2,248 matches
-
munții Lishan din suburbia orașului Xi'an, capitala provinciei Shaanxi. Baza mausoleului are formă pătrată, cu o lungime sud-nord de 350 m, lățimea est-vest de 345 m și o înălțime de la bază de 76 m. Mausoleul are o formă piramidală. Arheologii chinezi au descoperit în jurul mormântului principal peste cinci sute de gropi funerare. Printre cele mari, de dimensiuni impresionante, este și una în care au fost descoperite care de război și cai din bronz, depuse aici în dorința de a reda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
al dinastiei Qin. Armata de teracotă a fost descoperită din întâmplare, în 1974, de câțiva săteni care săpau un puț. Oamenii au scos la iveală câteva cioburi de ceramică. Necunoscându-le valoarea au încercat să le vândă. Văzând cioburile, un arheolog și-a dat imediat seama de valoarea lor inestimabilă și a anunțat autoritățile în domeniu. Așa au început săpăturile în zonă, care au scos la iveală impresionanta armată de soldați și cai de teracotă. Specialiștii estimează că în cele trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-au ridicat împotriva lui, iar unul dintre acestea, regatul Shang, l-a învins și detronat, acesta fiind conform atestărilor istorice sfârșitul dinastiei Xia. Însă, din cauza puținelor documente descoperite, existența acestei dinastii ridică multe controverse în rândul cercetătorilor. În 1950, arheologii chinezi au început să facă cercetări sistematice în situl de la Erlitou, provincia Henan, unde, conform specialiștilor, s-ar afla cele mai importante urme ale dinastiei Xia. Majoritatea vestigiilor descoperite sunt unelte din piatră, dar s-au găsit și obiecte din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
centrul Chinei. Este vorba despre un set de clopote din bronz, de mari dimensiuni, găsite într-un mormânt nobiliar. Săpăturile au scos la iveală un mausoleu cu o lungime de 21 m și o lățime de 16 m. Deschizându-l, arheologii au dat de un catafalc impresionant, acoperit cu 47 de plăci din piatră. Mutându-le, cercetătorii nu au descoperit, așa cum se așteptau, podoabe sau alte obiecte prețioase, ci un bazin cu apă tulbure, adânc de aproape trei metri, pe suprafața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în relief, 2.800 de caractere. Fiecare dintre aceste clopote poate atinge două tonuri diferite, cu înălțimea determinată precis și un sunet de o claritate perfectă. Instrumentul poate fi utilizat și astăzi, atât de perfect s-a conservat în sit. Arheologii au confirmat că mormântul este al lui Zenghouyi, nobil care a trăit în perioada Statelor Combatante, acum peste 2000 de ani și a fost unul dintre demnitarii statului Zeng. Prin determinări cu carbon 14 și pe baza inscripțiilor de pe obiectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
confirmat că mormântul este al lui Zenghouyi, nobil care a trăit în perioada Statelor Combatante, acum peste 2000 de ani și a fost unul dintre demnitarii statului Zeng. Prin determinări cu carbon 14 și pe baza inscripțiilor de pe obiectele găsite, arheologii au stabilit că funeraliile lui Zenghouyi au avut loc în anul 400 î.e.n. Baza mormântului a fost poziționată sub nivelul pânzei de apă freatică, astfel că la scurt timp după închidere, apa s-a infiltrat în excavație. Ca urmare, obiectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu complexul celor 13 morminte ale dinastiei Ming din Beijing. Fiecare mormânt este un ansamblu de construcții independente și somptuoase, de formă dreptunghiulară și cu accesul situat spre sud. Mormântul nr.3 este cel mai mare și mai bine păstrat. Arheologii au confirmat că acesta este al primului rege al dinastiei. De fapt, aici s-au desfășurat și principalele săpături. Pagoda Ling din incinta mausoleului Xia de Vest este apreciată ca "Piramida Orientului". Pagoda din lut are formă conică cu opt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din lut are formă conică cu opt colțuri, cu diametrul bazei de aproximativ 34 de metri și a avut cinci sau șapte nivele. Această pagodă este un edificiu original, fără corespondent în altă parte a Chinei. În 30 aprilie 2000, arheologii au găsit în partea nord-estică a mormântului o figurină, pe care au numit-o "omul-pasăre". Fața acesteia este umană, dar corpul este al unei păsări, al cărei nume înseamnă în traducere "pasărea muzicii de duh". Este o pasăre originară din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
privighetorii, considerată viețuitoare a paradisului budist, motiv pentru care apare ca reprezentare pe multe dintre construcțiile budiste. Până acum au fost descoperite în sit peste 140.000 de țigle și 200 de piese ornamentale pentru construcții, dar și alte obiecte. Arheologii consideră că mausoleul regilor dinastiei Xia de Vest a folosit elementele inovatoare din construcțiile similare ale mausoleelor împăraților han și s-a inspirat, în același timp, din construcțiile tradiționale budiste, unind cultura han cu cea budistă și cu cea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cea a minorității dangxiang. Templul Famen din provincia Shaanxi Templul Famen, unde se păstrează moaștele lui Sakyamuni, fondatorul budismului, se află în ținutul Fufeng din provincia Shaanxi. În aprilie 1987, în timpul lucrărilor de reconstrucție a pagodei budiste din Templul Famen, arheologii au sesizat că sub platforma acesteia există o încăpere subterană. Obiectele prețioase descoperite aici au lăsat fără cuvinte întreaga comunitate științifică. Această descoperire o urmează ca importanță pe cea a armatei de teracotă din dinastia Qin, ambele în provincia Shaanxi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
atât mai valoroasă cu cât tehnologia fabricării acestor vase s-a pierdut de multă vreme, tehnologie cunoscută doar din descrierile tratatelor istorice. Pentru protejarea și expunerea acestor descoperiri prețioase a fost construit un muzeu în incinta templului, la amenajarea căruia arheologii chinezi au colaborat cu specialiștii germani în tehnologii avansate de conservare, fiind nevoie de măsuri speciale de protecție a mătăsurilor. În 2002, moaștele budiste au fost duse în pelerinaj, în Taiwan. În nici o lună, Sarira lui Buddha a atras aici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
urbane Sanxingdui aflate pe raza orașului Guanghan din provincia Sichuan au o vechime de 3000-5000 de ani. În primăvara anului 1929, în timp ce-și lucra pământul, un localnic a dat peste un obiect din jad, frumos lucrat, pe care arheologii l-au identificat ca fiind specific culturii Shu. În 1986, au mai fost descoperite în zonă două gropi pentru sacrificii din care au fost recuperate peste o mie de obiecte lucrate cu multă măiestrie, eveniment care a atras interesul întregii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nici o mască din acest nobil metal. Măștile au sprâncene groase, ochi mari, nasul cârn, gura lată și bărbia aproape inexistentă și au o expresie vie, schițând un ușor surâs ori o expresie de ușoară supărare. Ce semnificație aveau aceste măști? Arheologii au emis tot felul de ipoteze privind rolul acestora, dar secretul din spatele lor nu a fost deocamdată dezlegat. Tot aici a fost descoperită și o figurină din bronz a cărei fizionomie seamănă cu cea a măștilor. Este îmbrăcată într-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în edificiul funerar Xiao sunt asemănătoare celor construite ulterior, dar dimensiunea acestuia a fost mult mai mare decât a celor construite la Beijing. Un alt aspect specific mausoleului Xiao este faptul că "drumul sfânt'' nu este drept, ci în zig-zag. Arheologii nu au o explicație pentru această opțiune neobișnuită. Unii cred că această formă exprimă personalitatea împăratului, alții cred că Zhu Yuanzhang a vrut doar să prelungească traseul. Cel mai misterios loc al mausoleului este fără doar și poate palatul subteran
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
stilul arhitectonic al acestui edificiu a influențat puternic construcțiile ulterioare. Spre exemplu, la mormântul Ding dintre cele 13 ale dinastiei Ming, intrarea în camera funerară este poziționată în stânga, diametral opusă față de cea a încăperii din mausoleul Xiao. În decursul cercetărilor, arheologii au descoperit că cel puțin 60% din suprafața muntelui unde se află mausoleul a fost construită artificial. De exemplu, cupola mormântului este făcută din bolovani. În urma analizelor, s-a constatat că aceștia au fost aduși aici din zone mai joase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
degajă o atmosferă cel puțin misterioasă. Această stranietate este prezentă din plin în mormântul Ding, cel mai misterios dintre cele 13 morminte. Sute de ani nu a putut fi stabilită exact localizarea palatului subtern al acestuia. În luna mai 1956, arheologii au început săpăturile în zona unde apreciau că ar fi palatul subteran și au descoperit acolo un ansamblu cu o suprafață de 1.195 m2, format din cinci săli cu pereți din piatră, una în față, alta în mijloc, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
8.e.n), oamenii credeau că jadul poate împiedica procesul de putrefacție. De aceea, după moarte, împărații și înalții demnitari erau înveșmântați în așa-numitele haine de jad, confecționate din plăci de jad legate prin fire de aur. În 1968, arheologii au găsit pentru prima dată un asemenea artefact valoros într-un mormânt descoperit în ținutul Mancheng, provincia Hebei din nordul țării. Experții au stabilit că mormântul aflat la 100 km de Beijing, este al prințului Liu Sheng și al soției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de 42 de ani. Mormântul este alcătuit dintr-un dormitor, o sufragerie, o sală de muzică și alte încăperi și reprezintă un adevărat palat construit în interiorul unui munte. Mormântul a beneficiat de un proiect bine gândit, lucrările realizate fiind grandioase. Arheologii au găsit în mormântul lui Liu Sheng o mare cantitate de obiecte. Majoritatea sunt din ceramică, dar și din bronz, fier, aur și argint, cea mai valoroasă descoperire fiind haina din jad, toate așezate în mormânt într-o ordine clară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
familiară chinezilor, inspirată de o legendă despre statul Yelang, de acum 2000 de ani, din sud-vestul Chinei. Acest stat a cunoscut o perioadă prosperă de o sută de ani și apoi a dispărut dintr-o dată, misterios. La începutul secolului trecut, arheologii au descoperit în regiune un grup de morminte de acum aproximativ două milenii, iar cercetarea acestora a dezvăluit parțial misterul dispariției acestui stat. Cele 108 morminte au fost găsite în ținutul Hezhang, provincia Guizhou, în septembrie 2001. Această descoperire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
expresie este, de asemenea, o dovadă indirectă a existenței acestui stat acum 2000 de ani. După dispariția statului Yelang, al cărui teritoriu ar corespunde provinciei Guizhou de astăzi, istoria acestuia a devenit o enigmă. Prin cercetarea mormintelor din ținutul Hezhang, arheologii au putut stabili și obiceiurile specifice de înmormântare ale acestei populații. Mormintele descoperite aici sunt în general mici, cu o lungime de trei metri și o lățime de un metru, iar modalitatea de înhumare este neobișnuită acestui areal geografic. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
porțiune cu noroi alb. Cu o bară de oțel au făcut o gaură în strat și din orificiul creat au ieșit gaze cu miros neplăcut. În urma prospectării, specialiștii au confirmat că în subteran se află un mormânt antic. Deschizându-l, arheologii au constatat că groapa este, de asemenea, plină cu noroi alb. Sub acesta, era amenajat un strat gros de cărbune de lemn, de peste cinci tone. Scoțând afară cărbunele, au dat de zona camerei mortuare. Peste edificiul cu o lungime de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea din China și din întreaga lume. Carul cu cai din bronz descoperit în mausoleul împăratului Qin Shi Huang În 1980, după șase ani de la descoperirea armatei de teracotă, arheologii chinezi au scos la suprafață și carul cu cai din bronz din mausoleul împăratului Qin Shi Huang. Descoperirea a făcut senzație în toată lumea. Tezaurul a fost găsit de arheologul Yang Xude, în timpul unui foraj făcut la doar 20 de metri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Huang În 1980, după șase ani de la descoperirea armatei de teracotă, arheologii chinezi au scos la suprafață și carul cu cai din bronz din mausoleul împăratului Qin Shi Huang. Descoperirea a făcut senzație în toată lumea. Tezaurul a fost găsit de arheologul Yang Xude, în timpul unui foraj făcut la doar 20 de metri distanță de mausoleu. La un moment dat, în timpul săpăturii, a apărut o bucată din aur în sterilul scos cu o sondă de la o adâncime de 7 m. Când a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
executării lor ating perfecțiunea, spun experții. Procesul de fabricare a soldaților de teracotă În 1989, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe Sociale a efectuat sondaje în satul Liucunbao dintr-o suburbie a orașului Xi'an, provincia Shaanxi, în nord-vestul țării. Arheologii au descoperit aici 21 de cuptoare cu o vechime de aproximativ 2100 de ani, de unde au scos câteva mii de soldați de ceramică. Acestea au fost folosite la fabricarea soldaților care erau îngropați în morminte împreună cu împărații defuncți. Capacitatea unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
gură. La ora 12:00, toate cele 12 statui aruncau simultan apă. Datorită ingenioasei proiectări, această fântână-ceas era unul dintre cele mai prețioase obiecte din Palatul Yuanmingyuan. Misterul fosilelor de sinantrop Înainte de a fi pierdute, fosilele de sinantrop descoperite de arheologi, au fost păstrate într-un seif al Spitalului Colegiului Medical Solidaritatea din Peking (Peking Union Medical College Hospital), înființat în 1921 de Fundația Rockefeller din SUA. La puțin timp după izbucnirea Războiului din Pacific, Wei Dunrui, un cunoscut antropolog, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]