1,340 matches
-
mai aprofundată între piesa shakesperiană și operele camilpetresciene ar trebui să țină seama nu numai de drama ontică și fenomenologică a eroului hamletian, prin intermediul căreia scriitorul nostru își verifică propriul sistem filozofic. Fascinația exercitată de Hamlet își găsește categoricul suport argumentativ în condiția de orfan a lui Camil Petrescu. Dacă metodele psihanalizei moderne evidențiază, în scrierile sale, un veritabil complex matern, aceleași texte indică o tentativă de reabilitare, chiar de idealizare a tatălui. Am remarcat că Ștefan Gheorghidiu își apără cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mobilier și, în general, tot decorul în care este plasat Grigore Ruscanu sunt din 1894, anul nașterii lui Camil, an care, în piesă, coincide cu moartea tatălui eroului dramatic. Amănuntul este plin de semnificații, dacă ne amintim că întreg eșafodajul argumentativ al lui Freud pornea de la constatarea că Shakespeare redactează Hamlet la foarte scurt timp după dispariția părintelui său. Grigore Ruscanu devine și el un dublu arhetipal al regelui defunct și simetria merge până acolo, încât cei doi nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
epocii. II.5. Câmpul arhetipal eminescian Deși, la prima vedere, romanticul Eminescu și adeptul introspecției Camil Petrescu par suficient de diferiți, perspectiva arhetipală ne oferă șansa de a-i redescoperi prin unele afinități insolite, însă dificultățile de ordin teoretic și argumentativ sunt nenumărate. Să nu omitem că, de la apariția Operei lui Mihai Eminescu, de G. Călinescu (1936), și până în contemporaneitate, eminescologii s-au ambiționat în a evidenția cât mai multe și mai neașteptate mituri în opera scriitorului național. Din acest unghi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
înainte ca Dumnezeu să-i dea lui Adam răsuflare și viață, el exista ca un Golem fără formă. Dimensiunile și puterile sale cosmice impresionante l-au făcut pe Dumnezeu să îi împărtășească toate creațiile sale ulterioare.272 În demersul nostru argumentativ, câteva dezvoltări ale acestui mit, destul de confuz, sunt importante. Golemul este martor la săvârșirea Genezei, aspect lesne de demonstrat la Eminescu și poetul Ladima. Hyperion "Vedea ca-n ziua cea dintâi/ Cum izvorau lumine//", în timp ce majoritatea poeziilor din paratextul romanului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a scris până acum despre Camil Petrescu. Intenția este mai mult decât temerară, chiar riscantă, din simplul motiv că autorul Ultimei nopți... beneficiază de foarte multe monografii și studii critice, majoritatea dintre ele fiind de o remarcabilă subtilitate și inteligență argumentativă. Le-am semnalat pe toate de-a lungul celor trei capitole. Soluția nu putea fi decât alegerea unui alt demers critic, nu insolit, dar foarte puțin uzitat de exegeza camilpetresciană din secolul trecut. Ne-am gândit, așadar, la critica psihanalitică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
LLR, 23, nr. 1, 1994, p. 22-25. [139] OPRESCU, M1HAIL, Cunoașteți cazurile părților de vorbire ?, Excelsior, 2, nr. 6. 1993, 12-14. [140] OPRESCU, MIHAIL, Sintaxa în programa de tranziție, Tribînv, 5, nr. 51-52, 1994, 8. [141] PAMFIL, ALINA, Genul didactic argumentativ din perspectiva „pedagogiei totului", StUBBPP, 38, nr. 1-2, 1993, 57-64 [res. fr.]. [142] PÂRVU, IULIU, Mihai Eminescu - Mai am un singur dor. în: Excelsior, 3, nr. 7, 1994, p.25-28. [143] PÂRVU, IULIU, Octavian Goga - Dăscălița. în: Excelsior, 3, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
azi. Proiect la sfârșit de unitatea de învățare, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p. 39-42. [42] DERȘIDAN, IOAN, Metodica predării limbii și literaturii române. Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003, 400 p. Conține bibliografie. [43] DINDELEGAN, CORINA, Utilizarea demersului argumentativ în predarea morfologiei și stilisticii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 34-36. [44] DORNESCU, MARIA; RODICA VASILIU; ELENA MIRON, Abecedarul pas cu pas, Iași, Taida, 2003. [45] DRAGOȘ, ELENA, Sugestii privind câteva elemente de pragmatică referitoare la predarea limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Alexandru Ioan Cuza, Sect. Științele Educației, vol. XIII/2009, pag. 21-32. [163] SÎRGHIE, ANCA, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul preșcolar și primar, Sibiu, Alma Mater, 2009, 379 p. [164] SÎRGHIE, ANCA; STUPARU, ADA, Limba și literatura română: scrierea argumentativă, scrierea reflexivă, scrierea imaginativă: clasele V-VIII, modele, aplicații, exerciții, București, Editura Gabriel, 2009, 143 p. [165] SLĂMNOIU, SORINA, Sintaxa propoziției și a frazei: lucrare științifică, Craiova, Sitech, 2009, 118 p. [166] SOARE, HADRIAN; SOARE, GHEORGHE, Limba și literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Craiova, Sitech, 2009, 118 p. [166] SOARE, HADRIAN; SOARE, GHEORGHE, Limba și literatura română: noul bacalaureat 2010: eseuri, Pitești, Carminis, 2009, 208 p. [167] SOVIANY, OCTAVIAN; ARTAGEA, ANDREEA; TANEF, ELENA, Limba și literatura română - comunicarea literară și non-literară: eseuri-model, textul argumentativ, studii de caz: modele de rezolvare pentru bacalaureat, București, Gabriel, 2009, 303 p. [168] STRUGARIU, ELENA, Educarea capacităților creatoare la școlarul mic prin orele de limba română, cu referire la jocul didactic, Suceava, Editura George Tofan, 2009, 112 p. [169
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
islamică medievală. Este vorba despre un cuvânt arab care în lumea musulmană se referă la teologia speculativă. Teologii, cei care se ocupau de kalam, își propuneau să reunească într-un întreg coerent și complex expunerile dogmatice. Deși utilizează o metodă argumentativă filosofică, a adăugat la marea reflecție teologică "capitole filosofice" în care au fost expuse teoriile asupra naturii universului care păreau să răspundă cel mai bine dogmei islamice. Argumentul kalam vrea să demonstreze că Universul a început într-un moment din
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și de cei care au criticat radical argumentul, precum Kant. Acest lucru s-a datorat ignorării contextului filosofic în care și-a construit Anselm argumentul și a surselor gândirii acestuia, precum și unei interpretări logice, care se focalizează doar pe structura argumentativă, și nu pe cea profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul ontologic la Rene Descartes
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
asemănările și deosebirile dintre argumentul anselmian și cel cartezian putem observa că Descartes înlocuiește conceptul de "ființă decât care altceva mai mare nu poate fi conceput" cu cel de "ființă perfectă". Această modificare poate fi observată mai bine urmărind structura argumentativă a celor două variante (anselmiană și carteziană) ale argumentului ontologic. Structura argumentului anselmian, rezumată de Adrian Miroiu este următoarea: (1) Dumnezeu există (2) Dumnezeu = ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput (3) Acea ființă decât care altceva
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cineva ar putea pleda în favoarea adecvării de a considera drept concretă formă de comunicare la care ne referim, aducând în discuție planul gândirii, acesta fiind tocmai zona în care specialiștii (ce o susțin) o situează. În legătură cu o atare virtuală evaluare argumentativa dorim a preciza că, deși gândirea precede tot, comunicarea nu înseamnă transferul gândurilor/ideilor în stare "pură", așa cum ne vin în minte; urmează procesarea (acordarea de semnificații), transformarea în semne verbale (cuvinte), constituirea în mesaje comprehensibile. Sunt acestea operații sunt
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. în modul său de abordare a retoricii găsim aceeași preocupare: punerea artei oratorice în slujba unor cauze juste și bune din punct de vedere filosofic. Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
realității) există totuși două maniere de a formula un discurs: la modul obiectiv și la modul subiectiv (în care enunțătorul se manifestă explicit sau implicit). Formulările subiective sunt "lipsite de orice valoare informativă dacă nu sunt inserate într-un context argumentativ. Axa opoziției obiectiv vs subiectiv nu este dihotomică, ci graduală, unitățile lexicale fiind încărcate cu o doză mai mare sau mai mică de obiectivitate. C. Kerbrat-Orecchioni exemplifică astfel 39: OBIECTIV SUBIECTIV Celibatar galben mic bun În cazul adjectivelor asupra cărora
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-vă [...]. (Discours à l'Assemblée, 30 iunie, 1850) Amestecul de tipuri de secvențe este evident în acest fragment. Însuși fragmentul este inserat într-o secvență narativă (povestirea unei vizite în colibele muncitorilor din Lille), ea însăși inserată într-o secvență argumentativă (un discurs în fața Adunării Naționale) susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narativă (povestirea unei vizite în colibele muncitorilor din Lille), ea însăși inserată într-o secvență argumentativă (un discurs în fața Adunării Naționale) susținând o teză. De altfel, acest fragment păstrează urme evidente ale celor două niveluri superioare de inserare, narativ și argumentativ. Doar așa exclamațiile, evaluările sau ultimele două fraze din primul paragraf aparțin direct de argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci ca secvență narativă dominată de o secvență argumentativă: scurta povestire este integrată într-o mișcare argumentativă binară articulată pe conectorul ei bine! 7.3. O organizare ierarhizată O secvență este alcătuită dintr-o serie de propoziții și este, la rândul ei, un element constituent într-o unitate superioară
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență, ci ca secvență narativă dominată de o secvență argumentativă: scurta povestire este integrată într-o mișcare argumentativă binară articulată pe conectorul ei bine! 7.3. O organizare ierarhizată O secvență este alcătuită dintr-o serie de propoziții și este, la rândul ei, un element constituent într-o unitate superioară, cea mai avansată formă fiind însuși textul. După
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
maire de Saumur". Son amie, la "ville" et la Grande Nanon dans l'ensemble du roman, en général ses contemporains doivent être gagnés du côté de la thèse proposée. C'est ce qui explique le dialogisme du texte et son orientation argumentative. L'argumentation relève du raisonnement dialecti-que et implique un ensemble d'arguments à mettre en relation avec une thèse afin de provoquer l'empathie du récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
du texte et son orientation argumentative. L'argumentation relève du raisonnement dialecti-que et implique un ensemble d'arguments à mettre en relation avec une thèse afin de provoquer l'empathie du récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et les contenus implicites ont un pouvoir manipulatoire redoutable et doivent être pris en considération. Dans cette séquence, les connecteurs qui assurent, en général, l'orientation argumentative (parce que, car, en effet, donc, ceci montre que
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
récepteur et son adhésion. Situés en marge de la ligne argumentative du discours, les présupposés300 et les contenus implicites ont un pouvoir manipulatoire redoutable et doivent être pris en considération. Dans cette séquence, les connecteurs qui assurent, en général, l'orientation argumentative (parce que, car, en effet, donc, ceci montre que, il en découle que, etc) manquent, excepté un discret " d'ailleurs ". L'argumentation se présente comme une sorte de rumination intérieure du narrateur-témoin, personnage implicite du récit qui se veut objectif
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative, a puterii de persuasiune prin cuvânt, semn al unei educații alese. Se pleacă, cum este și firesc, de la o ipoteză, căci tânăra știe cu precizie ce vrea să ilustreze: „oricine vrea să ducă un trai cinstit și bun e nevoit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7), se salvează de la condamnarea la moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]