426 matches
-
L’Eutonie, Sand, Paris. Alexe, N. (coord.) (1973), Terminologia educației fizice și sportului, Editura Stadion, București. Allport, G.W. (1981), Structura și dezvoltarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Amiel-Tison, C. (1997), L’infirmité motrice d’origine cérébrale, Masson, Paris. Arcan, P., Ciumăgeanu, D. (1980), Copilul deficient mintal, Editura Facla, Timișoara. Așgian, B., Gașpar, Șt. (1993), „Parametrii clinici de dezvoltare ai sistemului nervos central și periferic la nou-născut, la sugar și la copilul mic”, în L. Popoviciu (coord.), Neurologie, Editura Didactică
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Sanda Golopenția-Eretescu. O proză ce respiră libertatea nonconformismului optzecist publică Gheorghe Crăciun ( Chiar ăsta era cuvântul: Degas!). Alte texte aparțin lui Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Al. Călinescu, Dan Hăulică, Mihai Șora, Petru Creția, Dan Petrescu, Luca Pițu, Gabriel Liiceanu, Sofia Arcan, Florin Bănescu, Anamaria Beligan ș.a. Livius Ciocârlie colaborează cu ample fragmente de jurnal, impregnate de verva autoironiei sceptice. Studii, eseuri, conferințe, evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
mai protestau atunci când abuzurile ocupanților depășeau toate limitele bunului simț dar și al legilor internaționale valabile la acea oră. Astfel, curajosul subprefect Harnagea semnala prefectului Florescu o dilemă personală ce ar fi putut avea consecințe grave asupra celor strânși cu arcanul de către zeloșii polițiști rurali sau urbani deveniți brusc uneltele cele mai de nădejde ale foștilor inamici. Iată ce scria acesta prefectului în adresa nr.1.588/1 martie 1945: „... astăzi s’au prezentat diferiți cetățeni care vor să se repatrieze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Trecând la subiect, trebuie spus că refugiații puteau fi categorisiți în trei ramuri: 1) Cei care CHIAR doreau să se repatrieze (foarte puțini!); 2) Cei care nu doreau să plece în URSS sub nicio formă, dar care erau prinși cu arcanul, legați fedeleș și trimiși în reședințele județelor sau ale municipiilor și orașelor, acolo unde era cazul. Aceștia erau duși ca și ultimii infractori periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce le promiseseră „veșnicele plaiuri ale vânătorii” cu râuri de lapte și miere, cine mai știe, dar cu certitudine o stare de neagră supărare generală va fi apăsat asupra sumbrei și de rău augur
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios se dovedeste Ion Moldoveanu, care scrie despre Lucian Blaga, Constantin Noica, Perpessicius, Dan Botta, André Gide. G. Todoran traduce din Selma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
Frédéric Moatty, 2013) și a coordonat mai multe volume colective în româna și franceză. Angelo MITCHIEVICI este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Ovidius" din Constanța, unde ține cursuri de literatură comparată. Este autor al volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele intepretării: exagerări, deformări, excese (2014); Cultura faliei și modernitatea românească. O introducere și câteva lecturi (2013); Filmele care ne-au schimbat viața (2013); Umbrele paradisului. Scriitori români și francezi în Uniunea Sovietică (2011); Simbolism și decadentism în Arta 1900 (2011
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
am și făcut. Iarna, se adăposteau sub sălciile pletoase, ale căror ramuri le serveau drept furaj, sau băteau zăpada cu copitele, păscând vegetația ce o găseau. În rechizițiile ce le făcea acolo armata germană, am asistat la prinderea lor cu arcanul ca În Texas. În semi sălbăticie trăiau și porcii. Pentru a se apăra de lupi, iepele făceau roată, cu crupele În afară, cu tineretul la mijloc, iar armăsarul pregătit de luptă În afară. Scroafele făceau cerc, dar cu boturile În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Patria și Poezia. Dumitru Almaș cu Făuritor de istorie. Ion Marin Almăjan cu Neobosit la cârma țării. Al Andrițoiu cu Lăsând urmașilor un viitor al certitudinilor. Paul Anghel cu Un om mare. Grigore Arbore cu Documente ale conștiinței artistice. Sofia Arcan cu Urare. Ion Arieșanu cu Tirada luminoasă. Alexandru Balaci cu Înaltă răspundere În fața istoriei. Paul Balahur cu Literatură și conștiință. Balint Tibor cu Folosul scrisului. Ionel Bradabur cu Amintire despre un tânăr revoluționar. Maria Banuș cu Mesaj de pace, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ochiul bifurcat, limba sașie, Pitești, 2003; Under Eastern Eyes. Cross-Cultural Refractions, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Debut strălucit, RL, 1996, 13; Dan Silviu Boerescu, Imprimanta divină apocrifă sau Carna(j)valul (t)existenței, L, 1996, 14; Diana Adamek, În arcanele majore, TR, 1996, 30; Daniel Cristea-Enache, Arca lui Oțoiu, CC, 1996, 8-9; Claudiu Groza, Miezul de sub coajă, APF, 1997, 5; Ruxandra Cesereanu, „Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita”, ECH, 1997, 10; Glodeanu, Dimensiuni, 230-233; Cornel Moraru, Un roman „mediatic”, VTRA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
Filosoful a adus culturii române servicii inestimabile tălmăcind douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris, 1928; ed. București, 1968; Actualitatea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
de boieri. Recrutarea a întâmpinat însă dificultăți majore: sătenii din Buzău, Roman, Hârlău și Herța s-au răsculat, mișcarea din Moldova fiind înăbușită în sânge în aprilie 1831, în timp ce țăranii din Ialomița preferau să fugă în Bulgaria ca să scape de arcan. Viceconsulul prusian la Iași, Margotti, aprecia ironic, că „rușii recrutau pe săteni pentru binele patriei, în același scop în care întemnițau pe sudiții străini”. Faptul că răscoala a izbucnit mai întâi printre catolicii din Moldova putea lăsa de bănuit că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
singură veste bună, redactată în egală măsură ca istorie și crez. Învierea formează prisma de lumină prin care evangheliștii au văzut, retrospectiv, viața și lucrarea lui Hristos în lume. Nașterea, propovăduirea și Patima Sa n-ar fi pătruns vreodată în arcanele memoriei noastre dacă Învierea nu ar fi întors necredința lui Petru și Toma în martiriu și biruință. De atunci încoace, pentru creștini, unicul mod de a concepe o biografie este doar dintr-o perspectivă pascală 1. Metafizică și teologie: lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în parte eșecul are drept cauză ocultele subterane ale istoriei politice (mai ales în Ierarhii ), fiindcă, în esență, catastrofa pare înscrisă definitiv - și din capul locului - în chiar codul genetic al individului. Cu anii, S. a reușit să „evadeze” din arcanele propriului eu ipostaziat, pe de o parte prin aluvionarea evenimențială, procedeu care prinde substanță odată cu Schimbarea la față, iar pe de alta prin imaginarea unor situații bizare, ca în romanul Quo vadis, Domine? (I-II, 1993-1996), o incitantă fantezie politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
elev este cu atât mai bine adaptat cu cât mai frecvente și mai profunde sunt schimburile interpersonale echilibrate cu cei din jur și cu diferiți factori din ambianțe sociale. <reflist> 1. Adler, A., Cunoașterea omului, Editura Iri, București, 1996 2. Arcan, P., Ciumăgeanu, D., Copilul deficient mintal, Ed. Facla, Timișoara, 1980 3. Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare. Ghidul profesorului, Humanitas Educațional, București, 2001 4. Berger, G., Omul modern și educația sa. Psihologie și educație (trad.), E.D.P., București
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
spațio-temporală, Educație prin mișcare G. Lagrange Comenzi motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
fundalul unui asemenea portret în acvaforte, să rămînă oare, pentru unii exegeți, tot o nedumerire rațiunea pentru care Mircea Vulcănescu a optat, la un moment dat, pentru administrativ, preocupare cu caracter dominant și acaparator-agresiv a unui autor parcă devorat de arcanele posibilului?! Orice s-ar spune însă, Mircea Vulcănescu rămîne chiar și atunci cînd pare atins de aripa zădărniciei Ecleziastului sau de precaritatea care poate încerca forța unui popor un spirit robust, mereu profund și coerent cu sine, încrezător în biruința
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eseul său din 1964 despre căderea în timp120. Ispitit mai mult de cunoaștere, și mai puțin de nemurire, strămoșul nostru prim, cum îi place lui Cioran să-l numească, a fost astfel azvîrlit tocmai de atare cunoaștere în timp, în arcanele destinului, și stăpînit deopotrivă de perversitate și corupție, omul a acționat ca "profanator, ca trădător, ca agent al disoluției": Dacă ar fi avut o cît de slabă vocație pentru eternitate, omul s-ar fi mulțumit cu Dumnezeu, în apropierea căruia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
la Raion (Vaslui, n.n.) pentru ședințe când vine înapoi nu spune nimic nimănui iar planul de muncă suferă (grea boală, monșer, parol! n.n.) (...) ședințele nu s-au ținut cu regularitate (...) când sunt ședințe trebuie adunați oamenii ca cu (sic! n.n.) arcanul”. Tov. Câmpanu Ștefan, „...ea (sic! n.n.) cuvântul și arată că tov. secretar nu a întocmit bine darea de seamă pentru că lucrează singur (...) apoi a fost la o ședință la Vaslui și când a venit nu mea (sic! n.n.) spus nimic
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
speriem, tot nu știe românește. Oamenii se întreceau în a-i da ghionturi, nu prea tari, dar nici prea moi. Eu zic să-l spînzurăm... face unul cu ochiul ca să nu vadă musulmanul. Zis și făcut, unul îi trece un arcan pe după gît și întreabă pe ceilalți. Oare ține cîrligul de la lustră? Ține, se repede în joc cîrciumarul. Teroristul e alb la față și face pipi continuu. Oamenii își dau cu părerea despre mersul anchetei. Eu zic să-l dăm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu mirosul lor greu de fiare însetate de sânge. Nu știu din ce motiv, dar mirosul acesta pătrunzător de sălbăticiune din jur îmi dădea o senzație extraordinară de putere, de parcă ieșisem din fragilitatea trupului meu ca să intru în posesia puterilor arcane ale lupului, conservate ancestral în conștiința colectivității. Atunci când ninge, nările mele sunt invadate de mirosul înghețat al lupului, iar trupul mi se acoperă cu păr de fiară. Cruzime „Trebuie să mori senin și să nu exprimi nici o suferință, pentru că altminteri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și nu se poate altfel"... O să vin și la praznic. Dar, nu-mi face plăcere. Așa nu! De nu vii cu sufletul, n-ai ce căuta lângă ei! De ei nu te poți ascunde. Dar am spus că vin! Cu arcanul! Mulțumesc! N-am fost niciodată omul jumătăților de măsură! Ori, ori! Când vei înțelege că ești "Împărătița Moldovei", a viilor și a morților pământului acesta? Cât timp vei rămâne o străină pentru țara ce te-a primit cu brațele deschise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
altor buni creștini pietoși; Mitropolit fiind al țări Române: Nifon al 2.“ Este cea mai veche - după știința mea - pisanie ortodoxă cu litere latine, din chiar anul adoptării oficiale a acestora. Meșterul care a dăltuit-o, încurcându-se ici-colo în arcanele ortografiei latinizante (nedumerit probabil și de înlocuirea „Treimii“ prin „Trinitate“, a „bisericii“ prin „templu“ ș.a.m.d.), semnează înduioșător cu sănătoasele slove vechi: „IOAN“. Cu alte cuvinte: pentru voi scriu cum vreți, pentru mine cum am apucat. Cioplitorul, sunt sigur
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
publice (În România și În Ungaria) să fie aproape nul. Datorită secretului, parteneriatul cu Tripla Alianță a rămas pentru România reală o experiență superficială, societatea românească, spre deosebire de cea italiană, de exemplu, nefiind condiționată de consecințele derivate din această relație. Caracterul arcan al tratatului și faptul că elita politico-militară a Vechiului Regat era preponderent francofonă și, progresiv, contaminată de naționalism a făcut din managerierea acestei alianțe un coșmar pentru decidenții români și a alimentat o incompatibilitate pe relația cu AustroUngaria (de unii
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]