1,000 matches
-
în limba obișnuită, deși în studiile publicate prin anii '30, cei doi termeni erau incluși în vocabularele speciale, unde primeau glosări și făceau obiectul disputelor etimologice. În penitenciare, cei doi termeni desemnează categorii distincte de arestați. Aproape toate discuțiile despre argoul penitenciar încep cu cîteva exemple canonice: mișto, nasol, gagiu și se limitează, uneori, la acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat, băiat de cartier, trotilat, a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
caz tipic de spontaneitate. Aparținîndu-le interzișilor, el desemnează și acele obiecte, lucruri și situații interzise. De pildă, cele legate de sexualitate subiect tabu pentru autorități, dar bogat exprimat de deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți, în condițiile în care limba oficială îi consideră pe toți egali, nediferențiați. Sau sistemele de comunicare și transport al lucrurilor interzise (în special termenii caleașcă sau tramvai). Aceste exemple arată că argoul se formează prin
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
expresivi. La fel, argoul definește clar ierarhiile dintre deținuți, în condițiile în care limba oficială îi consideră pe toți egali, nediferențiați. Sau sistemele de comunicare și transport al lucrurilor interzise (în special termenii caleașcă sau tramvai). Aceste exemple arată că argoul se formează prin dezvoltarea de sensuri figurate. Relațiile metaforice și metonimice organizează cîmpurile semantice ale argoului, lăsînd uneori să se întrevadă schița unui mod de interpretare a lumii. După Rodica Zafiu, "a observa, a pîndi se traduce prin a pune
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
consideră pe toți egali, nediferențiați. Sau sistemele de comunicare și transport al lucrurilor interzise (în special termenii caleașcă sau tramvai). Aceste exemple arată că argoul se formează prin dezvoltarea de sensuri figurate. Relațiile metaforice și metonimice organizează cîmpurile semantice ale argoului, lăsînd uneori să se întrevadă schița unui mod de interpretare a lumii. După Rodica Zafiu, "a observa, a pîndi se traduce prin a pune pleoapa sau a da geană; prin substituție metaforică, a trage cu oblonul. Acțiunile umane sînt reprezentate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață, a lua la mișto...)."61 Comunicarea argotică izbucnește așadar spontan, afirmîndu-se dintr-o necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și de asta) puterile totalitare se încrîncenează să sufoce acest agent periculos al nesupunerii: argoul"62. El creează un sentiment de familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
familiaritate și complicitate, compensînd banalitatea limbajului oficial prin producerea de surprize lexicale. Prin marea lui putere de a lua în glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
glumă sau de a ironiza autoritatea, o face mai ușor de suportat unor oameni asupra cărora ea se manifestă violent. Argoul nu este limbajul delincvenților, așa cum îl caracteriza un procuror criminalist (într-un interviu cu titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai ales intelectualii și orășenii. Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret al răufăcătorilor", nici "frazeologie particulară" și nici "signum social", cum au crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur și simplu, o emanație a creației poetice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
crezut lingviștii celor 200 de ani de cercetare sistematică a acestui tip de comunicare. El este, pur și simplu, o emanație a creației poetice. Cînd pătrundem în nobila lui mecanică de substituire de sens și cînd învățăm să o mînuim, argoul ni se înfățișează simplu și elegant ca marile teorii ale matematicilor moderne, revigorate ciclic de poezia imaginarului științific... Argoul este o formă de ucenicie a libertății."63 Pentru mulți specialiști, cei mai numeroși termeni argotici au origine țigănească, iar această
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o emanație a creației poetice. Cînd pătrundem în nobila lui mecanică de substituire de sens și cînd învățăm să o mînuim, argoul ni se înfățișează simplu și elegant ca marile teorii ale matematicilor moderne, revigorate ciclic de poezia imaginarului științific... Argoul este o formă de ucenicie a libertății."63 Pentru mulți specialiști, cei mai numeroși termeni argotici au origine țigănească, iar această conotație etnică este suficientă pentru a justifica atitudinea disprețuitoare și peiorativă la adresa celor care îl utilizează. În parte adevărată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se întîlnesc cîteva mii de cuvinte turcești. Iar termeni precum alișveriș, ciubuc, gagiu, cacialma, chiolhan, haleală, sarma, acadea etc. nu sînt specifici numai deținuților, fiind intrați de mult în vorbirea curentă. La fel, germana a adus și ea un aport argoului românesc, prin termeni precum: fraier, șpil, țais, șmen. În general, primele introduceri în circulație ale cuvintelor și expresiilor străine (în special provenind de la popoarele învecinate, dar mai recent și din limbile engleză și italiană) s-au realizat pe cale orală, familial-argotică
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alți termeni, deși intens utilizați: marfă de marfă, băiat de băiat, nașpa, bengos, enșpe, j'de mii etc. nu reușesc să treacă granița oficializării lingvistice, fiind considerate expresii sărace în conținut, cu nuanțe marcate doar de intonație și context). Utilizarea argoului presupune anumite abilități; el se învață, se exersează prin variații, prin jocuri de cuvinte, prin ambiguități. Întrecerea în "poante", sinonimii și formule cu dublu înțeles pare esențială pentru apartenența la comunitatea deținuților; e oricum un criteriu pentru dobîndirea unei superiorități
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inferioare (gardieni, mascați, psihologi, ofițeri) ajung să cunoască acest limbaj și să-l folosească atunci cînd vorbesc cu deținuții, revenind la limbajul obișnuit în relațiile dintre ei și la cel oficial în relațiile cu reprezentanții altor instituții. E cert că argourile se caracterizează în primul rînd prin lexic, în vreme ce, la nivel sintactic, prezintă trăsăturile generale ale limbajelor predominant orale: o sintaxă populară simplă, cu discontinuități, elipse și redundanțe, cu evaziuni lexicale, cu poetică substitutivă și cu ingeniozitate sintactică. Fără înțelegerea faptului
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
emoțiilor inhibate și a disipării ostilităților. Organizarea meciurilor de către angajați are însă alte temeiuri pentru aceștia de a glorifica superioritatea lor. Același rol îl au și publicațiile închisorilor, în care se permite difuzarea unor cîntece "interzise", a unor texte în argou sau a relatării greutății vieții de detenție (fără referiri personale însă). Aceste publicații în fapt, simple coli de hîrtie prinse într-un dosar cu șină circulă 2-3 zile prin celulele condamnaților, după care sînt confiscate de educatori și păstrate cu
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1972. Douglas, Mary, Cum gîndesc instituțiile, Editura Polirom, Iași, 2002. Dragomirescu, Virgil, Psihosociologia comportamentului deviant, București, 1976. Dubet, François, La galère: jeunes en survie, Paris, 1987. Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Humanitas, București, 1996. Elias
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
of Prison (SUA). www.hmprisonservice.gov.uk Ministerul de Interne (Marea Britanie). CUPRINS INTRODUCERE / 5 Definiția culturii / 7 Definiția civilizației / 10 Metodologia / 14 ELEMENTELE CULTURII PENITENCIARE / 19 Simbolurile / 19 Spațiul / 23 Timpul / 28 Limbajul / 34 Comunicarea non-verbală / 35 Limbajul oficial / 39 Argoul penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George Astaloș, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Editura Tritonic, București, 2002, p. 257. 63 Ibidem, p. 285. 64 Mai multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
multe despre argou pot fi întîlnite la Mihai Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, Editura Boema, Iași, 1994; Traian Tandin, Limbajul infractorilor, Editura Paco, București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
București, 1993; Nina Croitoru-Bobîrniche, Dicționar de argou al limbii române, Editura Arnina, Slobozia, 1996; Dan Dumitrescu, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000; George Astaloș, Utopii, Editura Vitruviu, București, 1997; Anca Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiale ale limbii române, Editura Livpress, București, 1998. 65 Ioana Cistelecan, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 4. 66 Versurile sînt preluate din Viorel Horea Țînțaș, Tristă-i duminica zilelor mele. 100 de cîntece de pușcărie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ține cont de o multitudine de factori care îi pot înghiți ora. Resursele pe care le are sunt importante, scopul pe care și-l propune este important, dar și efectele pe care le poate obține consumând, așa zicând într-un argou economic, doze de efort sunt importante. Este o mare păcăleală să te arunci cu tot efortul tău într-o gaură neagră. Trebuie să fii eficient, altfel ești ridicol. Cum se măsoară eficiența muncii unui profesor? Există fișa postului. Există fișă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vremii unei crâșme cu formă de corabie din centrul capitalei, se constituie în documentul unui radical protest față de regim, față de convențiile literare impuse și urmate de barzi subordonați pro paecunia. Poezie de circumstanță, aparent, infuzată de efluvii etilice și de argoul boemei sau al mahalalei, „singaporenele” sunt, în realitatea lor adâncă, toarse din destinul unei întregi generații literare condamnate la tăcere și la mizerie. Caracterul trubaduresc, goliardic, înrudirea evidentă (și exprimată de autor) cu spiritul lui Villon, Rimbaud și al celorlalți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
glossy (farduri ~), hand-made (cosmetice ~), home made (măști cosmetice ~), must have (accesorii ~). 3.10. Adjective invariabile din limbajul argotic și din cel al tinerilor Definit ca fiind un limbaj caracterizat printr-o libertate de expresie care se manifestă sub toate aspectele, argoul se bazează pe fantezia înnoirii semantice a vechilor cuvinte și pe receptarea și chiar inventarea unor termeni sau împrumutarea unora dintr-un lexic străin 11: aiurea "absurd, ciudat, nepotrivit", anti "sedat", belea "nemaipomenit", benga "rău", beton "nemaipomenit, extraordinar", bată "nătâng
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]