374 matches
-
Cu toate rezervele unora dintre noi pentru seară, câine, mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim să spunem. Cu atât mai mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care avea să lupte viitorul meu prieten, senatorul Vasile Lupu, să lupte nu numai contra foștilor comuniști, dar și, timp de trei ani, contra colegilor săi de partid și de parlament care se aflau la putere, penețiștii, În care, noi, ardelenii mai ales, ne puseserăm atâtea speranțe! - ar crea mari valuri de nemulțumire, În Ardeal de exemplu, unde Ungurii și Biserica Calvină puteau ridica mari pretenții teritoriale și imobiliare. La argumentele mele că legea proprietății trebuie să fie nu numai sfântă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
culturi, martir cultural sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui război dus de alți „comandanți de arme” care a avut ca rezultat nu numai câștiguri sociale și civile, mai ales pentru cei care se aflau sub stăpâniri străine, ardelenii, basarabenii și bucovinenii, ci pentru toți Românii, acea Înghețare a pulsațiilor și sentimentelor, necazurilor, vitregiilor, ca și a izbânzilor În litera scrisă, ceea ce numim Cultură și care dă nu numai identitate, dar și rezistență, stabilitate și legitimitate unei populații! Care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la cererea lor, să-i ajut să reintre În viața politică activă, părându-mi-se, atunci, În anul 2000 - cum mi se pare și acum! -, că nu e firesc și nu este conform echilibrului și marii tradiții politice românești ca ardelenii și partidul lor să nu se afle În rotonda unde se rezolvă treburile națiunii. Am răspuns dorinței dlor Marga, președinte al P.N.Ț.-C.D., Vasile Lupu, prim-vice-președinte, dlor Victor Ciorbea și Călin Chiriță, vice-președinți (fără a deveni membru efectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
du Luxembourg și când originalul și spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sarcasme, tipice, și ele, literaților de la „Dunărea de jos”. Un nu știu ce „demodat” sau „provincial” pare a-mi fi impregnat maniera de a scrie, de a povesti, și spun „provincial” făcând aluzie la finul dispreț cu care ne privesc pe noi, ardelenii, spiritele subțiri ale „vechiului regat”, șlefuite de Grecii culți sau de călătorii franțuji și italieni care au vizitat Bucureștii. E adevărat, noi suntem greoi, limba noastră este cumva rudimentară dacă o comparăm cu cea a „istețului” Anton Pann sau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra găleată ca vamă. Venit mai mare are moara în anii cu secetă, când vin ardelenii de peste Olt la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează în documentele conscripției că pe ultimii șase ani media anuală măcinată a fost de 93 de feldere de grâu și 13 cupe, 110
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Al. Vaida Voevod. Numai în perioada iunie 1930 iunie 1932 s-au schimbat patru cabinete ministeriale, la care se adaugă numeroasele remanieri. Maniu pierduse între timp și șefia partidului, care trecuse la Ion Mihalache. Carol II încearcă o înțelegere cu ardelenii, luîndu-și chiar oarecare angajamente. Maniu redevine prim-ministru, dar peste un an demisionează din nou, căci regele își călcase și aceste angajamente cum și le călcase și pe cele dintîi. Iar Maniu își prezintă demisia pentru a doua oară. Inadaptabil
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fi trebuit ca, ajungând În Germania Federală - În anii ’78, ’79, ’80 - sau la Paris, tot În deceniul al nouălea, să fac ceea ce mai făcusem o dată, cu vreo două decenii Înainte, sosit În București, metropola orgolioasă, mai ales față de noi, ardelenii: să Învăț bine limba, limba literară, se’nțelege, să-mi găsesc afinități cu un grup de pretendenți la glorie cu care să am cât de cât afinități ideatice și estetice sau, dacă nu, să mă „fofilez” Într-un grup literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de câteva ori cu ea, eu, un umil și stângaci aspirant la titlul de romancier, dar mă intimida atât frumusețea cât și ironia ei, nu rareori caustică - pe care și-a păstrat-o până azi -, care mă atrăgeau deopotrivă (noi, ardelenii, nu suntem prea tari În ironie și, mai ales, nu avem dezinvoltura sudicilor de a privi marile nume sau personalități culturale și sub un unghi mai relaxat, al derizoriuluiă. Nu am reușit să-i fac o curte decisivă atunci, fiindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la acest exod al tinerilor, mai ales cei calificați, este falsul pretext pe care el se sprijină, fapt ce aruncă o lumină crudă asupra mentalităților pe care le moștenim, abia ieșiți din cazanul comunist, cu precădere din cel ceaușist: dacă ardelenii fugeau În America, grupându-se În jurul orașului Detroit, sau În Canada, motivul era vizibil - lipsa de pământ, sărăcia -, criza unei Românii ce și-a văzut marele vis de veacuri Împlinit, aș zice, „de pe o zi, pe alta!”, „cât te-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să fie adevărat că Unirea, adevărata, profunda, organica noastră „Unire a tuturor Românilor” Încă nu este Încheiată?! Voi cita Încă o dată cruda, paradoxala frază a lui Nietzsche: „Feriți-vă de visuri, de idealuri - ele se pot Îndeplini!...” Nu, bineînțeles, noi ardelenii mai ales, dar și muntenii lui Heliade sau moldovenii lui Asachi și Eminescu, „nu ne vom feri nici de visuri naționale și nici de idealuri!”, dar vom Încerca Încă o dată să ne păstrăm capul pe umeri, vom refuza orice sentiment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
protestat În presa liberă, occidentală! -, ci o „integrare a acesteia” În șirul mai lung, exasperant de lung, e drept, al micilor și neîntreruptelor dictaturi și puteri discreționare, abuzive, pe care le-au trăit locuitorii celor două provincii românești, dar și ardelenii, În alt fel. Ba, mi-am permis să observ că, fapt de-a dreptul paradoxal În ochii unora care nu cunosc istoria culturii europene, sub dictatură, În diferite zone ale Europei postrenascentiste, artele, literatura și chiar filozofia au cunoscut valuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al învățării din proximitate este enorm, fiindcă "pedagogul" nu e vreun norocos, vreun favorizat de soartă, trăitor într-o lume aproape perfectă ca Occidentul din fantasmele noastre -, ci un Celălalt vecin, prins aproape în aceleași chingi geografice și istorice. Astfel încât, ardelenii, care își aveau modelele printre ei, nu numai în vecini, au asimilat ethosul central-european al învățării despre care ai scris tu, în vreme ce moldovenii și muntenii au rămas pe dinafară, poate cu excepția bucovinenilor. V. N.: Pe de altă parte, să ne
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
când, prinzându-și capul cărunt în mâini, patetic, exclama: Ich schäme mich!, J’ai honte!, obosit, extenuat de acuzele ce se aduceau României văzută de unii ca o țară lașă, de-o inadmisibilă pasivitate față de ultimul deceniu, grotesc, ceaușist. „Noi, ardelenii, îi spuneam, am luptat în forme directe, frontale, cu ungurii și calviniștii, iar sudicii, sub turci, au luptat, e adevărat, cu armele lor, dar au luptat! Dovada?! Existența noastră, azi, în istorie, faptul că suntem aici, o țară mare, mândră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
populația, năpăstuită, înjură în dreapta și-n stânga, biserica ortodoxă se războiește cu papistașii, cu protestanții și cu greco catolicii, ungurii cu românii, românii cu ungurii, ungurii cu secuii și toți cu țiganii și cu ce a mai rămas din evrei. Ardelenii îi beștelesc pe regățeni (și viceversa) sau se coalizează cu ei contra moldovenilor, televiziunile se bat între ele, SRI e într-o surdă concurență cu SIE, patronii de cluburi sportive se încaieră piperat săptămână de săptă mână, ministrul justiției se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Moraru, Semnele, 149-151; Ion Simuț, „Fereastră la stradă”, F, 1983, 2; G. Nistor, „Fotolii și birouașe”, VR, 1984, 9; Moraru, Textul, 197-200; Florin Berindeanu, „Garduri și leoparzi”, AFT, 1985, 10; Vasile Chifor, „Garduri și leoparzi”, VR, 1986, 6; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1987, 19; Cosma, Romanul, I, 272-273; Anton Cosma, Pateticul bine temperat, I, 1989, 5; Simuț, Incursiuni, 302-305; Dicț. scriit. rom., II, 337-339; Popa, Ist. lit., II, 1005-1006. V.V.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
să facă unele recomandări, în condițiile în care, în Bucovina, nu se aflau asemenea indivizi cunoscători ai normelor de drept austriece 254. Între cei recomandați de el s-au aflat foștii lui colaboratori la traducerea actelor juridice în limba română, ardelenii Georg Oechsner și Ioan Budai-Deleanu, primul ajungând grefier la Tribunalul provincial din Lemberg, iar cel de-al doilea secretar al aceleiași instanțe 255. III.12. Boala și dizgrația În timpul îndeplinirii stresantelor sale îndatoriri oficiale la Cancelaria Aulică Reunită Boemiano-Austriacă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aș putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-a remarcat Constantin Bibi Costăchescu, un excepțional comandant de submarin, cel care a scufundat „Uraleț-ul”. În prima parte a campanii din est,- pe 26 iunie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
probleme atât de grele, încât n-a putut da o mână de ajutor frățesc la ce se petrecea dincolo de Prut; basarabenii, prinși în vârtejul revoluțiilor, au trebuit să se descurce singur. Marele noroc l-a avut Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Basarabia și România de la ardelenii din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia, care au cerut insistent să lupte pentru România. O parte dintre aceștia au rămas, în împrejurări foarte grele, în Basarabia, contribuind hotărâtor la clarificarea poziției de urmat pentru basarabeni. Ardelenii au fost cei care, însuflețiți de idealul național, al unui stat care să cuprindă pe toți românii, i-au „monitorizat” pe fruntașii românilor din Basarabia care ar fi vrut autonomia în cadrul Federației Ruse. Până la elaborarea „celor 14 puncte” de către președintele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
le spunea mare lucru; ei erau victimele propagandei rusești a „Maicăi Rossia” și a „tătucului Țar”. De acolo, de la Rossia pravoslovnică, așteptau ei mântuire, speranță și dreptate. Câțiva studenți entuziaști din Basarabia și-au deschis urechile și la ce spuneau ardelenii despre o unire a românilor. Nici soldații basarabeni din armata rusă n-au mai vrut o întoarcere la trecut, voiau o viață națională proprie și reforme democratice. În acest sens s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni de la Chișinău din 25
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de armata austro-ungară sau ucraniană, incendiau sau jefuiau conacele grofilor și boierilor. Armata trebuia să intervină cu multe dificultăți, în special că legătura cu guvernul era întreruptă. După multe străduințe s-a primit un mesaj printr-un pilot,prin care ardelenii cereau Adunarea Națională la Alba Iulia, unde să proclame solemn unirea cu țara, solicitând trimiterea armatei cât mai urgent, pentru liniștirea spiritelor. Gen.Berthelot primise o telegramă de la comandamentul aliaților prin care se cerea să nu fie trimisă armata în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei: Prut, Nistru, dar și pe unele mai mici, cum era Jijia. Denumirea, în derâdere, de „dorneni” aplicată luncașilor nu este total lipsit de suport real. După cum se cunoaște și s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]