6,861 matches
-
face parte din operele publicate în perioada junimistă a autorului (a fost scrisă în anul 1881), concepțiile politice ale lui Ion Slavici cunoscînd, în timp, o salutară evoluție. Este suficient să spunem că, ajuns la deplina maturitate mentală, venerabilul prozator ardelean s-a opus unirii Transilvaniei cu Regatul României din anul 1918, dovedindu-se, prin aceasta, un european adevărat și un adversar ireconciliabil al statelor naționale, clădite pe baza criteriului etnic. Să revenim însă la anul de grație 1881. Generații întregi
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
de neîmpăcat: comanda socială cu propria poezie. Sprijinul cîtorva profesori din facultate, definitiv cuceriți de talentul fermecătorului lor student îi va fi de mare ajutor, iar de mare folos... răscoala de la 1907. Paul Georgescu, temutul ideolog comunist și Dumitru Micu, ardelean cu sănătoasă ,,origine socială", îi apreciau, ca și ceilalți dascăli, mai mult virtuozitatea tehnică a versurilor, ca în acele splendide bijuterii stilistice, Propovedanii, cu sclipiri lexicale rare culese de pe la cursurile de lingvistică ale lui Byck sau Rosetti, decît "conținutul" lor
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
vocilor lirice din România și s-a încununat cu mai multe volume recunoscute de critica literară: ”Caietul cu poeți”, o adevărată ”biblie” a noii lirici românești. La acest festival de poezie s-au afirmat noile voci originale ale literaturii contemporane ardelene: Adrian Suciu, IP Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Sorin Grecu, Victor Țaină, Alexander Baumgarten, Tudor Ștefan, Flavia Teoc, Adrian Lesenciuc, Ion Antoniu, Adrian Mihai Bumb, Ioan Negru, Dinu Virgil sau Ioan Buteanu. Din păcate, unul dintre liderii generației Adrian Suciu
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
Bumb, Ioan Negru, Dinu Virgil sau Ioan Buteanu. Din păcate, unul dintre liderii generației Adrian Suciu a plecat la București, iar alții s-au specializat pe alte genuri literare. Prin Festivalul de poezie Orfeu s-a fermentat elita generației poetice ardelene de azi. E păcat că de atunci nu s-a reușit să se organizeze un actual festival de poezie de anvergură. La Cluj-Napoca a continuat să existe Festivalul Internațional de Poezie ”Lucian Blaga”, care era gloria Clujului în anii 90
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
versuri. Desigur, fiind vorba de o lucrare de importanță istorică, demnă de Cartea Recordurilor, ne întrebăm curioși cu toții: oare cine este autorul ? Ioan Ciorca este un personaj minunat, unul din cei mai harnici români ce-i are țara noastră, un ardelean serios care, cum se spunea într-o emisiune televizată din Cluj, "a reușit să-și ducă la bun sfârșit proiectul, chiar dacă la început nu stăpânea arta condeiului. După orele de serviciu, Nea Nelu de la service-ul auto își spăla mâinile
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
de altfel singura cât de cât decentă pe care am auzit-o vreodată de la el, aflându-se în stare de luciditate bahică!), a spus: - Diseur de bon mots, mauvais caractčre.*) - Noa, dis-moi! s-ar minuna pe loc, auzind-o, un ardelean țanțoș rezemat în coada țapinei cu care tocmai corhănise niște trunchi de molizi șterpeliți de prin Munții Călimani. (cf.imaginii dintr-un mai vechi reportaj tv...). Pauză! ...Ohooo! Uraaaa! S-a deblocat televizorul, imaginile curg normal fixându-se un moment
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
fost rezervat lui Nicolae Breban, a cărui biografie sa desfășurat sub trei dinastii în România și în alte spații ale Europei - Germania, Franța, Spania ș.a. El, care, în câteva interviuri de autocalificare, sa așezat, cât a putut să argumenteze, lângă ardeleanul Liviu Rebreanu . 19. Breban și-a mutat cu bună știință investigația în alte medii ale existenței, decât Rebreanu, apăsând și reușind, în cele mai bune cazuri, pe cele intelectuale, fie unele izbândite, fie altele ratate. Aci, doi creatori de geniu
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
fără oprire, pînă la sfîrșit, la care se adapă, în zorii abia iviți ai unei zile, niște cai splendizi. Splendizi. În dialogul celor două tipuri de sunete, fanfara și suflătorii ei degajați, ei înșiși un spectacol, și viorile și violoniștii ardeleni, mai eleganți și sobrii, într-un ritm al cărui crescendo este calculat milimetric, intră și ies, dintr-o parte și din alta, amețindu-ne cu baletul lor ecvestru, cavalerii, artiștii trupei lui Bartabas și caii lor frumoși ca visul unei
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
geografic de origine. Născut la Oravița, într-un spațiu multietnic și tolerant, de pluralitate a naționalităților conlocuitoare, viitorul scriitor nu are nici un fel de xenofobie. Dar el și-ar putea explica, printr-un minim efort de înțelegere, traumele și temerile ardelenilor în legătură cu maghiarii, ale basarabenilor în legătură cu rușii... Nu firea românească e vinovată și poate fi invocată aici, dar însăși istoria națională, cu episoadele ei de mutilare, suferință, strămutare, moarte. Ca și o bună parte din textele celei de-a doua secțiuni
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
gata, m-am luminat de parcă am fosfor în loc de creier: e vocea domnului parlamentar Dan Iosif adresându-se reporterilor de televiziune... Mersi, Doamne, că mi-ai luminat mintea. Păi, sigur că e domnu' Dan Iosif - Doamne, dă-i binele lumii, vorba ardeleanului - că era cât pe ce să intre în WC-ul parlamentărițelor din cauză că-l enervaseră reporterii tv. Vă dați seama ce oameni nemiloși sunt și telejurnaliștii ăștia! Bată-i... Mă rog... Da, iubiții miei: sute de nopți nedormite! Ațipiri și tresăriri
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
de interese și acțiuni politice contemporane, oameni prin sângele cărora curge o cantitate prea mare de tricolor nu reușesc să-și vindece cu nici un chip rănile provocate de o istorie care n-a fost, totuși, întotdeauna crudă cu noi. Ca ardelean, m-aș revolta să se nege acest adevăr. Dacă tot s-a iscat, din motive strict filologice, o incredibilă zarvă, am să-mi permit să continui discuția, dând un contra-exemplu. Nu știu cu ce-ar fi mai insultătoare la adresa basarabenilor
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
comparabil cu B. P. Hasdeu în complexitatea operei. Nu și în influența asupra lumii culturale românești. Dezavantajul canonicului de la Blaj a fost faptul că a activat în condițiile politice limitate ale românilor din Transilvania de dinainte de Unire și că filologia ardeleană era receptată dincolo de Carpați prin prisma exagerărilor latiniste, combătute virulent de Titu Maiorescu. Dar Timotei Cipariu a trudit ca un benedictin la tezaurizarea patrimoniului cultural românesc de până la el (psaltiri, tetraevangheliare, pravile, ceasloave, liturghiere, mineie etc.), adunat cu mult zel
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
și cărțile care i-au fost consacrate în mod special de către Jozsef Hajos (1987), Valeriu Nițu și Traian Vedinaș, în colaborare (1988) și Mircea Popa (1993). E un bilanț bibliografic bogat, de care nu se bucură posteritatea nici unuia dintre contemporanii ardeleni ai lui Timotei Cipariu: G. Bariț, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian sau Andrei Șaguna. Să nu uit nici restituirea fondului masiv de corespondență a lui Cipariu cu Bariț în volumul IV, din George Bariț și corespondenții săi (1978). Cu toate acestea
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
și corespondenții săi (1978). Cu toate acestea, două grave insatisfacții persistă: nu s-a realizat până acum o ediție completă de opere Cipariu, care ar fi trebuit de mult să existe, și nu avem o mare monografie exhaustivă consacrată cărturarului ardelean. Spre bicentenarul Cipariu, în 2004, editoarea Stela Toma și-a îndeplinit proiectul unei cercetări de-o viață: o antologie comentată din vasta operă a literatului Timotei Cipariu, pusă sub titlul totalizator Scientia Litterarum. E o ediție de 600 de pagini
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
și mediul cultural, dintre o serie de instituții în formare și o mare personalitate (științifică, academică, politică) de al cărei gir era nevoie ca autoritate legitimatoare și întemeietoare. Nicolae Iorga a avut un rol catalizator atât în construcția unor instituții ardelene (în principal, a Universității românești la Cluj, dar și a altor instituții), cât și în biografia unor personalități, pentru a se afirma, pentru a dialoga sau pentru a se consulta pe subiecte de specialitate. I se adresează din Cluj sau
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
sunt adresate, nu și eventualele răspunsuri, avem impresia că de la Cluj o mulțime de speranțe se îndreaptă imperativ, salvator, spre un centru magnetic, spre un "geniu tutelar" (cum îl numește Vasile Bogrea, corelându-l cu V. Pârvan, p. 38). Însuși naționalismul ardelean (întruchipat politic, de pildă, de Iuliu Maniu) nu pare satisfăcător și se caută un adăpost mai vast, sub protecția unui naționalism mai cuprinzător, mai patetic, capabil să unească toate părțile unei țări ce trecuse în timpul primului război printr-o mare
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
sub protecția unui naționalism mai cuprinzător, mai patetic, capabil să unească toate părțile unei țări ce trecuse în timpul primului război printr-o mare primejdie. Regionalismul (autonomia regională năzuită de Iuliu Maniu) era resimțit ca o politică mediocră. Trebuie "să răsară ardeleanul României Întregite, neregionalist, Românul unificat" (p. 316). Nu e de mirare (deși ar putea fi) că fratele lui Iuliu Maniu, Cassiu Maniu, "profesor universitar titular de politică" la Cluj (după cum se recomandă), îi scrie lui Nicolae Iorga, trimițându-i o
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a măritat cu un ardelean băiat de prăvălie la Drăgășani, pe nume Anania. Popa Ion le-a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acolo. Concertul este aranjat și cu un curs al Asociației femeilor române din inițiativa contesei Mike - o frumoasă aristocrată ungară. Tot pentru acest concert este angajat și Géza de Kresz, asemenea și mult talentata Mărioara Moga, fiica marelui nostru compozitor ardelean Gheorghe Dima, care va recita câteva versuri. Plec din București împreună cu prietena mea Georgeta și cu Géza de Kresz. Teama însă de a trece pe teritoriul ungar în toiul războiului, mă face să vorbesc Reginei Maria depre aceasta, care foarte
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nici petrol pentru lumină. Sunt seri în care dormim în frig cumplit. Mai ales copiii au mai mult de îndurat. Mama, în vrednicia ei fără pereche se ostenește ca noi să avem pe cât se poate strictul necesar. Printr-un soldat ardelean ne vine vestea cu o scrisoare, că bunul și iubitul nostru bunic a trecut din viață. Era anul 1917, primăvară, când l-a doborât moartea în plină activitate. Doliul ne-a cuprins pe toți. Ni se părea că încă un
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă, pe regiuni istorice, unii despre alții. Bănățenii, care se simt fruntea, nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și, în sfîrșit, au o părere infectă despre regățeni. Aceștia din urmă îi iau pe ardeleni peste picior, deoarece ar fi înceți la minte și îi privesc pe moldoveni ca pe niște invadatori enervanți. În sfîrșit, moldovenii fac haz la ei acasă de tot ceea ce li se pune în spate, fiind singurii care au o atitudine
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
său. Am ales pentru a le publica în România literară două scrisori către poet, una trimisă în 1938 de Ștefan Baciu, alta, din 1989, de la criticul Mircea Zaciu. Mai publicăm un memoriu pe care vrednicul editor și om de cultură ardelean Miron Neagu îl adresa, în 1958, președintelui Fondului literar. Ajuns sărac în anii bătrâneții, după o viață de sacrificii făcute în beneficiul culturii românești, Miron Neagu cerea sprijin pentru îmbunătățirea situației sale. Nu știm ce răspuns i s-a dat
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
a apărut revista, ,după absența unei astfel de instituții a culturii scrise în Arad aproape cinci decenii". O secțiune a numărului aniversar este consacrată prezentării actualei echipe redacționale (Vasile Dan, Romulus Bucur, Ioan Matiuț, Carmen Neamțu, Onisim Colta, Petru M. Ardelean, Lucia Cuciureanu, Gheorghe Mocuța, Gheorghe Schwartz, Ondrej Stefanko, Horia Ungureanu), precum și sumarului integral al publicației pe anii 1990-2006. Sunt prezenți, alături de alții, în numărul 200, cu articole, cronici literare, eseuri, fragmente de proză sau memorialistice: Vasile Dan, Romulus Bucur, Gheorghe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]