375 matches
-
pronunțiile în viață și în faptă, orcari ar fi proiectele filologiei de-a schimba pronunția cu desăvârșire prin principiul: Si consuetudo vixerit, vetus lex sermonis adolebitur, totuși pronunția pe scenă trebuie să fie pretutindenea una și aceeași, cea națională, căreia ardelenii îi zic "frumoasă" ("Vorbește frumos romînește"). Dacă această pronunție va avea puterea să schimbe filologia sau dacă filologia va avea puterea să schimbe pronunția, de-asta îmi pasă mie prea puțin, eu am constatat numai o trebuință esențială a teatrului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acest lucru încă din 1919, printr-o hotărâre a Consiliului Dirigent 217, dar legislația Regatului nu avea să confirme opțiunea lor. Din pricina conjuncturii politice, primul deceniu postbelic a fost, în ciuda unui debut promițător, mai curând nefavorabil impunerii acestui simbol național. Ardelenii au revendicat cu atâta insistență meritele unirii lor, făcând din Alba Iulia un etalon al voinței politice proprii, încât evenimentul respectiv și locația lui nu au depășit stadiul de simboluri regionale și partizane 218. Foarte utilă Partidului Național din Transilvania
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
288. Ceea ce se întâmpla, în același timp, la Alba Iulia dar nu toți o știau se lega în mod fericit tot de regalitate și părea o minunată coincidență, o răsplată în plus pentru suferințele îndurate până atunci: "în aceeași zi, Ardelenii de toate națiunile (sic!) au recunoscut ca rege al lor pe Regele României, într-o întrunire la Alba-Iulia, încât toată Dacia veche se unea sub același rege (s.n. C.M.)"289. Chiar repovestind unirea, autorul păstra în centrul atenției firul principal
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al învățării din proximitate este enorm, fiindcă "pedagogul" nu e vreun norocos, vreun favorizat de soartă, trăitor într-o lume aproape perfectă ca Occidentul din fantasmele noastre -, ci un Celălalt vecin, prins aproape în aceleași chingi geografice și istorice. Astfel încât, ardelenii, care își aveau modelele printre ei, nu numai în vecini, au asimilat ethosul central-european al învățării despre care ai scris tu, în vreme ce moldovenii și muntenii au rămas pe dinafară, poate cu excepția bucovinenilor. V. N.: Pe de altă parte, să ne
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și mai lămurit expuse, cu atât ele vor fi mai aprețuite și mai spornic semănate în inima lectorului, cu cât cuvintele vor fi mai alese, cu atât ele îi vor susține mintea în sfere nobile și mai înalte." IV.6. Ardelenii Dintre personalitățile de marcă ale Transilvaniei pașoptiste, doi autori mai cu seamă proiectează în teoretizările lor principii ale doctrinei clasice este vorba despre George Barițiu și Timotei Cipariu. Primul dintre aceștia al cărui nume se pronunța de către contemporani Bariț reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
III.7. Concluzii 97 IV. Neoclasicismul pașoptiștilor români 99 IV.1. Coordonatele epocii pașoptiste. Ambivalența clasic-romantic 99 IV.2. Gheorghe Asachi 107 IV.3. Grigore Alexandrescu 109 IV.4. Ion Heliade Rădulescu 111 IV.5. Al. Odobescu 115 IV.6. Ardelenii 117 IV.7. Teoretizări despre teatru 120 IV.8. Alte prezențe notabile 122 IV.9. Concluzii 123 V. Recuperări clasice în secolul al XX-lea 125 V.1. Contextul general 125 V.2. Nevoia de ordine: Acțiunea franceză și Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
răscruce ale istoriei românești, la 1878 sau la începutul Primului Război Mondial, două forme de pactizare cu ocupantul. La argumentul lui Ionel I.C. Brătianu că, în război, vom dobândi toate teritoriile românești, Maiorescu a ales refuzul Transilvaniei sub pretextul mai vechi că "ardelenii nu ne iubesc"132, preferând să-i dezbine pe liderii politici ardeleni, asigurând, astfel, beneficii pentru germani. Dar așa făcuse, atunci cu mai multă îndreptățire conjuncturală, și cu prilejul încheierii tratatului secret cu Puterile Centrale, la 1883, când l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care mă fac să urăsc toate cărțile pe care le-am citit” (15 ianuarie 1975 Ă 606). Un umorist și un melancolic. De nu cumva, scrisul e mai degrabă consecința și expresia umoristului decât a melancolicului. E aproape dezamăgit că ardelenii, pe care nu-i disprețuiește, „n-au avut niciodată simțul ridicolului” (12iulie 1974 Ă 605). Cine are simțul ridicolului, crede el, ajunge să refuze lumea, să o nege, sau să se nege pe sine. Oricum, cine are simțul ridicolului ajunge
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că viața era asigurată în mare măsură de pământurile îngrijite și de animalele prăsite de iobagii români majoritari, favorizați de pronie cu resurse naturale îndestulătoare. Laturi frumoase ale profilului lor moral s-au văzut, de pildă, în anii 1946-47, când ardelenii români au hrănit mulți copii din Regat, loviți de foamete, sărăcie și nevoi lăsate de al Doilea Război Mondial și de secetă. Un nou început de civilizație modernă în această parte de Românie l-au generat industriile extractive și de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sacre și populare, prelungite în creații reprezentative în poezie, muzică, arte plastice, artă sacră, arhitectură și altele. Surplusul demografic din Ardeal a format primele migrații peste Ocean de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Până astăzi, în țară și în exil, ardelenii își manifestă identitatea etno-culturală prin inventivitatea deosebită pentru adaptarea la noile condiții. Peste adstratul dacic și daco-roman, folclorul autentic poartă într-însul inspirația creștină revărsată în spațiul danubiano-pontic odată cu apostolii și cu părinții apostolici din primele secole ale erei creștine
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se deschide și se închide în aceeași tonalitate impetuos emoțională pe care o regăsim dezvoltată în conținut: preastimabilului domn Titu Maiorescu i se transmit respectoasele complimente ale devotatului său servitor Ioan Slavici. După ce fusese atât de singur la București, între ardelenii lui de cultură germană ca I. Bechnitz, frații Brote, Sim. Popescu, D. Popovici-Bărcianu, N. Cristea și D. Comșa, Slavici se simte... sigur. Mediul social în care trăiește la Sibiu pare să-i priască, căci scriitorul se declară mulțumit și plin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
veselie, nu înțelegea nimic, adică să-l eu pe el, pricepea și îl amuza, dar a doua parte a înjurăturii, mă-sa adică, ce rol mai avea? După un timp deveni curios de lecturile mele și îi povestii că ei, ardelenii, dăduseră mari scriitori. Îi cunoștea? Nici pomeneală, dar curând începu să-i citească, să-și dea și el seama de ce stăteam eu cu astfel de cărți în loc să ies duminicile în oraș cum făceau toți și să mă laud pe urmă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Pentru acești Thersites din Europa, pentru acești barbari cari șchiopătează ca dobitoacele în urma civilizației europene guvernați de ființe * corupte *, adecă de renegați jidani și nemți, *** *** noi relațiuni bune, vechi, seculare ale poporului român cu Casa de Austria. 380 {EminescuOpXV 381} ["ARDELENII... "] 2292 Ardelenii să felicite pe Rudolf la nașterea fiului lui. Acela* cu * ord[inul] * Mare Principe al Transilvaniei * ca și Voievodul * Ion Corvin va fi duce al Bucovinei * ca și Ștefan cel Mare. Ardelenii trebuie să salute venirea * lui în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Thersites din Europa, pentru acești barbari cari șchiopătează ca dobitoacele în urma civilizației europene guvernați de ființe * corupte *, adecă de renegați jidani și nemți, *** *** noi relațiuni bune, vechi, seculare ale poporului român cu Casa de Austria. 380 {EminescuOpXV 381} ["ARDELENII... "] 2292 Ardelenii să felicite pe Rudolf la nașterea fiului lui. Acela* cu * ord[inul] * Mare Principe al Transilvaniei * ca și Voievodul * Ion Corvin va fi duce al Bucovinei * ca și Ștefan cel Mare. Ardelenii trebuie să salute venirea * lui în lume cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Casa de Austria. 380 {EminescuOpXV 381} ["ARDELENII... "] 2292 Ardelenii să felicite pe Rudolf la nașterea fiului lui. Acela* cu * ord[inul] * Mare Principe al Transilvaniei * ca și Voievodul * Ion Corvin va fi duce al Bucovinei * ca și Ștefan cel Mare. Ardelenii trebuie să salute venirea * lui în lume cu bucurie, cu încredere în Habsburg; cu speranță în bunătatea lui Dumnezeu. ["UNGURII... "] 2292 Ungurii sunt niște gogomani. Vor maghiariza liceele noastre? Facem licee proaste. Se vor atinge de acelea? Avem tratat cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
zonă semantică fac parte toponimele Șmigul (care are ca prim formant magh. som < süm „sînger, corn“), Șom cuta Mare și Șomcuta Mică (< magh. som, „corn, sînger“ + kút, „fîntînă“). Satul Sibioara din județul Constanța pare a fi întemeiat (și botezat) de ardelenii din zona Sibiului imigrați acolo. Forma romînească Sibiń > Sibiiu, care a menținut destul de bine forma slavă originară, se regăsește în numele german al Ardealului, Sibinburg, devenit, prin etimologie populară, Siebenbürgen. Tot din această formă au rezultat magh. Szeben, și germ. Zibin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Adrian Enescu: „Invisible movies” Albumul cuprinde partituri remarcabile ale muzicii de film a anilor ’70 și ’80 (Șapte zile, Profetul, aurul și ardelenii, Concurs, Faleze de nisip, Mircea, Să mori rănit din dragoste de viață, Ringul, Bietul Ioanide etc.), din anii ’90 (Hotel de lux, Pepi și Fifi, Die Letzte Station, Second-Hand, Femeia visurilor) și chiar din 2013 (Kyra Kiralina). Adrian Enescu (n.
Albume by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83445_a_84770]
-
acerb ca Mircea Mihăieș, prilejuindu-i criticului una dintre formulările sale norocoase: "cei scăpați sunt doar cei cărora nu le-a venit încă rândul". Un capitol aparte, și mai suculent, al acestei lumi în mișcare, infra- și metaliterare, îl constituie ardelenii, portretizați memorabil de Al. Cistelecan. Virgil Podoabă, Aurel Pantea și Alexandru Vlad, balansați între bibliografie și biografia strictă, devin adevărate personaje, proiectate și exploatate ca atare. Iar Nicoleta Sălcudeanu, cu cronicile ei rele, de fapt "galante", cu insolențele sale "cordiale
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
piardă mințile. Dallas-ul, printre filmele copilăriei și adolescenței mele, saga interminabilă cu petroliști, a configurat imaginea despre capitalismul texan la întregi generații de gospodine, iar în 1981 aveam și noi un western brînzetti cu sos de petrol, Pruncul, petrolul și ardelenii, în regia lui Dan Pița. Realizat după romanul Oil (1927) al socialistului Upton Sinclair, filmul lui Paul Anderson are certe note comportiste și o violență ieșită din comun, transfigurată uneori în frumusețe sălbatică. Romanul lui Upton Sincliar, - de altfel, un
Zgomotul și furia aurului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8685_a_10010]
-
sat Doienii, la Fântâna Berbecelui (Koiunbunar), la Igrumat, Cemșilęr, Araklar ș. a. m. d. Împrejurul Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și bulgarii. În fine ardelenii (mocani), întru cât sânt așezați și nu umblă cu turmele, ocupă satele Văruș, Gârlice și Groapa-Ciobanului. Pe lângă multe biserici și o seamă de școli române au două mănăstiri: Cucoșul și Niculițelul. Tatarii formează majoritatea relativă a populațiunii din țară. Parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
există, dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate statele cuceritoare. E o armă periculoasă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce sentimente dușmănești avea d. Brătianu în contra ardelenilor, cum era în înțelegere cu revoluționarii unguri de la 1848 pentru uniunea Transilvaniei cu Ungaria și trădarea elementului român pe mâni maghiare, precum și pentru înlăturarea Casei de Austria de la coroana Ungară. Pe atunci ardelenii erau numiți de d-sa frați falși, frați neadevărați. Îndată după căderea lui Vodă Cuza însă d. Brătianu devine un aprig panromanist în teorie, încît ura practică și iubirea sa teoretică pentru Dacoromînia trebuie să aibă una și aceeași cheie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în legătură cu neseriozitatea noastră, reluă Petrică revenind la ceea ce discutaserăm înainte de întîlnirea cu nevastă-sa, că în România n-ai nici o plăcere, nici măcar pe aceea de a avea un adversar, fiindcă dacă îl învingi, trece de partea ta... Abia dacă voi, ardelenii, sînteți mai fermi... Dar n-o să mai conteze... Să-ți dau să citești ce scrie Charles Maurras despre ceea ce ne așteaptă pe noi, intelectualii, ceea ce ne rezervă adică nouă revoluția proletară. Vom fi puși la coadă. Gânditorii, oamenii de cultură
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
li se va refuza orice încercare de a gândi altceva decât ceea ce a gândit deja Marx. Întreaga gândire a umanității va fi reanalizată prin această prismă și în acest sens vor avea și ei ce face, sau cum spuneți voi, ardelenii (Petrică era regățean), or să aibă de lucru cât îi hăul, cu iluzia că înseamnă și ei ceva. Nici vorbă, Marx a fost un mare om și în forul lor interior nu se vor simți umiliți că nu li se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]