19,560 matches
-
starea muzicilor așa-numite deschise, exersate la noi, printre alții, de Ștefan Niculescu, Octavian Nemescu ori Nicolae Brînduș. Cu toate aceste răsaduri plantate de muzicile conceptuale în grădina alcătuirilor formale, nu s-a ajuns la acele proiecte sonore ale căror arhitecturi să se revendice din seva întreprinderilor cu caracter public, general, ci doar din combustia prestărilor private, locale. Ca, de altfel, și a celorlalte direcții post-moderne, de la neoexpresionism și minimalism pînă la acusmatism și globalism, în care fericirea substanței sonore nu
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
de la înființarea New Europe College (NEC). Locul întîlnirilor de miercuri capătă, în "memoriile" bursierilor de altădată, Liviu Papadima, Vlad Alexandrescu, Toader Paleologu, Augustin Ioan, Ioana Bot și Ovidiu Verdeș (cu un preambul al Ancăi Oroveanu, director științific al NEC), o arhitectură de fagure. Un spațiu în care se comunică liber și cu folos, unde se leagă prietenii, un exemplu de "cum poate funcționa cuceritor o instituție". Care merge. Ce nu merge (și de ce) prin alte areturi spune rectorul NEC, profesorul Andrei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
Sfânta Elena, pe corabia La belle poule, cu pânze albe probabil, înfoiată sub vânt ca o găină superbă, rămășițele pământești ale împăratului... Totul era ca mormântul lui să nu fi contrazis simplitatea măreață a lui Ludovic XIV...Precum și a părintelui arhitecturii franceze și monumentalității, François Mansart, care se naște în 1598 și încetează de a fi la 1666. Cifră apocaliptică... Arhitect, printre altele, și al Domului Invalizilor, unde ne și aflăm, în acest moment. Imperiul însă, după două secole și ceva
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
construiește pe tema realității care maschează adevărul. Nu-i, însă, deloc acesta exemplul cel mai elocvent (decît poate prin surpriză) - căci scrieri majore ale lui I.L.Caragiale, dar și dintre acelea risipite prin gazete de tot felul, se construiesc ca arhitecturi în virtual. E o dovadă în plus că pentru Caragiale nivelele acestea de înțelegere a realității, de unde se edifică perspectiva ironică a denunțării adevărului ca iluzie, constituie o miză majoră. În fond, dacă există o "ideologie" a scrisului caragialean, aici
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
o bibliotecă enormă și inaccesibilă din care intervin Onochefalos, Erudițian, Idiotiseanu? Devine evident că spațiul epopeii lui Budai-Deleanu diferă mult de oricare dintre spațiile accesibile cititorului. Avem pandemonii în care se pătrunde fără cezuri, călătorii narative într-un Paradis cu arhitectură gastronomică, dispariții nemotivate. Așa încât geometria reliefului din Țiganiada, cu denivelările sale, e absolut nefirească. La fel cum, nici sub aspect literar, Budai-Deleanu nu se află într-un canon al firescului. El construiește, cu bună știință, o jucăreauă deloc ușor de
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet de la Academia Militară sau participarea, pe ascuns
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
artistului. O altă pricină o constituie dorința sa de a nu face concesii regimului comunist față de care a avut o atitudine de respingere. In perioada interbelică fusese profesor la Liceul Mănăstirii Dealu iar după război trecuse la Școala Tehnică de Arhitectură unde l-a avut ca elev pe Horia Bernea și pe mulți arhitecți însemnați de astăzi. Căsătorit cu o urmașă a familiei Movilă din Tara Românească, verișoară cu Mircea Vulcănescu, Aurel Vasilescu era un om al unei alte lumi. In
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
al esențelor. Așa cum Br�ncuși se exprima paremiologic, sintetiza în cîteva cuvinte substanța epică a unor interminabile demonstrații, Hans Mattis-Teutsch epuizează în enunțuri geometrice, aproape eliptice, întreaga discursivitate a lumii vizibile căreia îi deconspiră legitățile și îi restituie o nouă arhitectură. Tot ceea ce, la o primă vedere, ar fi doar convenție, limbaj și cod, în reveria ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale disciplinelor inițiatice. Punctul, linia, suprafața, volumul etc.
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
în București (cine i-a organizat? au plătit bilete de tren? cine le-au fost ghizii prin București, pentru că devastările lor au avut o precizie chirurgicală? ce au mîncat și unde au dormit în Capitală?) au devastat Universitatea, Facultatea de Arhitectură, (din moment ce se știa că în Piață nu mai erau studenți?), sedii de partide și de publicații? Și rebelii din 13 iunie și minerii din zilele următoare ar fi trebuit să plătească pentru faptele lor, dar nu a prea plătit nimeni
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
din seria de scriitori față de care critica literară are încă datorii neplătite. Biografia spectaculoasă a acestui autor - absolvent de liceu militar, apoi exmatriculat dintr-o școală pentru ofițeri de aviație, practică felurite meserii (lăcătuș, tâmplar) înainte de a face studii de arhitectură și filologie - este pe măsura operei sale cvasi-necunoscută. Tudor Octavian a debutat în 1968 cu un volum de povestiri prezentat de Adrian Marino, apoi a publicat nu mai puțin de opt romane (de recomandat Noiembrie viteză), șase volume de povestiri
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
apropie și lucruri care o depărtează de identitatea, pregnant conturată, a prozei basarabene contemporane. Negrissimo e volumul de debut al Lilianei Corobca. Un lucru care, iarăși, se vede și nu se vede din felul în care scrie. Cartea are o arhitectură precisă, de colaj migălos și atent compus, e un joc serios, care mizează pe iluzia aleatoriului, a amestecului dezordonat de fraze, de imagini și de fragmente. Substratul e însă unul profund teoretic, cartea are o structură de adîncime, e un
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată din filmele americane, iar gunoiul este abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu Paraschivescu vede enorm și simte monstruos. Lumea din jur este un nesecat izvor de stupoare, și transcrierea
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Bauman) neavând practic fundament (economic, în primul rând) nici măcar în primul deceniu de postcomunism. De aici desincronizarea teoretică! Însuși Cărtărescu, în capitolul Cine sunt postmodernii?, face o listă cu teoreticieni postmoderni cu dezvoltări în teoria literară, filozofie politică, istorie, psihanaliză, arhitectură ș.a., dar nu și în economie și social-juridic. Ideea formulată de Terry Eagleton cu existența a două postmodernisme, cel estic, livresc, de laborator, și cel occidental, structural, organic, este credibilă și se întrezărește o teorie dihotomică poate în genul celei
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
New Hampshire, aproape de granița canadiană, unde a scris scoțîndu-și din minte celelalte proiecte. Rezultatul este o carte cu destule irizări stendhaliene, care îl face pe Salvador Dalí să declare: „Un adevărat roman de atmosferă, de introspecție, de revoluție și de arhitectura lizare a pasiunilor trebuie să fie (așa cum a fost întotdeauna) exact contrariul unui Mickey Mouse de cinci minute sau al senzației de vertij a unui salt cu parașuta.“ Publicăm în avanpremieră un fragment din unicul roman al lui Dalí, în
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de lucru. Obsesia lui a fost zborul, desprinderea de pământ, de materia biftec. Ruperea legăturilor cu efemerul, cu accidentalul l-a apropiat categoric de Henri Coandă, cel aflat atunci În perioada stabilizărilor zborului cu avionul, apoi cu supersonicul! Relația sculptură - arhitectură sau arhitectură - sculptură s-a Îngemănat cordial la Constantin Brâncuși, alimentată, de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că românul vedea o sculptură locuibilă. Astăzi, În multe țări asiatice, zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Obsesia lui a fost zborul, desprinderea de pământ, de materia biftec. Ruperea legăturilor cu efemerul, cu accidentalul l-a apropiat categoric de Henri Coandă, cel aflat atunci În perioada stabilizărilor zborului cu avionul, apoi cu supersonicul! Relația sculptură - arhitectură sau arhitectură - sculptură s-a Îngemănat cordial la Constantin Brâncuși, alimentată, de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că românul vedea o sculptură locuibilă. Astăzi, În multe țări asiatice, zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o Înălțare pe
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
doar câteva rostiri brâncușiene, circumscrise viziunii de arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu neliniștite. În ultimul aforism (41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice, intrinseci, atât arhitecturii, cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată, am conchide și noi că multe opere de sculptură ale lui Constantin Brâncuși sunt forme ale unei arhitecturi muzicale. Iar omul Brâncuși, „cu natura lui afurisită”, cum reiese dintr-o
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
arhitect, pe care Sculptorul le-a notat, ele devenind o portiță de deschidere a unei gândiri mereu neliniștite. În ultimul aforism (41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice, intrinseci, atât arhitecturii, cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată, am conchide și noi că multe opere de sculptură ale lui Constantin Brâncuși sunt forme ale unei arhitecturi muzicale. Iar omul Brâncuși, „cu natura lui afurisită”, cum reiese dintr-o scrisoare din iulie 1964, trimisă lui Petre
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
41) sunt reunite câteva noțiuni de geometrie-n spațiu, specifice, intrinseci, atât arhitecturii, cât și sculpturii. Dacă Schelling definea arhitectura drept muzică solidificată, am conchide și noi că multe opere de sculptură ale lui Constantin Brâncuși sunt forme ale unei arhitecturi muzicale. Iar omul Brâncuși, „cu natura lui afurisită”, cum reiese dintr-o scrisoare din iulie 1964, trimisă lui Petre Pandrea de arhitectul Octav Doicescu, a avut o „personalitate aforistică”, un fel de „silence dans l’oiseau”. Craiova, sept. 2010
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
romanului decît un artificiu, o "voce pudică" impusă de convenție. Această simbolică a morții și învierii lui Lazar, ascunsă în planul al doilea al romanului, animă opera de la începutul ei pînă la ultimul cuvînt al epilogului. Pe ea se bazează arhitectura spirituală ce transcende romanul real". Aproximativ o treime din lucrări a fost realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
articulație slabă, moale, specifică instrumentelor cu arcuș, dar prezentă chiar și în cazul instrumentelor cu coarde ciupite - luth, kwitra. Putem afirma că desenul ornamentat al unei linii melodice orientale este proiecția muzicală a gustului pentru înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele grafice. Este evident faptul că multitudinea de ornamente existente în improvizațiile prezente în muzica arabo-andaluză nu poate fi redată și transcrisă cu ajutorul notației muzicale occidentale. Ca o consecință firească, chiar și în ziua de
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
vrăjitor extracosmic și, pornind de la amănunte aproape neînsemnate, și care întru nimicnu fac să se prevadă vastele consecințe. Maestrul parvine să ne transporte în prezența unui sistem, a unui hipersistem, care nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a fost, probabil, analogia, diverse similitudini, dintre metrica jocului nostru popular și aceea a versului grec. Cu
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
lipsa de logică din politică sau de legislația mediocră menită să susțină creatorii de film din România. El era călăuza noastră prin oraș, fumând, Îndârjit, cu mâinile În buzunare, În timp ce noi, Încercam cu greu să ignorăm oboseala, zgomotele din jur, arhitectura agresivă a fiecărui cartier prin care treceam, pentru a lua aminte la rafala de noutăți din țară, aduse parcă fără voia lui, de bătrânul meu prieten. Nu se plângea, era mai mult o lungă constatare indignată pe care o făcea
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
descoperit - 1956 - într-o bibliotecă particulară din Tunis și care descrie viața muzicală din Al-Andalus, aduce clarificări extrem de importante în ceea ce privește amploarea fenomenului muzical din acea perioadă. footnote>), Ibn Bajja de Saragoza transpunând repertoriul muzical cântat provenit din Orient pe o arhitectură muzicală de tip vizigot. Structurile muzicale vizigote s-au dovedit a fi împrumutate din muzica gregoriană. Această teorie poate fi confirmată prin examinarea scărilor muzicale diatonice lipsite de micro-intervale, existente încă în muzica arabo-andaluză de pe teritoriul Algeriei. De asemenea, structurile
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției expresive și cunoașterii presupuse a tradiției de către interpret. În această privință, clasicii (Beethoven, mai ales) au știut să
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]