1,763 matches
-
divulgând tot ce știa. La închisoare a dat dovadă de lașitate, dezertând din colectiv, pe timpul luptelor, în 1938. A avut legătură și după 23 August cu șeful Siguranței din Cetatea Albă (soțul surorii sale) care a fost un zbir față de arestați și față de populație. Este un element orgolios, îngâmfat și foarte impulsiv. În cadrul serviciului s-a înconjurat de elemente vechi S.S.I.-iști, foști zbiri din trecut, ca: Cociubei, Martinescu și alții. Din 34 de oameni câți existau în direcția lui, 23
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ce-l posedă asupra indivizilor despre care au date precise că ar putea trece la acte de sabotaj, diversiune, terorism, banditism etc., înaintând acest material de urgență D.G.S.S., pentru a se putea lua măsuri. De asemenea, vor cerceta pe toți arestații vinovați de acte de terorism, diversiune, sabotaj etc., pentru a stabili legăturile lor din afară care ar putea eventual trece la acțiuni de acest fel. Se vor lua măsuri de a nu se permite plecarea la București a acelor persoane
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
efectua cât mai puține transferuri de deținuți și minori de la un loc de deținere la altul și îndeosebi în municipiul București. În perioada 16-24 noiembrie transferul de deținuți și minori (tineri) va fi suspendat. Munca de cunoaștere în rândul condamnaților, arestaților preventiv și a minorilor (tinerilor) din școlile speciale va fi intensificată, luându-se măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dispozițiile în vigoare, împotriva celor înrăiți, recalcitranți sau despre care există semnalări că intenționează să evadeze. Se va comunica în mod operativ unităților informativ-operative
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
posibil nici un eveniment la regimul de detenție. Se vor lua măsuri pentru a efectua cât mai puține transferuri de deținuți și minori de la un loc de deținere la altul și îndeosebi în municipiul București. Munca de cunoaștere în rândul condamnaților, arestaților preventiv și a minorilor (tinerilor) din școlile speciale va fi intensificată, luându-se măsuri corespunzătoare, în conformitate cu dispozițiile în vigoare, împotriva celor înrăiți, recalcitranți sau despre care există semnalări că intenționează să evadeze. 16. Centrul de informatică și documentare va centraliza
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în Moldova, ca și în alte părți, se ajungea în acea epocă la stratul de sare prin săparea unor fântâni, numite gropi, late de opt palme (2,23 m). În 1849, la Tîrgul Ocna erau în exploatare patru gropi: groapa arestaților (deschisă în 1826), groapa Opreanului (deschisă în 1835), groapa Candida (deschisă în 1836) și groapa Ocnița (deschisă în 1843). Adâncimea lor nu depășea 62 de stânjeni (138 m), iar lățimea creștea pe măsură ce groapa înainta în subsol. Pereții laterali ai acestor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărul adevăraților mineri, al șavgăilor, era destul de mic: în 1828 - 130, în 1846 - 168, în 1852 nu erau mai mulți de 200. Ziua de lucru era de la răsăritul soarelui până noaptea, când locul șavgăilor și al rufetașilor era luat de către arestați. În condiții normale, într-o zi de lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
maghiar, Matias Rákosi, prilejul de a-i Înmîna omologului s...u Klement Gottwald o list... cu aproximativ 60 de Înalți responsabili cehoslovaci suspectați de „activitate de spionaj”. În noiembrie 1949, Evzen Löbl, vice-ministrul Comerțului exterior cehoslovac, era la rîndul lui arestat. Anii 1950 și 1951 au fost mai puțin bogați În procese-spectacol, dar campania de epurare a partidelor comuniste a continuat activ În Bulgaria (În 1950, peste 100 de comuniști au fost judecați În 13 procese) și mai ales In Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
dentistului. Acestea constituie situația cea mai stresantă din lucrul stomatologic, din punct de vedere uman. Totuși, dacă dentistul atenuează această situație afectivă prin răbdare, bunăvoință și obiectivitate, simpatia și curajul lui psihologic vor fi răsplătite prin câștigarea încrederii pacientului (Elhardt). Arestații care execută o condamnare sunt de inclus printre cei mai dificili pacienți, datorită situației lor speciale ce implică anomalii de personalitate, precum și condițiilor sociale și emoționale în care se găsesc. Cercetările au scos la iveală probleme psihologice sporite. Condamnații prezintă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
realitate, respectivul incident Între autorități și țărani s-a desfășurat pe 12 iunie 1949. CÎt despre răscoalele din județele Bihor și Arad, desfășurate În iulie-august 1949, ele s-au terminat Într-adevăr cu executarea a 28 de țărani, dar numărul arestaților sau al deportaților a fost mult mai mare decît cel indicat de autor (200, respectiv 100; p. 106), ajungîndu-se la un număr total de 1.548 de persoane numai Între 3 și 12 august 1949, după cum știm astăzi din documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost distrus în aprilie 1949 în urma unei masive intervenții a Securității, mai mulți partizani fiind uciși în timpul luptelor, alții fiind prinși tot atunci sau ulterior. De asemenea, au fost arestați numeroși susținători ai partizanilor. După ce au trecut prin torturile Securității, arestații au fost judecați de Tribunalele Militare Craiova și București, mulți dintre ei fiind condamnați la ani grei de închisoare. Câțiva dintre condamnați au fost executați fără judecată în anul 1950, metodă căreia i-au mai căzut victime și partizani din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și cu atât mai pregnant grupurile ca entități nu ajung la soluții optime. Acest lucru s-a argumentat în literatura de specialitate prin modelarea în termeni de teoria jocurilor a unor situații sociale, una dintre cele mai cunoscute fiind dilema arestatului. (În românește ea a fost numită, după limba engleză și franceză - unde prison înseamnă „închisoare” -, și „dilema prizonierului”, dar, după cum se va vedea, nu e vorba despre „prizonieri”, ci despre arestați.) O vom descrie în cele ce urmează. Doi indivizi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situații sociale, una dintre cele mai cunoscute fiind dilema arestatului. (În românește ea a fost numită, după limba engleză și franceză - unde prison înseamnă „închisoare” -, și „dilema prizonierului”, dar, după cum se va vedea, nu e vorba despre „prizonieri”, ci despre arestați.) O vom descrie în cele ce urmează. Doi indivizi sunt arestați și duși la secția de poliție, fiind suspecți de comiterea în comun a unei infracțiuni grave. Nu există însă probe concrete împotriva lor. Procurorul îi interoghează separat - cei doi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celălalt nu, atunci cel ce recunoaște are o pedeapsă foarte mică, fiindcă a colaborat cu instanța, iar cel ce nu recunoaște va primi o pedeapsă maximă. Dacă amândoi recunosc, vor avea ambii o pedeapsă moderată. Având aceste informații, cei doi arestați au opțiunile din tabelul de mai jos. Tabelul 1. Exemplu de dilemă a arestatului Este evident că soluția cea mai bună pentru amândoi ar fi să nu recunoască. Aceasta se poate întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu instanța, iar cel ce nu recunoaște va primi o pedeapsă maximă. Dacă amândoi recunosc, vor avea ambii o pedeapsă moderată. Având aceste informații, cei doi arestați au opțiunile din tabelul de mai jos. Tabelul 1. Exemplu de dilemă a arestatului Este evident că soluția cea mai bună pentru amândoi ar fi să nu recunoască. Aceasta se poate întâmpla însă numai dacă cei doi s-ar putea înțelege, ceea ce nu e posibil, fiind interogați separat, sau dacă ar avea încredere unul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
control al acțiunii unuia asupra celuilalt. E nevoie în acest caz doar de introducerea noțiunilor de încredere și încredere reciprocă. În situația în care însă actorii nu comunică nici înainte, nici în timpul și nici după acțiune (jocuri de tipul dilemei arestatului), deci nu au ocazia să ajungă la o anumită înțelegere, schimbul bilateral nu poate asigura optimul social. Numai instituirea unei norme, prin care alte persoane ce sunt în contact cu actorii sancționează comportamentul lor, asigură optimul social. Se poate argumenta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult mai competitivi decât cei din America de Sud, și chiar în interiorul SUA există diferențe semnificative între copiii anglo-americani și cei de origine mexicană (Kagan, 1984). În viața socială concretă sunt puține împrejurări perfect identice cu cele două expuse mai sus (dilema arestatului și participarea la un proiect comun), dar există un număr foarte mare de situații care, fără a avea condițiile restrictive respective și fără a se exprima întotdeauna cantitativ precis, au în mare aceeași logică: opțiunea individuală ce pare rațională conduce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cartierul Cotroceni și o fermă. Se vede constrâns să doneze parțial statului colecția de artă decorativă și ceramică populară. În 1952 va fi angajat ca lector de istoria ceramicii la Institutul de Arte Plastice, însă în 1958 este din nou arestat, împreună cu toți membrii de seamă ai cenaclului literar pe care îl găzduia în casa lui, capul de acuzație fiind faptul că aici se citise cartea lui Emil Cioran La Tentation d’exister. I se confiscă manuscrisul unui studiu de arheologie
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
mitocanul „de jos”, tradițional. Când se schimbă regimul politic și încep persecuțiile bolșevice, arestările, intră în alt ciclu al suferinței sale. „Totul mă doare” - îi comunică ea lui Stello - „sufăr pentru umilința întregii țări”. Prietenii sunt dați afară din slujbe, arestați, lumea din jurul ei se rărește, teroarea se instalează temeinic. V. notează fără frică aceste acte de cruzime și jurnalul e un document esențial pentru epoca postbelică românească. Se vede concediată din învățământul universitar și în locul ei este numit poetul „pe
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Guvernul cade, V. revine ca director la Datoria Publică. La 18 mai 1946 va fi arestat și închis la Arsenal; Jurnalul de la Arsenal se leagă de acest moment. Este eliberat după zece zile, dar la 30 august e din nou arestat. În răstimpul dintre cele două detenții pregătește teza de doctorat cu tema Problemele economiei românești după al doilea război mondial și, paralel, își face note în vederea unui studiu despre filosofia existențialistă a lui Jean-Paul Sartre și unul despre „o filosofie
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cuvântul propriu) erau foștii proprietari ai caselor naționalizate (în 1950), care, dacă nu erau izgoniți în insalubrul subsol, erau cel mult tolerați drept chiriași în propriile case. Dar, pe lângă aceștia, erau vizați «exploatatorii» de diverse categorii (inclusiv, repet: familiile celor arestați și condamnați sau ale celor «fugiți»; dar puteau fi șí mic-burghezi, funcționari etc. - «reacționari», rău-văzuți, oricum, nu din cinul Puterii fățișe sau ascunse. Prin acest procedeu (în fond ilegal, deși conform noilor legi „strâmbe”) se dădea o soluție urgentă, facilă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din Capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu) și nici înduioșați de acestea. S-au remarcat 22 de anchetatori-torționari (Arsene, 1997, vol. 1, p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
faptul că aveau la dispoziție atâtea victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul miliției brașovene și mai apoi a arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor în ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un picior (uneori supravegheați de un câine-lup), pe vine, să țină un creion cu bărbia, să sprijine cu nasul tabloul lui Ceaușescu (!), să facă genuflexiuni, să stea într-o mână, să sară ca broasca... Unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să mă lovească cu bastonul tot în rinichi, locul cel mai sensibil, și fără să lase urme” (Oprea și Olaru, 2002, p. 73). S-a apelat la ancheta nocturnă și la ancheta continuă, metode cunoscute în anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și la secvențe absurde: de pildă, unui anchetat i s-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]