999 matches
-
Rodica Zafiu Una dintre trăsăturile definitorii ale argoului, în comparație cu alte variante ale limbii, este rolul însemnat pe care îl joacă în evoluția sa jocurile de cuvinte. Pe lângă mijloacele obișnuite de îmbogățire a vocabularului - împrumutul lexical, derivarea și compunerea, schimbarea sensurilor prin metaforă și metonimie -, lexicul argotic utilizează și
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
e deja destul de răspândită: apare în mai multe mesaje din internet - "Cum se suflă în alcooltest, versiunea Ťbeat rangăť" (visurat.ro, 19.04.2009); "mă vedeți beat rangă dansând fără oprire" (trilulilu.ro) - și este înregistrată în dicționarul on-line de argou 123urban.ro. În limbajul familiar-argotic, există calamburul care produce cuvinte și sensuri noi; un paronim este folosit sistematic, în locul cuvântului propriu, căruia îi preia sensul: dulău (mai ales la plural, dulăi) e folosit în loc de dolar-dolari ("costă planurile 8000 de dulăi
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
și botoșanul" (id., p. 39), Buzești în loc de buze, folosit metonimic tot pentru "gură", Fundeni în loc de fund. Uneori întreg enunțul e aluziv, ca în întrebarea "Care ești din Focșani?", prin care cineva cere un foc (cf. N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, 2003, G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). În limbajul familiar-argotic mai vechi au fost înregistrate nume proprii devenite substitute pentru cuvinte cu formă asemănătoare: Arsene, ca nume de cod pentru anunțarea unui pericol (= Arde
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
metonimic tot pentru "gură", Fundeni în loc de fund. Uneori întreg enunțul e aluziv, ca în întrebarea "Care ești din Focșani?", prin care cineva cere un foc (cf. N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, 2003, G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). În limbajul familiar-argotic mai vechi au fost înregistrate nume proprii devenite substitute pentru cuvinte cu formă asemănătoare: Arsene, ca nume de cod pentru anunțarea unui pericol (= Arde!) sau Radu (în "Radu l-a chemat") ca aluzie
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
la verbul a o rade ("a fugi, a dispărea". Familiar, în aluzii și reproșuri legate de uitarea unor lucruri, Roza (sau Tanti Roza) evocă scleroza. Jocul de cuvinte cel mai mult studiat și care joacă un rol important în evoluția argoului românesc este cel care a fost numit "deraiere lexicală". Un cuvânt (care poate face parte dintr-o expresie) este substituit prin altul doar pe baza asemănării formale, fără legătură semantică, a segmentului inițial; efectul obținut este comic și absurd: la
Jocuri de cuvinte by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6952_a_8277]
-
Rodica Zafiu Dacă rolul metaforei în formarea lexicului argotic este unanim recunoscut, cel al metonimiei (în care includem și sinecdoca) a fost adesea neglijat sau minimalizat. De fapt, procesele metonimice sunt foarte bine reprezentate în argou, alcătuind serii întregi de termeni și oferind modele pentru noi dezvoltări figurate. Inovațiile produse prin metonimie pot deveni curând obscure, o dată cu ieșirea din circulație a obiectului de la care s-a produs transferul. Unele mistere etimologice pot fi rezolvate prin descoperirea
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
de "somnul" lui Blaga sau al Anei Blandiana) și disocierii "nevrotice" a subiectului poetic de eul empiric. Carmelia Leonte abordează opera lui Emil Botta deseori în orizontul stilisticii (atunci când vorbește, de exemplu, despre rolul prepoziție peste ori despre cel al argoului și "limbajului popular"), folosind, inspirat, jocuri de cuvinte (con)damnat și plasând ludicul, râsul și derâderea printre pivoții textelor analizate: "Râsul și derâderea, iată o nouă ecuație a scrierilor lui Botta", scrie ferm Carmelia Leonte care descoperă, la rigoare, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
numească. În Post ludum, poezia este un intermediar între poet și această lume, între poet și celelalte personaje. În primul plan al lecturii, apare evidentă funcția ludică. "Poiesis este o funcție ludică"3. Zeflemeaua, tonul glumeț, expresiile populare sau de argou ("că-mi plâng și pietrele de milă"; "am tras mereu la fit") se constituie într-un joc inteligent al minții, care alunecă, insidios dar sigur, spre concluzii grave: Apoi, Poezie, Să nu te mai întorci înapoi, Nu facem o nobilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de toamnă dobrogeană și ne aduce, pe Dan și pe mine, pe una dintre aleile pietruite ale UM 01352 de la Corbu de Sus. Fiecare din noi ține în mână un târn de răchită în curs de deșirare ΄balaur“, în argoul cazon) și încearcă să ducă la îndeplinire un ordin de un sadism iscălit în tandem de Brecht și Jarry: măturarea frunzelor în condiții de vântoasă. Manevra are ceva - că tot vorbeam de Camus - sisific. Baleiem conștiincios, iar când ne întoarcem
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Rodica Zafiu Cuvântul grubă apare în primele liste de argou românesc - la N.T. Orășanu, în Întemnițările mele politice, 1861, la G. Baronzi, în Limba română și tradițiunile ei, 1872 - cu sensul de "grămadă, mulțime (de bani)"; Baronzi îl folosește și în literatură: "A văzut cu ochii lui grubă mare la
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
ca adjectiv (cantitativ) invariabil, în combinație cu bani: Au ochit un husăn de avea bani grupă pe el" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 328); "ăștia au banu' grup" (România liberă, nr. 893, 1993); "bani grubă" (N. Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Trecerea spre grup(ă) a fost motivată de lipsa de transparență a lui grubă, dar a fost și favorizată de faptul că grup(ă) desemnează o multitudine, sugerează acumularea și poate fi
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
că în weekend am fost la munte! Du-te, măi, cu dumele astea! Ei nu au bani să treacă strada și vor să-și zugrăvească casa". Ambele sensuri se deduc cu ușurință din semnificația de bază - vorbă. În Dicționarul de argou al limbii române de Nina Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003), dumă apare cu sensuri asemănătoare, vag depreciative: "minciună, vrăjeală, caterincă"; "glumă proastă". În fine, uzul pare să ilustreze și sensul "problemă, nelămurire": "am o dumă... nu înțeleg o
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
ca să nu mori răpus de curiozitate" (serbanhuidu.ro, comentariu din 20.12. 2008); "jur să nu îți port pică și să nu dau duma mai departe" (zonainterzisa.ro); "o să dau duma când vine șefu'" (Adevărul, 1.12. 2008). Dicționarul de argou al limbii române al lui George Volceanov (2006) multiplică și detaliază într-un mod cam exagerat sensurile cuvântului dumă și ale locuțiunilor care îl conțin: dumă este definit ca un "citat sau poantă preluată de altcineva și prezentată drept originală
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
familiar-argotic actual au apărut deja mai multe derivate cu -ciune, astfel că sufixul tinde să se transforme într-o marcă stilistică, într-un instrument de convertire a cuvintelor comune în cuvinte argotice. Alături de furăciune, au apărut substantivele destul de frecvente în argou - bunăciune, băbăciune, mortăciune (cu sensul "omor") - și chiar unele formații recente și de circulație redusă, precum pornăciune ("film porno", în 123urban.ro). Caracteristică e, în cele mai multe cazuri, calitatea de sufix inutil morfologic și semantic, care nu schimbă nici clasa gramaticală
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși. Aveam deja două mortăciuni și nu mă lăsau pe camera mare" (Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
Ziua, 20 mai 2003). Cuvîntul este înregistrat de Nina Croitoru Bobârniche, în Dicționar de argou al limbii române (ediția a doua, 2003), care consemnează și o formulă specifică - "am mortăciune, spune un criminal" - și de G. Volceanov, în dicționarul de argou similar (ediția a II-a, 2006). Foarte folosit azi e substantivul bunăciune, care desemnează în primul rând o femeie frumoasă, atrăgătoare (descrisă cel mai adesea dintr-un punct de vedere masculin, al interesului erotic). Cele mai multe din atestările din internet sînt
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
o tendință de integrare a cuvîntului bună-ciune în contexte în care ar fi apărut adjectivul bun, de pildă într-o gradare: "cea mai bunăciune actriță din seriale" (computergames.ro). Frecvent e și băbăciune, folosit în primul rînd tot pentru femei (argoul este în general un limbaj masculin și chiar machist): "dacă nevasta este o băbăciune" (9am.ro), dar cu tendințe de extindere, cu sensul general "bătrîn": "și să mai știi că și noi am fost tineri, nu ne-am născut Ťbăbăciuniť
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
viță-vercea. La nivel stilistic, e un festin. Relaxare în folosirea numeralelor (paișpe, șaiștrei), imitarea șmecherească a stilului agramat: "să ne mai râdem". Numai că, avertizează doamna Rădulescu-Sala, nu toată lumea prinde ironia (dacă e vreuna...). Pe lângă asta, se face exces de argou, de familiarități: "să claxonăm până dă benga în ei"; "dacă îmi bag și eu o pilă la tine, mi-o dă și mie?". Problema, semnalează Dan Grigore, membru al CNA, e mai gravă de-atât. Politețea e în criză, nuanța
Limba română la radio și TV by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8814_a_10139]
-
culturii române (1900) - i s-au adăugat în timp alte cercetări, etimologice (Vladimir Drimba, Emil Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul din urmă se poate vorbi, în modul cel mai corect, de o
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul din urmă se poate vorbi, în modul cel mai corect, de o influență turcească asupra lexicului argotic. Diferențierea celor două situații se poate face
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
din turcă), dar, din păcate, vechimea în limbă a termenilor argotici e, în absența atestărilor scrise, cu totul incertă. Un argument pentru plasarea în categoria influenței turcești este și natura sursei: dacă termenul provine nu din turca literară, ci din argoul turcesc, șansele să fi fost preluat direct, pe cale orală, cresc. Cel mai probabil, argoul românesc a absorbit turcisme și grecisme în faza lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape nimic. În listele care
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
atestărilor scrise, cu totul incertă. Un argument pentru plasarea în categoria influenței turcești este și natura sursei: dacă termenul provine nu din turca literară, ci din argoul turcesc, șansele să fi fost preluat direct, pe cale orală, cresc. Cel mai probabil, argoul românesc a absorbit turcisme și grecisme în faza lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape nimic. În listele care se dau de obicei ca exemple pentru influența turcească în argou apar termeni cu
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]