe tot parcursul epocii moderne imaginea muncii prin filtrul artei poate fi discutată pornind de la puținele reprezentări existente. Ioan Andreescu (1850-1882) expune la Salonul Oficial din 1880 de la Paris pictura La Arat, lucrare realizată în Franța, sub impactul artei lui Jean-François Millet (1814-1875). Această compoziție care surprinde țăranul în timpul muncii este rară în pictura românească din secolul XIX. În această perioadă nota dominantă a reprezentărilor care au ca subiect țăranul se înscrie
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să-și poată menține mica lor economie”. Satul Cetan s-a format pe malul stâng al Someșului, la distanță de 10 km față de Dej și 70 de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: Wintarmanoth (luna de iarnă - ianuarie), Hornung (bastard? - februarie), Lentzinmanoth (luna împrumutată - martie), Ostarmanoth (luna Paștelui - aprilie), Winnemanoth (luna pășunatului - mai), Brachmanoth (luna aratului - iunie), Heuvimanoth (luna fânului - iulie), Aranmanoth (luna recoltei - august), Witumanoth (luna lemnului - septembrie), Windumemanoth (luna culesului viei-octombrie), Herbistmanoth (luna ierbii - noiembrie), and Heilagmanoth (luna sfântă - decembrie). Conform învățatului din secolul al XIII-lea Sacrobosco, schema originală a lunilor calendarului iulian
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
umblu după glorii ci muncesc - vreau să muncesc și tu să-mi respecți acest drept prin drăgălășenie. Astăzi, aici, e târg de vite. O să-mi duc și eu Pegasul la vânzare. De altfel, nu e bun Pegasul meu nici de arat, nici de căruță: se împiedică în aripi. Te rog dă telefon ori ce știi. Eu cred că tot o să vin la Buc[urești], în două săptămâni. Umilul Stelaru [Tovarășului Geo Dumitrescu, Redacția revistei „Flacăra”, Strada Oteteleșeanu, nr. 3, București; Dimitrie
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din motive necunoscute au fost sistate definitiv. Până prin anul 1970 în timpul lucrărilor agricole (arat, săpat, grăpat) ieșeau la iveală tot felul de cioburi, hârburi de ceramică (după această perioadă terenul respectiv nemaifiind lucrat).Coordonator de lucrări în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit o
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]