9,803 matches
-
Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. Ți-i toamnă Paulei Romanescu Ți-i toamnă și trăiești ca-n vis În anii senectuții Abil omagiind prin scris Plăcerile virtuții! Asculți chemările fierbinți Din fauna tăcută Când arborii cu chip de sfinți Adorm în toamna mută Ți-i toamnă - lungă - de privești La bufnița-mpietrită In parc far’ de cărări cerești Uitată de ursită Ți-i toamnă - grea - de nu dai semn, Când vin de peste ape, Că vrei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
-s de lemn Și-s dornic de agape * Te-a surprins bufnița albă Rătăcită printre pomi ... Citește mai mult Ți-i toamnăPaulei Romanescuți-i toamnă și trăiești ca-n visîn anii senectuțiiAbil omagiind prin scrisPlăcerile virtuții!Asculți chemările fierbințiDin fauna tăcutăCând arborii cu chip de sfințiAdorm în toamna mutăți-i toamnă - lungă - de priveștiLa bufnița-mpietrităIn parc far’ de cărări cereștiUitată de ursități-i toamnă - grea - de nu dai semn,Când vin de peste ape,Că vrei!... Doar nu-s de lemnși-s dornic de agapeTe-a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
junglă. Era o pădure deasă în care cuvintele te agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și am pășit spre un dulap aflat într-
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472823026.html [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
ce ni se arată. Peste vre-o jumate de oră am trecut satul Țăndăreni și am ajuns in Adamclisi de lângă Ion Corvin, care s-a ivit după o cotitură a unui deal, scăldat într-o mare de copaci și diferiți arbori și flori, dar cu niste case la intrare, care se asemănau cu ale noastre, cele părăsite de stăpânii plecați peste hotare și lăsate de izbeliște, care ne-au cam pus pe gânduri: oare nu ne vom dezamăgi așteptările? Cel mai
UN VIS CÂT O VIAŢĂ DE MARE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1461780440.html [Corola-blog/BlogPost/380448_a_381777]
-
Alături, birjarii își mână alene caii ce trag caleștile cu care o parte din vizitatori au plăcerea să se plimbe și să admire splendorile grădinilor palatului. Din aleea principală se ramifică alte alei secundare care se pierd printre pâlcurile de arbori. Imediat, în dreapta, parcul este străjuit de un grup de pini ce domină împrejurimile, înălțându-și spre cer coroanele frumos toaletate, ca niște ciuperci verzi, uriașe. În stânga se ramifică alte alei care pătrund în pădurice și-ți îndreaptă pașii către Castelluccia
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Palazzo_reale_di_caserta_ital_ion_nalbitoru_1363593997.html [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
o insulă rotundă, împădurită. După câteva sute de metri, aleea principală se ramifică în două, ca într-un sens giratoriu în mijlocul căruia se află Fontana Margherita (Fântâna Margherita). Aceasta este străjuită, în liziera pădurii, de statui ce apar printre frunzele arborilor. În continuare parcul se desfășoară în lungimea sa pe terase, despărțite de fântâni înconjurate de zeci de statui și statuete, reprezentând personaje din mitologie. Către amonte se întinde, pe aproape o jumătate de kilometru, cel mai lung bazin al acestei
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Palazzo_reale_di_caserta_ital_ion_nalbitoru_1363593997.html [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
se oglindesc în apa limpede a micului lac. Deja panta crește și până la Cascadă crescătoriile de crap se succed în trepte. Dacă privești înapoi, ochii îți sunt delectați cu o imagine încântătoare, cu bazinele cu apă, grupurile de statui și arborii care străjuiesc aleile până la palat. După alte câteva „căzi” cu apă înșiruite în cascadă se ajunge la grupul statuar de la Fontana di Cerere (Fântâna lui Ceres) Panta continuă să crească, numărul treptelor se înmulțește iar lungimea bazinelor scade. Deodată înșiruirea
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Palazzo_reale_di_caserta_ital_ion_nalbitoru_1363593997.html [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
oprit uitarea în foi de calendare. Și știu că nu voi fi nicicând fără pădure, Căci voi pândi și noaptea lucirea de secure, Când ramuri doborî-va vreunui pom uitat, Eu voi ucide lama, cu ea și un păcat. Și arborii vor crește sub umbra mea albastră, Înalți, pictați cu viață și cu iubirea voastră, Cu mâna-n palma ta, prietene cuminte, Voi fi eu pentru arbori, umilul lor părinte. Și voi îmbrățișa cu ramuri zori de zi, Cu-a mea
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copaci_cu_padure.html [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]
-
-va vreunui pom uitat, Eu voi ucide lama, cu ea și un păcat. Și arborii vor crește sub umbra mea albastră, Înalți, pictați cu viață și cu iubirea voastră, Cu mâna-n palma ta, prietene cuminte, Voi fi eu pentru arbori, umilul lor părinte. Și voi îmbrățișa cu ramuri zori de zi, Cu-a mea coroană nouă pe toți vă voi iubi, Din seva mea hrăni-voi vlăstarii răsăriți Primiți câte-un lăstar la piept...și-ntineriți! Referință Bibliografică: Copaci cu
COPACI CU PĂDURE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Copaci_cu_padure.html [Corola-blog/BlogPost/356452_a_357781]
-
în scoarța copacilor ce se aflau în jurul său se aflau încrustate multe ceasuri cu ecrane mari, de diferite dimensiuni, și care nu arătau aceeași oră. Fiecare arbore avea câte unul sau chiar două astfel de ceasuri - și erau zeci de arbori - iar fetei i s-a părut chiar că aude ticăitul acestora, ca într-un inedit ”concert” magic. A mers printre ei, încercând să fixeze o oră, dar îi era imposibil, pentru că acele ceasuri arătau, ca într-un caleidoscop luminos, când
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
pășit pe o cărare ce se deschidea în dreapta sa, și care părea că merge foarte mult în linie dreaptă (lui Aiko i se părea că vede în depărtare ceva asemănător cu linia orizontului), și pe marginea căreia se aflau mulți arbori ce se învârteau în jurul propriilor axe, precum niște instalații dintr-un atelier mecanic. Cu crengile mari și trunchiurile groase rotindu-se, ofereau un spectacol inedit. Apoi fetița și-a adus aminte de cuvintele zeității, cum că trebuie să se întoarcă
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
apoi, tiptil, fără să o vadă sau audă nimeni, s-a strecurat din nou în pivniță. * A ajuns, după puțin timp, la marginea aceleiași păduri. Magia ei unică, spectacolul halucinant pe care îl oferea o fascinau deja. A trecut printre arborii cu ceas care îi deveniseră cunoscuți, apoi a intrat într-un luminiș. Peste puțin timp, s-a trezit în fața unei fântâni uluitoare, efervescente. Din aceasta țâșneau șuvoaie imense de apă, ce aveau însă o culoare fosforescentă, și în care, dacă
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe mal și prin luminiș, printre arbori lătrând îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să-și impună autoritatea în fața caprelor. Razele curioase ale lui Helios se strecoară printre ramurile care-și scutură mantaua pictată în nuanțe
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471114624.html [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
Cadrul reprezintă pe cei patru călăreți galopând pe un drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei doi boieri sunt la mijloc, iar șirul este încheiat de căpitanul Sasu
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
ARNĂUTU:Boier Ciocoiu, împrejur e ceva suspect... BOIER CIOCOIU: (înspăimântat) Sunt tâlharii pădurilor? BOIER CONACU: (se apropie speriat) Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU: ( înspăimântat, în șoaptă) Astea-s vampirice? BOIER CONACU: (la fel de speriat) Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt miasmele nopții. BOIER CONACU: Aoleu
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în pocale... EXT. / ZI O ceată de călăreți țâșnesc pe poarta larg deschisă a conacului și se pierd pe drumul ce duce spre pădurea din apropiere. Pe cer se perindă în fugă nori albi.Călăreții pătrund în pădure. Prin frunzișul arborilor străbat ultimele raze ale soarelui într-un asfințit în care orizontul a luat foc. EXT. / POIANĂ / NOAPTE Peste muchia dealului își face apariția luna. „Vânătorii de vampiri” înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
raze ale soarelui într-un asfințit în care orizontul a luat foc. EXT. / POIANĂ / NOAPTE Peste muchia dealului își face apariția luna. „Vânătorii de vampiri” înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent străjuit de arbori. În scurt timp valea se deschide și călăreții se opresc într-o poieniță. La lumina rece a astrului nopții se observă că pajiștea este presărată cu movilițe de pământ. CĂPITANUL SASU: Căpitane Arnăutu, movilițele astea sunt mormintele vampirilor? CĂPITANUL ARNĂUTU
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în așteptarea pradei, să arunce prin gurile de foc câteva proiectile ucigașe. Când am sosit în regiment, după vro șapte sute de kilometri străbătuți prin pulbere și un soare care topea și pietrele, mare mi-a fost mirarea când am văzut arbori de conifere, ronduri cu flori și cazarmele din regiment de-un alb imaculat, având ferestrele colorate într-un verde pal, iar acoperișul din țiglă în solz de pește, cu nuanțe de vișină putredă. Din loc în loc se vedeau aspersoare ce
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
FRICII" Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 214 din 02 august 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_arma_fricii_.html [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
ștranduri, bărci și vaporașe, înconjurate de parcuri unde atât localnicii, cât și turiștii se refugiază în liniște de tumultul citadin. Pe râul Colentina se desfășoară lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina, fiecare dintre ele fiind înconjurate de parcuri împodobite cu arbori, alei ce le străbat de la un capăt la altul ca un adevărat labirint și spații verzi cu flori de sezon. La patrimoniul spațiilor verzi se mai adaugă parcurile: Cișmigiu, Tineretului, Alexandru Ioan Cuza, Carol, și nu în ultimul rând Grădina
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
găsit rostul în viață. Ca o ciudățenie, era însoțit tot timpul de trei dulăi fioroși, foștii cățelandri ai Larei, cu care se înțelegea foarte bine, folosind un limbaj mixt. Cu timpul a început să vorbească și cu păsărelele, și cu arborii, așa că, eu unul, cred că toată această poveste este adevărată, iar Trică a primit iluminarea și acum îi face concurență Sfântului Francisc din Assisi, fiindcă tot nu a auzit nimeni de el prin acele locuri. * Din engl. abduction: răpirea unor
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401549646.html [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
ploaie și vânt Padurea sluțită se tânguie-a moarte Rădăcina despicată-i de trunchi Ce blestem ne calcă, ce soarte? Cu urși și cu lupi ascunși prin hogeacuri Trăirăm în pace trecând peste veacuri, Din vârfuri spre vale alergară izvoare, Arbori bătrâni Te slujiră-n altare. Păcatele grele, ce ciumă se-abate, Cad sub secure pădurile toate, Lacrima-n ochi cum vine-așa pleacă Bucuria de viață durerea ne seacă. Strălucește în soare a codrului rană Nu-i nimeni progromul să
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_la_iancu.html [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în depărtări. Alteori liniștea este sfâșiată de țipetele stridente ale păsărilor
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
vă temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt că picioarele
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
vraja goanei după aur la auzul unui râs în hohote, însoțit de chiuituri batjocoritoare. Pe suprafața înverzită de mătasea broaștei a lacului mișună șerpi. Flăcările pâlpâie din ce în ce mai slab, luna își face apariția doar cu câteva raze printre crengile înverzite ale arborilor, iar dracii se desfată în plăceri nebunești cu cele patru ființe umane cărora strălucirea metalului prețios le luase mințile și-i aruncase în ghearele împielițaților. Țipetele de disperare și groază ale tinerilor sunt auzite în adâncurile pădurii doar de duhurile
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]