2,478 matches
-
de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
a nepăsării de Dumnezeu și grație vrăjmașilor din afară, să fie prigonit, călcat de copitele migratoare, sfârtecat de imperii creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
o`clock mici economii la Peleș dascăl prost diplomație tren de plăcere amici justiție situațiune un pedagog de școală nouă despre cometă emulațiune premiul în tâi politică și delicatețe telegrame jertfe patriotice tempora atmosferă încărcată urgent c.f.r. moftan gii arendașul român la poștă cum se înțeleg țăranii moșii năpasta intelectuali artiști poeți prozatori cri tici muște tv paprika criză internet deșteaptă-te ro mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută
NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352498_a_353827]
-
politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
anul 1648. Latifundiarii polonezi și lituanienii cedaseră treptat evreilor khazari întreaga activitate de administratori și încasatori de impozite, aceștia devenind astfel exponenții exploatării celei mai nemiloase. Răscoala cazacilor a aruncat însă în Moldova o mare parte dintre exploatatorii evrei, ca arendași și cămătari, cum a aflat-o, la Iași, un călător sirian (Paul din Alep) din gura unuia dintre fugarii evrei, Iancăl, scăpat de masacrul declanșat de cazaci. Refugiați în Țările românești, evreii au adus cel mai perfid mod de exploatare
CAP. 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356272_a_357601]
-
au întâlnit cu prefectul de Hunedoara, Pompiliu Budulan. După întrevederea de la Prefectură, consilierul din Pojoga, Marin Iacob, a fost dat în judecată de Hugo Mosser (dosar nr. 4964/1997, Judecătoria Deva), din pricina protestului care poartă semnătura sa, alături de alte 47. Arendașul francez i-a amenințat pe țărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, țăranii din Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului "francez". Acesta le-a promis că le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Toyota, câteva gâște. Hugo Mosser a început să-i amenințe pe oameni cu vestita sa lance și cu un pistol cu aer comprimat. Tinându-se de promisiune, i-a intimidat cu pistolul pe țăranii Gheorghe Cojon, Aurel Stuparu și Floare Butaș. "Arendașul"i-a mai atacat și bruscat pe soții Slăviță, iar copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii Franceze la București. Degeaba! În interesul comunității din Pojoga au intervenit doar niște senatori P.D.S.R., care s-au adresat în mod oficial Ambasadei Franceze. Ei au discutat și cu Hugo
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
ferindu-se zi și noapte de furia "investitorului străin". Țăranii au amenințat că se vor răscula împotriva lui Mosser dacă autoritățile nu vor accepta să-i ajute." Din punctul nostru de vedere, evreul "francez"Mosser este un pionier al noilor arendași în România. Până acum, însă, acest nou tip de colonist-arendaș nu avea și proprietatea pământul, țăranii (din Pojoga, bunăoară) fiind încă stăpânii fostei Cooperative Agricole de Producție, dar după anul 2003 această situație se preconizează a fi schimbată. Terenurile vor
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
fost organ de control al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure arendașilor, cămătarilor, care apoi ne-au luat totul și cenușa din vatră, ci că era din arderea lemnului... • Le-am dat pădure muscalilor, pardon, ăștia nu le-am dat-o, au luat-o ei, noi doar le-am transportat-o gratuit
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
țăranilor, jefuiți ca la drumul mare:”Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; șăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
din Zlatna. Până la această decizie, aici, se putea vinde „acovita” - băutură de rachiu îndulcit cu miere. Și o altă „miedul” - băutură fermentată din miere. Astfel, la 24 mai 1782 la un târg din Câmpeni, moții au spart cu topoarele butoaiele arendașilor, înfruntând autoritățile. Vinovații principali fiind condamnați la moarte, iar alții la 25 - 100 bastoane. De remarcat că printre conducătorii moților de la Câmpeni a fost și Horia din Albac (Ursu Nicola), acuzat ca instigator dar, n-a putut fi prins. Starea
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
țăranilor, jefuiți ca la drumul mare: „Eu însumi nu mi-am putut stăpâni lacrimile văzând casa, grilajul părăginit, grădina fără terasă și aleile neângrijite; pe alocuri, drumurile nu se mai cunosc, iar satul e într-o stare de mare mizerie. Arendașul acesta i-a întrecut pe ceilalți în escrocherii; țăranii cu toții sunt revoltați contra lui și 11 dintre ei vor să plece începând de anul viitor; le pretinde zile de clacă mai mult decât prevede legea; le ia pui și cereale
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
ne înscriem și noi. Hărnicia și entuziasmul inițial al clasei proletare, îndeosebi a țăranului român, care practicase dintotdeauna o agricultură de subzistență, n-avea să dureze prea mult, căci în conștiința celor leneși și bețivi, așa cum avea să-i caracterizeze arendașul din Rebreanu încă din prima frază a romanului său, apăru nemulțumirea. Nefiind dispuși la sacrificiu, în anii imediat colectivizării, avea să se declanșeze paradoxalul exod la oraș, trândavul țăran român privind cu impasibilitate prin geamul autobuzului oprit la barieră interminabilele
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, amplasarea de instalații de producere a energiei fotovoltaice pe suprafețele amenajărilor piscicole din domeniul public/privat al statului, și aflate în administrarea Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură, de către concesionari, arendași sau chiriași, se face cu acordul administratorului, conform avizului de gospodărire a apelor, cu respectarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare. (2) Administratorul își dă acordul pentru amplasarea instalațiilor prevăzute la alin.
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
la modificarea art. 1.837 din Codul civil, contravin principiului libertății economice, consacrat prin art. 45 din Constituție. În acest sens se susține că, de lege lata, potrivit art. 1.837 din Codul civil, contractul de arendare se încheie între arendator și arendaș (persoane fizice sau juridice) pe durată determinată sau nedeterminată, iar în acest din urmă caz arendarea se consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
și nejustificată, ceea ce contravine dispozițiilor art. 44 și ale art. 136 alin. (5) din Constituție, referitoare la dreptul de proprietate privată și la inviolabilitatea proprietății private. Totodată, prin impunerea unei durate minime obligatorii a contractului de arendare, exclusiv proprietarului, arendașul beneficiază de un avantaj nejustificat, putând să se elibereze din contract prin neplata arendei sau prin alte mijloace, fără a suporta consecințe echivalente. Se susține că această asimetrie contractuală subminează principiul egalității în fața legii civile, reglementat de art. 30
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
din legea criticată, referitor la modificarea art. 1.847 alin. (2) din Codul civil, se susține că modificarea preconizată contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin introducerea unei noțiuni nedefinite și neclare, respectiv „schimbul de utilizare între arendași“, soluție de natură să conducă la eludarea interdicției subarendării, cuprinsă în prezent în art. 1.847 alin. (2) teza întâi din Codul civil, în nenumărate situații în care schimbul de utilizare a terenului ar fi făcut între bunuri neaflate în raport
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
legii, ca garanție a accesibilității și previzibilității actului normativ, precum și la respectarea normelor de tehnică legislativă, veritabil criteriu de constituționalitate prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 6. Totodată, introducerea noțiunii de „schimb de utilizare“ între arendași aduce atingere dreptului de proprietate privată, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă a limitării dreptului de folosință a proprietarului, prin impunerea duratei minime de 7 ani a contractului de arendare, precum și prin introducerea schimbului de utilizare a
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
dreptului de proprietate privată, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă a limitării dreptului de folosință a proprietarului, prin impunerea duratei minime de 7 ani a contractului de arendare, precum și prin introducerea schimbului de utilizare a terenului între arendași. Astfel, se susține că, prin ocolirea interdicției subarendării, printro formulare lipsită de claritate și previzibilitate, proprietarii sunt puși în situația de a nu mai putea controla efectiv cine întrebuințează terenul lor, ceea ce contravine dreptului constituțional de proprietate privată, care
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
folosi bunul. Or, de lege lata, interdicția subarendării totale sau parțiale reglementată de art. 1.847 alin. (2) teza întâi din Codul civil are în vedere caracteristica contractului de arendare de a fi încheiat intuitu personae, bazat pe calitățile personale ale arendașului. Or, se susține că, potrivit modificărilor preconizate prin textul de lege criticat, orice modificare a contractului inițial, prin schimbul de utilizare a terenului între arendași, poate anula această caracteristică esențială a contractului, diminuând controlul pe care proprietarul îl are asupra
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
caracteristica contractului de arendare de a fi încheiat intuitu personae, bazat pe calitățile personale ale arendașului. Or, se susține că, potrivit modificărilor preconizate prin textul de lege criticat, orice modificare a contractului inițial, prin schimbul de utilizare a terenului între arendași, poate anula această caracteristică esențială a contractului, diminuând controlul pe care proprietarul îl are asupra terenului său. Mai mult, se susține că modificarea preconizată poate duce la practici abuzive, prin transferuri de folosință neautorizate și imposibilitatea de a preveni exploatarea
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
bunul se afla în folosința locatarului, în cazul imobilelor nesupuse unor formalități de publicitate. Or, prin modificările aduse dispozițiilor art. 1.850 alin. (2) și (3) din Codul civil, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendare pe durata convenită cu arendașul, iar în cazul vânzării terenului cumpărătorul este obligat să mențină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, fără a prelua distincțiile reglementate în prezent prin art. 1.811 din Codul civil referitoare la imobilele înscrise în cartea
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]