1,120 matches
-
și recenta auto-revizuire cu un titlu schimbat semnificativ (Dumitru Micu, Arghezi, Editura Institutului Cultural Român, 2005), care, în contextul actual, devine foarte valoroasă, demonstrând o cunoaștere în detaliu (cum ar putea fi altfel rodul unei munci de decenii?) a operei argheziene. Dacă, în ceea ce privește poezia, autorul decupează aceleași "motive lirice fundamentale", uzând de mijloacele unei cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cercetări critice de dată mai recentă, gazetăria poetului este receptată tot din perspectiva conținutului ideatic și a valorii strict stilistice a limbajului. Același critic și istoric literar privește astăzi, eliberat de constrângerea politico-ideologică, cu o mai laxă deschidere spre creația argheziană, simțind astfel nevoia înnoirii discursului critic: "Eu cred că și poezia lui Arghezi, și opera lui în ansamblu, și biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu unele și aceleași întrebări, riscăm să nu ne
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
biografia trebuie interogate altfel, pentru a ne interesa astăzi. Daca vom pune mereu unele și aceleași întrebări, riscăm să nu ne mai intereseze opera lui Arghezi. Posteritatea lui merită alte întrebări"101. O aplicată și sistematică abordare a prozei publicistice argheziene o întreprinde, fără îndoială, Mariana Ionescu, în două intervenții hermeneutice, similare conținutistic, dar diferite ca întindere 102. E vorba, după cum însăși autoarea precizează, de o analiză a gramaticii discursului pamfletar într-o dublă direcție: a inventarierii gamei de procedee specifice
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
întreprinde, fără îndoială, Mariana Ionescu, în două intervenții hermeneutice, similare conținutistic, dar diferite ca întindere 102. E vorba, după cum însăși autoarea precizează, de o analiză a gramaticii discursului pamfletar într-o dublă direcție: a inventarierii gamei de procedee specifice pamfletului arghezian și a decelării metodelor artei sale polemice, avansând o taxinomie a principalelor direcții "în corelație cu intențiile pamfletarului". Angajarea într-un atare demers are ca premisă esențială tocmai absența unei investigații critice susținute asupra prozei, injust minimalizată, în favoarea liricii care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
să aprofundeze o latură insuficient explorată. De aici, uneori, senzația de prea-cuminte conștiinciozitate academică, de oarecare obediență în (re)-formularea aprecierilor. Rigoarea observațiilor relevă însă un ochi analist pătrunzător și predilecția pentru taxinomii pertinente, de care nici un cercetător al publicisticii argheziene n-ar trebui să facă abstracție. Cu o altă energie hermeneutică, abordarea Ruxandrei Cesereanu, focalizată pe imaginarul violenței argheziene, oferă o perspectivă inedită, interdisciplinară prin care discursul pamfletar devine obiect fundamental în studiul mentalului colectiv al românilor. În ceea ce-l
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-formularea aprecierilor. Rigoarea observațiilor relevă însă un ochi analist pătrunzător și predilecția pentru taxinomii pertinente, de care nici un cercetător al publicisticii argheziene n-ar trebui să facă abstracție. Cu o altă energie hermeneutică, abordarea Ruxandrei Cesereanu, focalizată pe imaginarul violenței argheziene, oferă o perspectivă inedită, interdisciplinară prin care discursul pamfletar devine obiect fundamental în studiul mentalului colectiv al românilor. În ceea ce-l privește pe Arghezi, sunt luate în calcul doar textele de o violența crudă, necenzurată a limbajului, texte care servesc
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
luate în calcul doar textele de o violența crudă, necenzurată a limbajului, texte care servesc autoarei în exercițiul reconturării identității noastre colective, prin prisma celor vorbite și scrise de la Eminescu încoace. Exegeta e preocupată exclusiv de registrul instrumentar al pamfletului arghezian și, implicit, de procedeele lexico-stilistice care exprimă furia și agresivitatea, duse la extrem. Demersul are ca premisă certitudinea că: "Pamfletele lui Arghezi sunt cele mai feroce din publicistica românească, creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ca premisă certitudinea că: "Pamfletele lui Arghezi sunt cele mai feroce din publicistica românească, creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu totul aparte se cuvine să acordăm hermeneuticii originale propuse de Nicolae Balotă, pentru care pamfletul arghezian, ca "artă de a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată, "un gest verbal de magie neagră". Autorul e preocupat de impulsurile interioare care stau la baza faptului artistic, de intenție ca o consecință a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată, "un gest verbal de magie neagră". Autorul e preocupat de impulsurile interioare care stau la baza faptului artistic, de intenție ca o consecință a structurii psiho-afective: "violența argheziană nu e o formă de insurecție", spune criticul, "ci un complex al agresivității". Exemplificând prin titluri ce traduc nesupunerea și revolta: Trăiască insulta, Permis și nepermis, Totul este permis, Balotă arată că, din punct de vedere strategic, "pamfletul e regizat
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
este concretizată în scenarii ritualice purificatoare. Balotă se va lăsa sedus de forța imagistică a textelor în care obsesia Verbului cu efect letal devine artă, prin catarsis-ul produs în imaginarul agresivității necenzurate. Un studiu de relativă actualitate dedicat pamfletului arghezian aparține lui Ștefan Melancu 106, un autor care își propune "o înțelegere mai cuprinzătoare a pamfletului arghezian, vizând atât specificitatea sa ca tip de scriitură și ca gen literar [...], cât și aria sa de manifestare (în capitolul consacrat tematicii) și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care obsesia Verbului cu efect letal devine artă, prin catarsis-ul produs în imaginarul agresivității necenzurate. Un studiu de relativă actualitate dedicat pamfletului arghezian aparține lui Ștefan Melancu 106, un autor care își propune "o înțelegere mai cuprinzătoare a pamfletului arghezian, vizând atât specificitatea sa ca tip de scriitură și ca gen literar [...], cât și aria sa de manifestare (în capitolul consacrat tematicii) și mijloacele sub care se prezintă ca figurație artistică". E limpede că lucrarea extinde aria interpretării, pentru că, de
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ia în vizor discursul cel pamfletar, prin departajare de cel polemic și satiric, în special, mută perspectiva într-un plan interdisciplinar, fără a compromite literaritatea, ca esență a viziunii critice. Cu toate astea, demersul atinge epidermic statutul și problematica polemicii argheziene pe care le circumscrie universului pamfletar în genere. Altfel spus, vizează aceeași țintă, însă cu mijloace diferite. Și de această dată polemicul este integrat în mod exclusiv discursului pamfletar. De altfel, însuși autorul, delimitându-și aria de cercetare, reclamă necesitatea
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mod exclusiv discursului pamfletar. De altfel, însuși autorul, delimitându-și aria de cercetare, reclamă necesitatea clarificării segmentului publicistic, important nu doar sub raport cantitativ. Exegeza lui Ștefan Melancu inaugurează, fără îndoială, o nouă grilă hermeneutică asupra discursului polemic și pamfletar arghezian și poate fi considerat primul pas în această direcție. E incontestabil, astăzi, că specificitatea pamfletarului rezidă într-un imaginar al violenței, monstruozității și putridului ca modalitate poetică de a (re)prezenta tragicul unei existențe pervertite și dezumanizate. În acest sens
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
această direcție. E incontestabil, astăzi, că specificitatea pamfletarului rezidă într-un imaginar al violenței, monstruozității și putridului ca modalitate poetică de a (re)prezenta tragicul unei existențe pervertite și dezumanizate. În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
astăzi, că specificitatea pamfletarului rezidă într-un imaginar al violenței, monstruozității și putridului ca modalitate poetică de a (re)prezenta tragicul unei existențe pervertite și dezumanizate. În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În acest sens, cartea lui Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian)107, vine să confirme, încă o dată, faptul că dimensiunea agresiv-deformatoare a pamfletului polemic reprezintă o inepuizabilă sursă interpretativă pentru toți cei seduși de magia verbului arghezian. "E semnul indubitabil că e viu, că nu e un "capitol de istorie literară" clasat în formule definitive, oricât de pertinente și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră: "menajeria
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și exacte ar fi ele". În efortul său, autorul mizează pe spectacularul aceluiași univers în alcătuirea căruia intră: "menajeria fabuloasă", grotescul portretistic, alegoria ca spațiu al libertății absolute de a recrea realitatea. În concluzie, interpretările care au ca obiect pamfletul arghezian fie ating, asimptotic, dimensiunea polemică, personalizând-o printr-o logică proprie care exprimă, în esență, genealogia critică a spiritului estetic, fie o ignoră din ne-necesitate. E limpede că forța de sugestie a parabolei și modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dimensiunea polemică, personalizând-o printr-o logică proprie care exprimă, în esență, genealogia critică a spiritului estetic, fie o ignoră din ne-necesitate. E limpede că forța de sugestie a parabolei și modalitățile sintactico-lexicale de construcție textuală singularizează discursul publicistic arghezian, dar cercul prea strâmt care cuprinde piese rare în varianta extremă a pamfletului sterilizat (găsim inspirată formula lui Călinescu) a lăsat pe dinafară cea mai mare parte a producției publicistice, subsumată unui tip de discurs social, vector plurisemnificant astăzi. De
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în urmă, când a atacat suburbanitatea unui pamflet ineficient cultural (avându-l ca exponent pe Arghezi), dar de pe o altă poziție, reabilitată ulterior. Dacă acești doi "cititori" marcanți ai generației '30 resping, pe temei subiectiv, lipsit de argumente pertinente, creația argheziană, un tânăr și entuziast critic precum Șerban Cioculescu citește Bilete de papagal pentru deliciul zilnic al lecturii unui text insolit, bine scris, așteptat matinal cu nerăbdare, după cum însuși mărturisește. Iată doar două opinii, traducând percepții aflate la antipod, atitudini care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
indiferent de unghiul de abordare, avem certitudinea că dincolo de hipnoza strict stilistică 109, publicistica nu doar a lui Arghezi, ci a scriitorilor români, în genere, constituie o sursă de lectură și de interpretare insuficient exploatată până astăzi. 4. Spiritul polemic arghezian 4.1. "Născut sub zodia polemicei" " În mine s-a trezit de cu vreme nevoia de Adevăr. Am intrat în școală inițiat, am părăsit-o degradat și totdeauna, fără voie, am fost în paguba mea mai mult eu decât ceilalți
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În acest sens, fragmente autobiografice, mărturisiri ale poetului, gânduri transpuse în texte de gazetă, precum și achizițiile bine documentate ale biografilor constituie structura de rezistență a acestui demers pe care îl dorim o fertilă și profundă aventură a cunoașterii eului polemic arghezian. Ce anume generează revolta, de ce se află Arghezi într-o permanentă dispoziție ofensivă, este ethos-ul unicul resort care stă la baza actului polemic: sînt tot atâtea întrebări și dileme care se pot lămuri privind dincolo de scris, la experiența diurnă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al unui om cu o sensibilitate aparte, "câtuși de puțin dispus să se topească în anonimatul ideilor preconcepute"112, incapabil de compromis atunci când în joc e creația și demnitatea creatorului. Printre rânduri sau, mai bine zis, dincolo de rânduri, sensul orgoliului arghezian e mereu perceptibil, în timp ce smerenia omului, ca reflex dobândit, se lasă citită, deseori, cu maximă transparență. Portretul tânărului poet-monah, recompus din crâmpeie de corespondență, este consonant, într-o proporție impresionantă, cu descrierile, deloc puține, ale celor care l-au cunoscut
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
poate aluneca în speculativ, denaturând, în fond, o realitate pe care autorul, din rațiuni numai de el știute, a dorit-o absconsă. Se poate naște, astfel, o paraficțiune contraproductivă, de care trebuie să ne ferim. O trăsătură indubitabilă a insului arghezian este adversitatea lui socială mărturisită explicit: "Sunt vrășmașul jurat al lucrurilor existente (astăzi)" sau dedusă din pasaje în care refuză formalismul și amabilitățile ipocrite, respinge aparența dată de convențiile sociale și disimularea profunzimilor sufletești: "Simțim că ne doare idealul sau
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ne strâng pantofii"113. De asemenea, inaderența la sistem și înțelegem prin sistem orice structură ordonată și disciplinată după rigori științifice și metodice (școala) sau după o ierarhie prestabilită (Biserica) exprimă un anti-instituționalism structural. Citit prin această cheie, gestul polemic arghezian reprezintă materializarea impulsului umoral de a se situa contra curentului. Vorbim de un reflex mental și atitudinal de a critica și respinge tot ceea ce este disonant alcătuirii sale interioare. Barbu Cioculescu, un subtil interpret al corespondenței argheziene, intuiește "propensiunea pentru
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cheie, gestul polemic arghezian reprezintă materializarea impulsului umoral de a se situa contra curentului. Vorbim de un reflex mental și atitudinal de a critica și respinge tot ceea ce este disonant alcătuirii sale interioare. Barbu Cioculescu, un subtil interpret al corespondenței argheziene, intuiește "propensiunea pentru conflict a unui temperament autoritar" încă de timpuriu. Scrisorile adresate Aretiei Panaitescu alcătuiesc un episod biografic ce acoperă trei ani din viața poetului (1903-1906) și, dincolo de o certă valoarea literară, ele aduc un plus de lumină în
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]