223 matches
-
munca obligatorie cu întreaga familie (inclusiv a copiilor care la țărani și la săraci nu știu ce este copilăria) pe moșiile boierilor, ale mânăstirilor [[Mănăstirea Nămăiești|Nămăiești]] și [[Mănăstirea Râncăciov|Râncăciov]] care erau proprietari ai 99% din pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
reliefului cât și la formarea principalelor materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și gresii prinse într-o matrice marno-nisipoasă de culoare roșietică sau verzuie. Deoarece din aceste conglomerate sunt clădite principalele masive subcarpatice argeșene: Chicera, Toaca, Muncelele Râușorului iar în cuesta Mățăului, stiva de pietrișuri cimentate este reprezentativă, au fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt probabil acoperite de sedimentele pliocene deoarece ele nu au fost identificate în muscelele argeșene. Ultima fază de sedimentare în Depresiunea Getică este precedată de mișcările moldavice care cutează și depozitele acesteia conferindu-i caracter de unitate tectonică alpină. Din Sarmațianul mediu până în Pliocenul târziu depozitele marnoase, nisipoase și grezoase au acoperit atât formațiunile cutate
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a raportat lungimea văilor din acest caroiaj. Valorile de peste 2km/kmp se grupează în apropierea cursurilor mari de râuri ceea ce denotă o activitate torențială dezvoltată. Valorile densității fragmentării cuprinse între 1-2km/kmp ocupă peste jumătate din suprafața totală a Subcarpaților Argeșeni și sunt grupate în zonele înalte și în depresiunile interne. Arealele cu altitudini maxime sunt caracterizate, cum era și firesc de de valorile cele mai scăzute ale densității fragmentării, cu valori sub1km/kmp și chiar sub 0,5km/kmp. Media
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe versanți sau prin descompunere chimică a rocilor. În Pleistocen sistemul morfoclimatic a permis formarea teraselor datorită alternanței perioadelor glaciare cu cele interglaciare iar în perioada actuală (Holocen) predomină pluviodenudația în defavoarea alterării chimice sau fizice. Caracteristica principală a culmilor subcarpatice argeșene este paralelismul lor pe direcția nord-sud, cu înălțimi ce urcă și coboară între 600 și 1200m. Sistemul de culmi interfluviale este complementar sistemului hidrografic și se continuă împreună în zona montană din nord, dar și în sud, în piemont. Interfluviul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin distrugerea căilor de comunicație. De aceea inventarierea lor și aplicarea unor măsuri de stopare este necesară
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în cadrul cărora a susținut comunicări științifice și didactice. Este membru al Departamentului “Fizica și Învățământul” al Societații Române de Fizică, membru al European Physical Society (EPS). Sever Iosif Georgescu s-a născut la data de 29 martie 1942 în localitatea argeșeană Pietroșani în familia dulgherului Georgescu If. Iosif (1912-1988); mama sa, Aurelia (1910-1987), a fost casnică. Categoria socială a familiei Georgescu If. Iosif a fost de „țărani mijlocași”, la acea vreme fiind formată din șase membri: părinții și patru copii — Ion
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
atunci au fost decupate și lărgite ferestrele, și au fost adauși doi stâlpi sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
de lemn. Tot atunci sau după 1934 au fost probabil decupate și lărgite ferestrele și a fost închis pridvorul. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute, protejată de un acoperiș comun în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul închis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
județul Argeș) este o interpretă de muzică populară românească. S-a născut în 1936 în Topoloveni, județul Argeș. Provine dintr-o familie numeroasă de oameni simpli. Primește primele noțiuni de muzică de la tatăl său, Nicolae Bărbulescu, vestit lăutar al plaiurilor argeșene. Mai târziu, face parte din Corul Căminului Cultural Topoloveni-Călinești unde participă la Concursul căminelor culturale pe țară câștigând locul I ca solistă vocală în cadrul corului. Apoi este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat cu mari cântăreți și dirijori ai timpului, efectuând
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul de petrecere. Dintre cele mai frumoase melodii de
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
situată la nord și Capra (prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul "Pisica") - situată la sud , asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul - care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a "DN7C", străbate creasta Făgărașului între vârfurile "Paltinul" (2398 m) și "Iezerul Caprei" (2417 m) pe sub muntele "Paltinul", între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată
Tunelul Capra–Bâlea Lac () [Corola-website/Science/330603_a_331932]
-
cu universitățile europene și americane. A adus contribuții valoroase în domeniul inteliginței artificiale, sistemului neuronal de calcul, metodelor statistice în prelucrarea semnalelor digitale, logicii matematice, teoriei informației, recunoașterii formelor, diagnosticării automate, telemedicinei. Lumința Doina Radu s-a născut pe meleaguri argeșene, pe 27 ianuarie 1948 în comuna Pătroaia, județul Dâmbovița, într-o familie de intelectuali, care s-au ocupat cu o grijă exemplară de educația unicului copil. Tatăl ei, Ion Radu, a fost profesor universitar la Universitatea din București, iar mama
Luminița State () [Corola-website/Science/335414_a_336743]
-
autostrăzii București - Pitești și a centurii Pitești. Firma zice că face 34.000 de km pe zi în patrularea autostrăzii, de pe care, apropo, s-a furat tot. Deși spune că nu mai e în această firmă, există hotărâri ale instanțelor argeșene în care patronul "făbricuței" reprezintă firma Quartz în calitate de director al acestei firme. Atenția ministrului PC Daniel Constantin Sensibilul patron al "făbricuței „Brădet" e suspect de apropiat de fostul ministru al Agriculturii, fost președinte al partidului lui Dan Voiculescu. În 2014
Narcisa Iorga dă de pământ cu patronul Brădet: Cine este de fapt? by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101359_a_102651]
-
se spunea la țară picturii. La maturitate, Corneliu Ionescu a menționat despre începuturile sale în ale picturii că: Deprinderile sale cu arta plastică, precum și celebritatea, s-au evidențiat în vremea liceului. Corneliu Ionescu participa la editarea revistei școlii intitulată "Salba argeșeană", făcând desene cu evenimentele liceului. El era semnatarul rubricii de grafică satirică a revistei. A urmat cursurile Academiei de Artă din București pe care le-a absolvit în anul 1980 la clasa profesorului Gheorghe Șaru. Încă din anii liceului și
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Târgu Jiu. După 1947 a avut de suferit represiuni din partea regimului comunist. s-a născut la 16 Septembrie 1889 la București. Tatăl ei, Gheorghe Piteșteanu era descendent dintr-o familie de boieri argeșeni. Ambii ei părinți ai murit când Arethia era încă copil. Arethia și cei doi frați ai ei Gheorghe și Alexandru au plecat cu o bunică în Belgia unde Arethia a făcut școala primară și studiile secundare. Și-a efectuat apoi
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
mai menționează în comunicatul DGASPC Argeș. Propunere pentru cele două victime minore În ceea ce privește situația celor două victime minore, una de 11 ani și 6 luni și cealată de 13 ani și 9 luni, depistate cu ocazia descinderilor efectuate în comuna argeșeană Berevoești în dosarul privind cazurile de sclavie, DGASPC Argeș va propune ca ele să fie date în plasament pe motiv că familia naturală nu se poate ocupa în mod corespunzător de îngrijirea lor. Până în prezent, cei doi copii au fost
Măsuri extreme pentru victimele din dosarul sclaviei de la Berevoești by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/106032_a_107324]