647 matches
-
pe care creșteau nestingheriți mușchii verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea Namurul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la marginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de la austro-ungari, pălăriuțe din paie, cu panglică de mătase albastră, pe care este aplicată coronița de flori, purtate în timpul Sărbătorii Cununii Secerișului și de către fetele Ansamblului vocal de la Căpâlna, costume populare, ștergare, brâuri lucrate manual din lână, basmale, păpuși tradiționale ardelenești, toate fiind intens îmbodobite cu motive florale de diferite culori: verde, portocaliu, galben, bej, albastru, predominant fiind roșul aprins. Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
din săsească în germană și engleză, și din engleză în românește. Poate că e vorba mai degrabă de o topică mai specială. Mi-e greu să exprim în cuvinte fenomenul, dar modul în care e făcută relatarea are ceva profund ardelenesc. Spun asta fără intenția de a mă distanța de limba vorbită în celelalte regiuni ale României, dar, așa cum germana care se învață la școala din Ardeal se deosebește de Hochdeutschul nemților din Reich, așa și româna vorbită în Ardeal are
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani. Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu o vechime de aproape opt sute de ani.Dragul meu oraș! Așa de mult doresc să te revăd, să-ți aud murmurul vorbirii ardelenești... specifică acelei zone. Anii au trecut cu zecile... dar memoria Binșului mi-a rămas curată, neștirbită. Ce frumoase erau acele vremuri și locuri! Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
libertate și democrație exprimate în zona liberă de comunism a urbei, iar acesta, drept răsplată pentru locuitorii orașul său natal, i-a pus pe cei patru generali să-i vegheze zi și noapte pe cei ce înnoptau acolo. Dar încăpățânarea ardelenească a regelui și dorința acestuia de a rămâne printre clujeni s-a văzut și în anii celui de-al doilea război mondial, când un grup de soldați ruși au vrut să-l tragă jos de pe soclu cu un tanc și
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
parte obișnuințe sau deprinderi din cealaltă: la Solovăstru mă comportam de la înălțimea celei care percepuse o lume nouă, superioară, iar la București eram percepută eu mai prejos, ca una care nu aveam valențele unei educații foarte diferite. Vorbeam cu accent ardelenesc și copiii îmi spuneau „boanghină”. Atunci a încolțit la sânul meu aprins de indignare, amenințarea, ca armă nevinovată: cândva voi ști a vorbi toate limbile pământului, pe când voi nu veți înțelege nimic din ce am să spun! Dorul vă rechema
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
care scria la câteva zile de la moartea poetului, în 14 mai 1918, în ziarul bucureștean Lumina: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
mai săraci alți mai bogați. Îi îndemn pe toți aceștia să îndrăznească să facă o faptă de milostenie, cum este obișnuită INIMA DE ROMÂN. Cei ce vor să contribuie la contructia bisericii din Rontau - podoaba a creștinătății ortodocse pe pamant ardelenesc - sunt bine veniți. Toți cei care vor să pună o "caramida"din munca lor la ridicarea acestui lăcaș de rugăciune sunt bine veniți, mai ales că vor fi scriși pe o placă comemorativa în interiorul bisericii și vor fi pomeniți că
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
nu pentru criticii literari sau scriitori, așa cum e firesc să facă orice om de litere care se respectă. Am zburat câteva ore la înălțimi amețitoare cu culoare de Cenaclu Flacăra, rămânând cu gustul dulce al unei întâlniri demne de Școala Ardelenească, dar și cu vaga tristețe că nu au fost prezenți suficient de mulți tineri care să învețe cum e să te ridici în zbor de vultur la înălțimile unei culturi care nu trebuie să se piardă. (Mihaela Rașcu - 18.04
ZBOR DE VULTUR SAU POEZIA LUI MIRCEA DORIN ISTRATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353995_a_355324]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
județul Bihor și din străinătate să facă o faptă de milostenie așa cum este obișnuită INIMA DE ROMÂN, să contribuie cu o "cărămidă" din munca lor, din veniturile lor la ridicarea noi biserici din Rontău, podoabă a creștinătăți ortodoxe pe pământ ardelenesc. Toți cei ce vor să doneze sunt bine veniți și le promitem acestora că vor fi scriși pe o placă comemorativă în interiorul bisericii și vor fi pomeniți ca și "ctitori"și binefăcători, la sfintele slujbe ce se vor oficia în
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
Românească, și nici rolul ei determinant. Cât privește limba, nicio școală științifică lingvistică nu recunoaște existența unei limbi literare moldovenești deosebită de cea română. Totodată, nimeni nu neagă prezența unui grai moldovenesc, de rând cu alte graiuri românești (muntenesc, oltenesc, ardelenesc etc.) în spațiul locuit de români”. Autor: Ion N. Oprea - membru Fondator de Onoare al revistei „Luceafărul”, Botoșani - Publicat: 16 septembrie 2015 http://www.luceafarul.net/adevarata-obarsie-a-poporului-roman-ruginoasa-istorie-credinta-si-cultura-monografie-scrisa-de-un-oltean-marian-malciu-slatina-olt-in-dacopatia-2015-humanitas-rataciril NOTĂ: Și pe această cale, aduc mulțumiri publicistului, jurist și scriitor, Ion N.
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
termenului, dar n-a putut, până la urmă, să nu pronunțe corect; Stefan Andrei a scăpăt ușor accentuându-și precipitarea oltenească a exprimării, așa că nu s-a înțeles prea bine pentru ce optează; ungurul, care avea o slugărnicie drăgăstoasă, cu ștaif ardelenesc, a pronunțat fără rușine sau fără simțul limbii „al douăsprezecelea”; Mizil și Burtică nu s-au jenat să corecteze pronunțând corect iar, după ei, prinzând curajul unei normalități, toată lumea a pronunțat corect, mai ales observând că tartorul nu ricanează. Până când
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
Academicianul Eugen Simion a ajuns la vârsta senectuții. La 25 mai împlinește vârsta de aur a vieții, adică 80 de ani. Fiul Sultanei și al lui Dragomir, cu ascendență ardelenească, născut în satul Chiojdenca din județul Prahova, studiază la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, unde a fost coleg de școală cu Nichita Stănescu. Între 1952 și 1957 urmează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, având mari
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
încrucișau ideile, construind „castele de fum” din năzăriri ingenios alternate. O ecuație cu două necunoscute se transforma într-o dilemă sentimentală cu doi protagoniști, două soluții posibile, una prin poarta deschisă de Darwin și cealaltă conform unei rețete de murături ardelenești. Model de rezolvare nu aveam. Cam așa ar fi putut arăta una din numeroasele noastre „brain storminguri” pe teme aiurite. Totul era permis, câtă vreme ni-l puteam închipui, aceasta fiind deja proba suficientă a existenței sale. De pe urma serii aceleia
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
să interpreteze colinde, pricesne și muzică populară autentică, specifică zonei Năsăudului, până în prezent având lansate trei CD-uri cu muzică populară, un CD cu pricesne și două CD-uri cu colinde. Muzica părintelui Pomohaci impresionează nu numai prin tonalitatea dulce, ardelenească, ci și prin valoarea morală și educativă pe care o are. Printre cântecele dragi Domniei Sale și spectatorilor, majoritatea interpretate și pe scena de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
încrucișau ideile, construind „castele de fum” din năzăriri ingenios alternate. O ecuație cu două necunoscute se transforma într-o dilemă sentimentală cu doi protagoniști, două soluții posibile, una prin poarta deschisă de Darwin și cealaltă conform unei rețete de murături ardelenești. Model de rezolvare nu aveam. Cam așa ar fi putut arăta una din numeroasele noastre „brain storminguri” pe teme aiurite. Totul era permis, câtă vreme ni-l puteam închipui, aceasta fiind deja proba suficientă a existenței sale. De pe urma serii aceleia
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
Dan Rodica și Sav Lucia au executat un dans de pe Someș. Din localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
au oferit câte un tricou câștigătoarelor Concursului „Eu miss de pe Someș.” Cum reușita vieții unei comunități depinde și de armonia familiilor ei, Primăria orașului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Bucătăria tradițională, ardelenească nu putea să rămână mai prejos și așa că timp de două zile localnicii și-au îmbiat vizitatorii cu pălincă, slănină și sarmale de cea mai bună calitate. Demnă de remarcat este și compoziția simetrică a sărbătorii care a început cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
a comunității, în scopul educării sentimentului de respect și apreciere pentru istoria română. V. Colecția de fotografie reprezentând portul popular domneștean reconstituie fiecare element al costumului popular purtat până acum câțiva ani de țăranii satului. Se poate observa influența motivelor ardelenești din zona Sibiului cu motivele muscelene. O îmbinare ce reprezintă, deopotrivă, elementele pastorale și cele florale (comuniunea naturii terestre cu universul într-un mod de o unicitate sublimă). VI. Aria de răspândire a operelor de artă bizantină sau create sub
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
romantic de talia marilor romantici ca Lamartine, Vigny, Musset, Hugo, Heine, Novalis, Schiller, Byron, Leopardi, Pușkin și Lermontov. El a despărțit apele de uscat în literatura română. De la el încoace se scrie altfel poezia. A rupt lanțul ciunismelor și pumnismelor ardelenești și a creat limba literară, altoind-o cu filonul ei cel mai sănătos, limba populară. S-au scris și se vor mai scrie mii de pagini despre el cât va trăi limba română. Viața lui, puțină cât a fost, a
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Petroșaniul este cel mai frumos oraș din lume! Este orașul păzit de Masivul Parâng ,unde Jiul își începe cursul îndrăzneț printre stânci și unde oamenii au acea agresivitate oltenească ,mândrie bănățeană ,calm ardelenesc ,dar și istețime moldovenească. Petroșaniul este locul magic al copilăriei mele ,în care copiii se mai pot juca printre blocuri ,fără a fi agresați de mașini ,în care vârstnicii se pot plimba pe străzi umbrite de castani și în care
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]