446 matches
-
adăpostea deșertul lor cult. Totuși, nepracticând statuia monumentală, din aceste motive care au devenit tradiție, ortodoxia n-a exclus arta sculpturii. Ea o practică în diferitele forme decorative, de la dăltuirea savantă a pietrei ce participă la arhitectură până la aurăriile și argintăriile ce îmbracă icoanele, cărțile și odoarele cultice; și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și alte materii, care înfloresc cu o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Așez lada sub altar. N-am fost inspirat să încep să scot piatră din podea. Găsesc un dulap în perete, cu o ușiță din grătar metalic arcuită la vârf. Încuiată, dar ușor de forțat. Presupun că dulapul trebuie să conțină argintăria bisericii. Eroare: numai o mână de lemn scorojită (de la un înger baroc?) și un maldăr de cărți vechi de psalmi. Golesc, dimensiunile corespund. Împachetez și ramurile de pin. Iau portretul lui Luther, adun cioburile și îl așez înclinat spre figura
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
fără îndoială seama de extravaganța gestului său și cuprinsă de amețeală la vederea bârlogului de burlac al lui Cassagnac, tânăra ajunge din nou să-și piardă complet controlul. Sare pe pat, se cocoață pe scaune, se suie pe pereți, răstoarnă argintăria din cufere. Poate se gândea că era mai bine să treacă drept o fetișcană sau drept o smintită decât drept o dezmățată. La venirea serii însă, Marie nu-și poate explica ce o apucase. E cuprinsă de remușcări și se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și să nu predau legația și bunurile ei. Am socotit că era mai corect să nu fac nici un fel de declarație publică, să aștept numirea înlocuitorului și să predau succesorului meu, care a fost Petre Bălăceanu, cu proces-verbal, toate mobilele, argintăriile, sumele de bani aflate în casa de fier, într-un cuvînt, întreaga legație. O parte din mobilierul legației se găsea, însă, în casa din strada Sucre, unde fuseseră depozitate la închiderea legației, cînd Argentina intrase în război. Titu Mihăilescu, consulul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să plieze și să așeze. Un număr de 7 oameni desfac toată ziua stridii și scoici. Șeful raionului de stridii primește un salariu lunar de 500 de dolari. Șase persoane pregătesc cafeaua În alambicuri de un metru Înălțime. Vasele și argintăria sunt spălate toată ziua de 105 persoane. Alți 28 sunt ocupați cu desfacerea vinurilor. Depozitul de țigări e ca o vastă bibliotecă, elegantă și parfumată, cu o temperatură riguros controlată. Urmează apoi alt subsol, adevărată uzină pentru căldură, fabricarea gheței
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
d’Inde). Pe urmă vin legumele, fasolea, țelina, ciupercile, cartofii, sparanghelul, patatele, andivele, tomatele, În cantități incalculabile. Vin apoi fructele parfumate, proaspete, merele, perele, anansul, lămâile, portocalele, grape-fruits. În fiecare an amatorii de suveniruri și servitorii dosesc din veselă și argintărie obiecte În valo`are de 50.000 franci. Săpunul se aduce de la Londra. Fiecare client nou găsește În camera sa două săpunuri noi, unul pe lavabou, altul În sala de baie. Se taie zilnic 25 boi, ținuți la Îngrășat șase
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
amintește cu reținută mândrie mama. Păstrez două fotografii de-ale ei din anii ’40, făcute în Italia, care mărturisesc ceva din spiritul de aventură al stirpei mele. Tot la etajul I - apartamentele lui Napoleon III. Un lux redundant, inutil: aur, argintărie, mobilier masiv și greu, tapiserii, tavane pictate, candelabre uriașe, plușuri de culoare roșie, oglinzi, multe oglinzi venețiene, vase, console... O ambianță rece și obositoare, din care a fost alungată intimitatea. La etajul II - pictură flamandă, olandeză și franceză. Rubens - o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Pavel I a fost un bun european, un împărat cu gusturi artistice rafinate. Palatul e ticsit de tablouri pe care le-a cumpărat sau comandat unor pictori celebri în multele sale vizite în Europa. Goblenuri cu fir de aur, bijuterii, argintărie și veselă de porțelan, mobilier de lemn rar - un tezaur pe care trebuie să-l meriți ca urmaș. Pavel a avut mulți copii, iar soția sa, o nobilă de origine germană, era cu șapte centimetri mai înaltă ca el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
palatul cel nou, un bătrân cântă dintr-o mașină automată cântece vechi și melancolice. Pălăria jos, alături, și fiecare aruncă în ea cât îl lasă mâna. Am văzut Reni Raphael. Sala scoicilor, unde se serba noaptea de Crăciun. Fast, aurărie, argintărie. E mai impresionant Sans-Souci, cu simplicitatea lui de chinovie de odihnă a unui militar. Sans-Souci a fost construit în 1745-1747 de Knobelsdorf și Frederic cel Mare a locuit aici fără întrerupere. Aici a și murit la 17 august 1786 ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
insistențele disperate ale preotesei ce-și lăsase în gară bagajele și copiii pentru a-1 recupera, își lăsă epitrahilul, plecând și el după ce în mers lăsă vorbă paracliserului să ascundă în locuri mai ferite evanghelia, vasele sfinte ale proscomidiei și argintăria de pe masa altarului... Spre deosebire de cei plecați în ultimele zile când se aruncau în aer ultimele poduri de peste Prut, în voia întâmplării și stăpâniți de panică, noi plecam „oficial”, organizat, cu carnet de evacuare și bilet de trimitere spre viitorul domiciliu
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
O, P, Q, R, S, T, U, V, Wl, W2, X, Y, ZI, Z2, Z3, Z4, Z5, Z6, Z7, Z8, Z9, ZIO, ZII, Z12, VBl, VB2, VBp, cuprinzând valorile de sub dosarele de depozite libere, provizorii, efecte proprietatea Băncii și vesela (argintăria) Băncii. 9 (nouă) lăzi însemnate cu numerele 1-9, cuprinzând efectele fondurilor publice ale Băncii și Casei de Pensii a funcționarilor Băncii. 4 (patru) lăzi însemnate cu numerele 10-13 cuprinzând acțiunile B.N.R. depuse sub certificate nominative. 39 (treizeci și nouă) lăzi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
puii de aur, singura urmă de trecere a goților pe la noi. Valori incalculabile care toate sânt pierdute ! Tot ce era mai de preț, tot ce alcătuia o bogăție nobilă și sfințită de veacuri în durerile neamului nostru, toată aurăria și argintăria lucrată cu ciocanul și bătută în nestemate - faima mănăstirilor și a singuraticelor schituri - astăzi nu le mai avem ! Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești ferecate în aur și-n argint, din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar cunoscut -, colecții de medalii și monezi vechi moldovenești și muntenești, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturdza. Toată aurăria și argintăria lucrată cu ciocanul și bătută în nestemate. - mândria mănăstirilor și a singuratecelor schituri - astăzi nu o avem. Pierdute rămân acele panaghiare ale lui Ștefan cel Mare de la mănăstirea Neamțului și evangheliile slavonești, ferecate în aur și argint, din secolul al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ei de sud. Populația, mai puțin în stare să judece așa departe, nu se descurajase, dar clasele bogate, de frica bulgarilor, de dragul vieții și averii lor, fug în Occident. Astfel, întreaga familie Văcă rescuCalli machi și altele, luând cu ele argintăria, scule și chiar covoare, pornesc la Paris, unde mai târziu au lucrat la Crucea Roșie și spitale, dar de unde nu au mai venit până după pace. [Mama rămăsese cu copiii la Florica. Nu-și dădea seama cât se înrăutățise situația
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cundeau ce aveau mai prețios, îl porneau la Iași și în urmă la Mos cova; asemenea, arhivele, tablourile pinacotecii și ale colecțiilor particulare, dosarele de la Creditul Rural, tezaurul Băncii Na ționale și cu el tot ce se putea de la particulari: argintărie, scule, hârtii de familie; toate cu garanția și după cererea Puterilor Aliate, ca să nu cadă în mâna vrăjmașului și ca instituțiile și ministerele să poată funcționa la Iași. Eu refuzai categoric să scap orice. Devenisem indiferentă la toate bunurile vieții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a salva ceva. Când porni la Iași, dădu toată rufăria și așternuturile care puteau servi la spitale, căpitanul Crăiniceanu, atașat la Cabinetul Președinției, puse, pe furiș de el, să zidească în pivnița casei celei vechi toată frumoasa colecție de argintărie veche, precum și cea de masă, așeză lemne tăiate în fața zidului și porni cu camionul, escortați de doi soldați, pe Vicenzo, feciorul, și zidarul italian care lucraseră. Se temea de trădarea lor. La întoarcere, tot dânsul o dezgropă și o dărui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la Sinaia, la 1/14 august 1915, împreună cu Wodianer și toți membrii legațiunii expediaseră la Viena arhivele, argintăria lor și toate obiectele de valoare. Czernin fusese totdeauna un impulsiv, fără tact diplomatic, atrăgându-și mari neplăceri, ca în ziua când a cerut înapoi lui Take Ionescu, prin Ciorăneanu, decorațiunea austriacă. A doua zi a primit 20 de cordoane
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lipsi nimic la plecarea lor. S-a zis că era sora lui Mackensen, adusă aici ca să trăiască mai bine decât în Germania. A doua zi după sosirea lor, d. Tzigara veni la Societatea Cultura și ceru d-nei Crivăț să scoată argintăria lui Ionel pentru domnul maior și familia. D-na Crivăț nici habar nu avea unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bine decât în Germania. A doua zi după sosirea lor, d. Tzigara veni la Societatea Cultura și ceru d-nei Crivăț să scoată argintăria lui Ionel pentru domnul maior și familia. D-na Crivăț nici habar nu avea unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe, jumătate serioase că va fi dusă în Bulgaria. „Știți că d. Brătianu avea multă argintărie, a luat-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unde se afla argintăria, protestă cu sinceritate că nu o are și că a luat-o Ionel. Insistența d -lui Tzigara merge până la amenințări jumătate glumețe, jumătate serioase că va fi dusă în Bulgaria. „Știți că d. Brătianu avea multă argintărie, a luat-o la Iași. Cu ce ar fi mâncat?“ „Cu degetele! Și de nu o ai în casă, găsește-o de aiurea, la d-na Lia Brătianu sau altele (alias eu).“ „M-ar lua la goană, căci am mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unde erau grămădite toate amintirile lui Cuza Vodă. Întreaga stare a primului bărbat, luat tuberculos și mort după scurtă căsnicie, rămăsese văduvei prin testament. Dăduse însă moșia Ruginoasa unei instituții de binefacere, dar nu se despărțise de obiectele din casă: argintăria masivă pentru 40 de tacâmuri, servicii duble de ceai și cafea, farfurii etc., cu coroana domnească și monograma domnului; toate uniformele, decorațiile, cărțile erau la locul lor. Aveai o ciudată impresie să vezi pe descendentul lui Ion C. Brătianu trăind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vezi Partea III din acest serial). Înainte însă de moartea bătrânei (mai 1990) și după, familia acaparatoare, Elenă și Marin, plus Adrian Nastase, au "preluat" mobilă de certă valoare, adusă din Franța (covoare persane, tablouri și o bogată colecție de argintărie).
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
folosind tacâmuri de argint, și alte astfel de lucruri. Apoi am realizat ca cheltuiam prea mult și nu eram cu mult mai bogat, așa că am decis să nu mai invit pe nimeni și să trăiesc bine, la un nivel obișnuit. Argintăriile le-am înapoiat celor care mi le împrumutaseră, deopotrivă ca să nu le mai duc grijă și pentru ca aceștia mă tot rugau să vorbesc cu Sfințenia Să cu privire la unele dintre nevoile lor. Am făcut-o, dar nevoile lor erau nesfârșite. Așa că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dacă încep să moară câte două pe an sunt terminată.“ „Carlota - i-am zis -, scuză-mă că sunt indiscret într-un moment atât de delicat pentru tine, dar n-ai nici o mătușă așa, mai sărăcuță? Să iei, de exemplu, doar argintăria și bijuteriile într-un geamantan și să nu te oprești decât la Agigea, într-o cămăruță cochetă, de doi metri pe doi, cu ieșire la mare?!“ „Niciuna“ - a răspuns Carlota și a izbucnit în plâns. Că era plânsul ei sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ei sau susurul izvoarelor ce se vărsau din Mexic direct în piscina din Florida, n-aveam cum să știu. Și nici nu era cazul să insist. „A existat, într-adevăr - a zis Carlota -, și o mătușă care, în afară de bijuterii și argintărie, nu mi-a lăsat nimic. Numai că nu m-am descurcat cu un geamantan. Tot cu camionul m-am chinuit.“ Simțind că discuția a ajuns într-un impas, mai ales că lacrimile Carlotei sau poate izvoarele din piscină aproape că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]