25,604 matches
-
numeroase articole la revista pe care o vizita, prin anii ’80, dis-de-dimineață, sosit de la Rohia, cu sămânță de vorbă duhovnicească, prietenos, sobru, dar cald pe neaștepate, conversând cu mine până se făcea ora de vizită la Arhiepiscopia din vecini. Ager, argint viu, scria despre curaj în epoca lașităților și despre tinerii poeți când aceștia nu puteau să debuteze, firesc, cu o carte a lor, ci doar în grup, în antologii. Morgă, nu, ținută, da. Baston, politețe de regățean care știe din
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
ferate, iar maică-mea casnică, mai făcea croitorie din când în când pentru vecine. Singurele dovezi ale unei existențe de răsfăț de altădată păreau să fie câteva farfurii de porțelan, câteva pahare de cristal și un set de tacâmuri de argint, purtând toate stema familiei bătută în aur, dar nu erau niciodată scoase din fundul unui dulap și nu se discuta niciodată despre ele; trecutul era, de bună seamă, prea îndepărtat și prea străin pentru a mai însemna ceva. S-ar
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
N... spunea că Alexandra Pavlovna e fermecătoare și gubernia N... nu se înșeală." „Deodată se auziră huruind roțile unei trăsuri. O caleașcă mică intră în curte. După cîteva clipe, în salon apăru feciorul, aducînd o scrisoare pe o tăviță de argint." Era de la al dumneavoastră, Cu stimă și ficțiune, 31-VII-980 Emil Brumaru
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]
-
și nemotivat, recurgînd la defulări și exhibiționisme sado-poetice: Munteanu își snopește în bătaie nevasta (Frig), pedagogul toarnă benzină pe propriul cîine, după care îi dă foc (Terasamentul), asistenta Jeni se freacă de navetiști prin trenuri ("cu gura sclipind frumos, numai argint și aur"), excitată de aglomerația trupurilor muncitorești (Disciplina). Totul seamănă cu un tablou foto-realist de Helnwein, în care indivizi deraiați psihic sau mutilați corporal își exhibă rănile cu o seninătate veselă, sub privirea crudă și voluptuoasă a publicului. Atunci cînd
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
păpușii și Elegie mică sînt cele două fețe ale morții din lumea mică: într-una "A murit, de congestie pulmonară, / păpușa, madonă de ceară", în cealaltă moare un copilaș "cu păr blond, / cu lumină în priviri / și cu suflet de argint" sau "fata cu obrajii pali/ cu viață-n ochii umezi/ și cu moarte-n trup uscat". În ambele poeme, martorii sînt păpușile, care bocesc de-a valma creaturile umplute cu tărîțe și pe cele din carne și sînge. PĂpușile cu
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
somn și smirna grea cerului ce se temea că o a sedus o stea la margini de arta mea consoane/piroane scot din vocale sângerând gemene perechi pe rând încep aural înot merg la Maica Precista mana deniei cerșind și argintul din alint duh ceresc a întrista că și ea născu un Fiu și văzu cu văzul Lui izbăvirea neamului primenit în trupul viu fiică i-a fost pe când El în Tatăl duh era și zidind înroura prorocirea pe pământ dulce
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
Iulia Argint Pasiunea de a trăi Albert Camus și exigența unității, studiul lui Ioan Lascu, apărut anul acesta la Craiova, nu face, de-a lungul a șase capitole bine structurate, decât să scoată în evidență maniera lui Camus de a vedea și
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
rădăcini în putregaiul acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul spre celălalt cu capul ascuns în mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
Moșilor... bulevardul... (această ingenioasă și minunată producțiune a tehnicei moderne", azi regina Elisabeta)... "bulevardul Pake... bulevardul Colței" la început. Intre aceste artere majore se plasează un întreg hățiș de "strade" mai mari sau mai mici precum "Lipscani... Cuza-Vodă... Cuțitul de argint... Strada Uranus... Stirbei-Vodă... Brezoianu... Popa Tatu etc." La intersecția lor se constituiseră "Piața Teatrului... Piața Mare/ Piața Constantin-Vodă... Piața Amzei"cu hala ei, ori "Grădina Episcopiei... Grădina Cișmegiului" cu a sa movilă (de unde " se va putea observa fără ochean pe la
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
apel la prezentări ori descrieri, ci menționează doar toponimia. De reținut că, pe lîngă adevărul istoric pur și simplu, intervin selecții ale denumirilor, tendențioase în context. Iată, de pildă strada Fidelității (unde se petrece o groaznică sinucidere), strada Cuțitul de Argint (unde un anume are o viișoară), strada Clemenței ("cu mânușița întinsă"), strada Grațiilor (unde amîndouă casele de la nr. 13 și 13 bis sunt "la fel de identice cu deosebirea că"...), străzile Pacienții și Sapienții (care se confundă din cauza căldurii mari), strada Marc
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
era însă mai veche, autorul a descoperit în M.O. din 27.VII / 8.VIII 1866 rânduri de mulțumire aduse dlor Ipcar și Lindenberg (rude apropiate), pentru a fi oferit Muzeului de Antichități cinci monede antice, dintre care două de argint și trei de aramă. Mai aproape de noi, un Emil Ipcar figurează în broșura Conspirația lojilor. Francmasonerie și creștinism, din 1941, scrisă de Toma Petrescu. Din cartea dlui M. S. Rădulescu mai aflăm de o Rea Ipcar care a tradus din
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
la posturile de radio israeliene, după lunga perioadă de ostracizare a ei. Orit era în extaz. - Ce minunate lucruri îmi povestești! Și la ce nivel! exclamă ea, pudrându-și nasul și aranjându-și buclele în oglinjoara de poșetă cu mâner de argint. Ce-ar fi să mă însoțești până acasă ca să mai continuăm puțin discuția pe drum? Soțul meu e plecat din oraș și mi-e neplăcut gândul să intru brusc într-o locuință goală după o asemenea după-amiază fantastică. - Dacă ți-
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
ceaunul nu explodase, nu fusese suficient pentru asta punctul de fierbere al cartofilor cu tărâțe. Iar după câteva luni, când arma și muniția au ajuns totuși pe alte căi în Făgăraș, "colonelul" s-a mirat cum de străluceau "pistoletul ca argintul" și "cartușele de alamă, ca aurul"? Nu mă "țineam tare", de la o vreme, nu mai practicam premoniția, făceam pe orbul, voiam să mai și trăiesc, nu doar să parcurg niște partituri știute. Dar pietricenenii aveau semnele lor pentru viitorul apropiat
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
îl urmează/ tîrîndu-se pe pămînt/ pînze de circular/ i se bălăngăne/ pe piept/ și cu o voce de burlan/ răcnește ceva indescifrabil/ în capul străzii// computerele delirează/ Micul dejun plouă mărunt/ plouă didactic/ soarele mic alburiu/ ca o linguriță de argint/ se scufundă/ în aburul norului/ la micul dejun// în ziare/ s-au închis/ fabricile/ și rugina/ mănîncă fierul/ rămas afară/ pînă la noi dispoziții// vom fi un popor/ a declarat parlamentarul/ la televizor/ vom fi un popor//... (din volumul în
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
Emil Brumaru Doamne, nu-mi lua din mînă Razele cu care-ți scriu, Sprijinit la o fîntînă Doldora de argint viu. Și mai lasă-mi roua-n criniști Chiar dacă-i turtită-n talpă De melci prinși de vechi neliniști În după amiaza calpă. Și m-ajută să prind rîmă Zemoasă-n trupu-i zglobiu, Fluturi dă-mi la îndemînă-n Aer strîns
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14898_a_16223]
-
cu multă lămâie și ne încălzim mânuțele pe ceașcă până ne frige ușor, cât să chicotim un pic. Iarnă e și când e zăpadă. Ce e zăpada? Zăpada e când e și gheață. Când un puf alb, cu sclipiri de argint, acoperă copacii, casele, mașinile, magazinele, mașinile, absolut tot și trebuie să mergem mai atenți ca să nu alunecăm și să ne lovim la năsuc, coate sau genunchi. Când cade, zăpada asta, cade sub formă de fulgi albi și moi. Dacă prinzi
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Special Olympics care a reprezentat România la Jocurile Mondiale de Vară 2011. Sportivii Special Olympics au concurat la 6 discipline sportive (atletism, baschet unificat, bocce, gimnastică, fotbal și tenis de masă) și au câștigat 21 de medalii: 5 aur, 9 argint și 7 bronz. Cincizeci de sportivi cu și fără dizabilități intelectuale, împreună cu antrenorii lor, au participat la competiții de atletism, baschet unificat, bocce, gimnastică artistică și tenis de masă. Competițiile s-au desfășurat în aceleași locații în care au avut
Campionii s-au întors în țară by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82474_a_83799]
-
-s-ar, un soi de luptă surdă între hematii și limfocite, ca un Război al celor două Roze! Ca și, pesemne, în Pantazi însuși, cel cu "păr roșcat" și glaucop, coborâtor dintr-un Zuani zis "cel roșu", - lebăda albă (,de argint") a căruia, în armării, este străpunsă de-o "săgeată purpurie". Și cum afinitățile, aici, nu par, mai niciodată, asemuiri deșarte, dar magic, mistic, misterios, ba chiar heraldic, preursite, nu-i de mirare că, după plecarea-i, inițială, peste mări și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
îți ești, fără nimic din ceea ce crezi că mai însemni. Simți atunci cum, în rotocoalele sale, un fulg de nea este mai greu și mai adevărat decât întreaga ta viață. Am intrat la "Capșa" și am săvârșit ritualul ceaiului. Dom' Argint încă mai servea. Abia se mai mișca încins cu fața aceea de masă scrobită, aducând încet, ca pe trofee bine păzite, ceainicul, zaharnița, ceștile, cleștile pentru zahăr, oul acela argintat pentru esență și toate celelalte ale unui ceai cu dichis
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
vroiam să ieșim pentru câteva ceasuri din timpul nostru bicisnic, să ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi și altfel, nu numai cu cartele și cu clipele de la "Colombo". Că ne putem aventura, ghidați de câte un însoțitor precum dom' Argint, pe aleile unor amintiri netrăite, că ne putem ameți cu miresmele unui timp în veci pierdut pentru toți cei asemeni nouă. Ne mințeam, căutând minciuni, rugându-ne aproape să fim mințiți cu semne ale unui trecut netrăit, înstrăinat, dar de
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
aripile frânte în ucigașa poleială, stereotipă, a acestor ziduri care nu spun nimica, n-au nici o fereastră, nici o ușe, nici un petec măcar, pe unde ar putea să se străvadă o zare, un ciob de lumină. Nimica, nimica. O pânză de argint, ucigașe!... "Cincizeci și opt de ani! Cât de repede au trecut, câte vâlvătăi de patimi s-au adăugat an cu an, în jurul frunții ăsteia, gata-gata s-o cuprindă și s-o sfârtece. Cum a trebuit să stea în atâtea nopți
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
domnița postmodernă Văzând conceptul cât de falnic e suferă arhaic scuipând cuvinte postmoderne în limbajul frust - infolii, oh, deratizate, stampa, și apoziția prin care șobolanii scurmă gunoaiele luminii. Scandează strada în delire damfuri metafizice Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri Doamne, și pe toate
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
cât de falnic e suferă arhaic scuipând cuvinte postmoderne în limbajul frust - infolii, oh, deratizate, stampa, și apoziția prin care șobolanii scurmă gunoaiele luminii. Scandează strada în delire damfuri metafizice Infamia salvează inchiziția!" Despre preoți și arginți Despre preoți și arginți - zici tu aici Strigăte prea mari se fac auziri prea mici. Despre aroganța marilor peltici - sau despre furi Cu sandalele lor rupte-n coate. Cu opinci Trecute la recensământ ciubote sau conduri Doamne, și pe toate numai singur tu le
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
a-nțeles că-i oarbă. Din iarbă Vierme,-ai crezut o clipă că nu-s viu, Că sufletul mi-e-nchis în strofe ca-n sicriu, Iar sângele mustind, eretic sau pios, E o cerneală acră în vrejul de pe os. Cârtiță de argint, mi-ai plugărit în piele, Și-ai dat de-o rună scrisă cu pleoapa unei stele Și de-o peniță prinsă pe degetul cel mare, Cu un belciug de aur, de rob fără scăpare. Te-ncumeți să m-aștepți pe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
luștri, prin veacuri mai ghebos, Am fost însoțitoru-ți de foc, fără folos. Nu văd pe chipul tău cum se înnoadă anii, Sub pasul umbrei mele se surpă bolovanii. Ai vrut un prinț s-apară-n perdeaua din fereastră, Cu-n spic de-argint și stele-n coroana lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]