48,727 matches
-
susținut de peste 1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs susținut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferințelor radiofonice „Sfaturi pe întunerec”. Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se termine 15
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
închise porțile Catedralei Mitropolitane în decembrie ’89, iar din această cauză zeci de tineri au murit împușcați pe scările acesteia. Aceste speculații au fost, însă, respinse în mai multe rânduri de IPS Nicolae. În anul 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit că mitropolitul Banatului a colaborat cu fosta Securitate. Conform CNSAS, acesta ar fi început colaborarea cu fosta Securitate încă din anul 1950 și ar fi oferit informații sub numele de cod ”Popa Vasile”, “Popescu Ion/Ioan” și
Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a murit [Corola-blog/BlogPost/94346_a_95638]
-
New York - SUA, scriitori și alte personalității culturale remarcabile, inclusiv ing. Mihai Plămădeală - unul dintre frații marelui dispărut, alt intervievat de seamă fiind însăși autoarea Maica Anastasia Buda, care a stat în preajma Mitropolitului o lungă perioadă de timp, o parte din arhiva foto publicată aparținând acesteia. Pe parcursul a 358 de pagini, cartea pune în evidență dimensiuni esențiale și imagini portretistice cu totul inedite ale sufletului și mentalului profund luminoase ale Înaltul Ierarh și cărturar: „adevărat prinț al Bisericii... intelectual de înaltă ținută
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
vă spun sincer, sprijinul oferit acum nu este nici pe departe suficient pentru toată lumea. Atât poate România azi. Dar este pacat, pentru că sunt atâtea monumente de cult care trebuie protejate, care trebuie readuse la viață, introduse în circuitul public... Există arhive importante, sunt orgi, sunt atâtea obiecte de cult, sunt cimitire, biserici, temple - sunt atâtea care ar merita atenția noastră! Ce putem încerca să facem, lucrând împreună cu cei care au aceste monumente în păstrare este să limităm pagubele, să facem o
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Petru Cârdu POEME INEDITE TRANSCRIU Într-o zi de ianuarie la vârșeț a nins tematic cu materiale de arhivă comentate de mai marele iernii viața unui om obișnuit a valorat cât viața unui fulg toți citadinii s-au sacrificat pentru morala unui fulg. ÎN AMINTIREA UNEI IERNATICE NOPȚI DE SEPTEMBRIE Toamna a ajuns la gara de est târziu spre
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare care expandează peste cele 3 ceruri inferioare din amintiri stocate la arhivă umpli câteva ecrane printr-o apăsare de buton : pionieri, militari, sudori în șiruri de defilare marșuri și cântece piramide umane triumfătoare cum le-ai văzut, cum le-ai trăit chiar tu, copil "bestiale imagini" "ce animație cool" "e tare omu
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
dinăuntru ai omului și orice măreție se anatomizează orice înfrângere și victorie se anatomizează se uită în bioluminiscența celulelor și organelor tale ca la niște vietăți abisale surprinse de filmările spectaculoase de la National Geografic iau probe de țesuturi vii pentru arhivele lor pe care le numesc atât de frumos fragmente biopsice de talie medie cu structuri glandulare polianoide atipice cu aspect infiltrativ in lamina propria iar încheierea documentarului vine aproape de la sine și te va urmări toată viața de acum înainte
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
și geana îmi cântăriți și sângele și rana orbecăiesc de-acum prin bălării nu mai am nervul vechii călării mi s-a uscat sub șauă armăsarul mi-au mai rămas cenușa lui și varul o șchioape false terezii îmi mistuiți arhivele târzii îmi cântăriți și calul alb și coama îmi cântăriți și sufletul și rana (17 mai 2008) Ritual (peisaj pustiu) insecte verzi borțoase de instincte crâmpei de ceață spânzurat de dinte vărzări clădind cărnoase piramide pe postamente acre și lichide
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
și determinarea lui. Când am survolat primul fără antrenament spațiul Ca să ating globul de aur al lunii și-n tot acest timp Prietenul meu se antrena singur la trapez fără plasă Din exercițiul meu am produs firește un ecou de arhivă în timp ce prietenul meu ulterior ameriză la fix fără probleme Primul din generația noastră fără a stârni aclamații Deși erau la modă aclamațiile: mai curând dușmănii și grimase; însuși cu grimasa mâniei pe față. Până la urmă s-au hotărât să-1 radă
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
fie interesantă pentru toată lumea. Mgrid era o nemțoaica blondă că paiul și știa românește mai mult de la bunici, decât de la paring săi, cu toții nascufi în România. Venise însofita de un tânăr, Siegfried, entuziast că și ea, ca să caute - ce credeți? - arhivele STASI, adică arhivele Securității Germaniei Democrate, despre care apăruse zvonul că ar fi fost transportate în nu știu câte zeci de vagoane și ascunse la București, mai înainte că regimul Ceaușescu să devină istorie. I-am adus pe amândoi la domnul Guta
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
toată lumea. Mgrid era o nemțoaica blondă că paiul și știa românește mai mult de la bunici, decât de la paring săi, cu toții nascufi în România. Venise însofita de un tânăr, Siegfried, entuziast că și ea, ca să caute - ce credeți? - arhivele STASI, adică arhivele Securității Germaniei Democrate, despre care apăruse zvonul că ar fi fost transportate în nu știu câte zeci de vagoane și ascunse la București, mai înainte că regimul Ceaușescu să devină istorie. I-am adus pe amândoi la domnul Guta și-am râs
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Gaster & Agnes Murgoci. Avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești, profesorul clujean Virgiliu Florea se află la a treia carte despre marele învățat, și de data aceasta accentul principal căzând pe comunicarea de documente, pe care le-a cules din arhiva (care conține cca 200.000 de documente), aflată la University College din Londra. Se aduc noi lumini asupra învățatului care, deși expulzat în 1885, în urma unor „calomnii pe care partizanatul orb și intoleranța fanatică” le îndreptaseră împotriva sa, a continuat
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
anume că, așa cum nici înainte de ’89 adevărul istoric nu putea fi rostit integral (motivele erau atunci exclusiv politice), nici după revoluție adevărul nu este mai ușor de formulat. Din motive de dispariție fizică a martorilor, a documentelor, din cauza inaccesului la arhive, datorită depărtării în timp, a scăderii interesului chiar. Aici am găsit contribuția majoră a romanului lui Ion Vianu. Nu reconstituirea unor scenarii politice necunoscute, nu dezvăluiri senzaționale (pe care le-ar fi putut face fără nici o cenzură) înregistrate în minuțioasele
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
se specializase în literatură română veche. Trebuia să facă o teză de doctorat cu Cartojan, dar nu a reușit, fiindcă a murit și Cartojan și au murit multe lucruri atunci, imediat după al doilea război mondial; apoi a lucrat la Arhivele Statului și la secția de manuscrise de la Biblioteca Academiei. Tatăl meu a făcut studii de sociologie (a fost în echipele lui Gusti) și a fost, de asemenea, stenograf la Parlament și a lucrat cu Henri Stahl, cel care a întemeiat
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
a fost cea care m-a pasionat: acea istorie largă, deschisă către alte arii culturale; întotdeauna mi-a plăcut să gândesc, să inventez tot felul de teme. Asta nu înseamnă că nu am făcut și istorie tradițională. Am cercetat în arhive, am publicat și o lucrare despre relațiile dintre români, cehi și slovaci; teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre care nu se mai știa aproape nimic și căruia i-am reconstituit biografia. Nici
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
teza mea de doctorat a fost o monografie despre Eugen Brote, un om despre care nu se mai știa aproape nimic și căruia i-am reconstituit biografia. Nici eu nu sunt de acord cu tinerii istorici de astăzi, care evită arhivele. Este o bună școală, indiferent ce ajungi să faci după aceea. - Fiindcă v-ați ocupat de mituri, mi-aș permite să vă întreb dacă vi s-a întâmplat vreodată să vă întâlniți cu “mitul Lucian Boia”. - Nu știu dacă există
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
sînt fardate, estetic operate sau restaurate. Dar și restaurările distrug în timp, se știe. La fel și elixirele de tinerețe. Exemplele ar fi de prisos și ne-ar îndepărta de la subiect. Fotografiile, portretele călătoresc prin case, buzunare, medalioane, albume și arhive. Dar nici modelele nu stau degeaba, să se plictisească, în poze. Mai au și alte treburi, cum aflăm din Harry Potter, decît să încremenească, țepene, într-o postură de început. Așa încît dispar și reapar după un timp. Privitorului i
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
memorii intitulată Tatăl Fantomă (Crane Hill, 2001): În noiembrie 1993 am călătorit la Viena unde cu ajutorul prietenului meu Daniel Schmid am descoperit adresa unde tatăl meu locuise în copilărie: numărul cinci pe Zirkusgasse, în cartierul Leopoldstadt. Descoperirea fusese făcută în arhivele anului 1917, adică anul dinaintea plecării familiei tatălui meu către Statele Unite, cînd el avea opt ani. Documentele arătau că familia sosise în Viena călătorind dinspre Bucovina, o regiune misterioasă din Carpații Meridionali, care în acea perioadă aparținea Imperiului Austro Ungar
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
cea mai spectaculoasă posteritate. Nu e comparabil ca amploare a operei de sertar și virulență anticomunistă decât cu postumitatea lui I. D. Sârbu. Fondul documentar Petre Pandrea, recuperat într-un mod miraculos din „biblioteca” de manuscrise arestate a Securității, pare o arhivă inepuizabilă. Principalul merit al acestei recuperări ține, fără îndoială, de tenacitatea fiicei intelectualului ostracizat, Nadia Marcu-Pandrea, care, cu o rară perseverență, s-a ocupat și de transcrierea documentelor în vederea publicării. Volumul Călugărul alb, apărut în 2003 la Editura Vremea, este
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
bibliografia Kavafis rămîne Viața și opera lui K. P. Kavafis, apărut la editura ateniană Metaihmio sub semnătura a doi profesioniști ai genului: Dimitris Daskalopoulos și Maria Stasinopoulou (semnatară, în 2001, a Cronologiei Yorgos Seferis). Prima amplă cronologie redactată pe baza Arhivei Kavafis (a cărei studiere autorul a preluat-o de la Y.P. Savvidis, primul ei deținător și atent cercetător), lucrarea pune la îndemîna specialiștilor, dar și a cititorilor îndrăgostiți de Kavafis un material inedit și prețios, care proiectează o lumină nouă
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
în scrierile Aglajei Veteranyi. Aglaja însăși, în carne și oase pe micul ecran, mărturisește - oferindu-ne o foarte funcțională definiție - că literatura se naște dintr-o îndoială asupra realității. Cu pasiunea selectivă a unui documentarist versat, Ludwig Metzger reține din arhiva „filmică” a familiei Aglajei, din kilometri de pelicule realizate de tatăl scriitoarei, clovnul Țăndărică, el însuși pasionat cineast amator - cîteva bizare storry-uri cinematografice, comentate cînd de mama defunctei scriitoare, cînd de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a revenit în actualitate odată cu publicarea unei „Istorii a literaturii române de azi pe mâine”. În masiva scriere, personaje cu spirit de observație au descoperit o identitate perfectă între numeroase pagini apărute sub semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității. Cu alte cuvinte, omul a făcut public, în postcomunism, ceea ce pe vremea lui Pingelică destina exclusiv băieților cu ochi albaștri. Se întâmplă și la case mai mari... Partea tare este că insul nu se mulțumește cu trecutul, ci, în
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
prezent cu multe cărți, între care una menită să prezinte dosarul de la Securitate care i-a fost pus la dispoziție de CNSAS. La o recentă Întîlnire a „României literare”, dl Nedelcovici s-a referit la el și la consecințele deschiderii arhivelor fostei instituții comuniste * „Un fel de sondaj, neoficial, desigur” a condus-o pe dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
s-au ratat 15.000 de sinucideri, că Raymond Poulidor e ciclistul care a ieșit toată viața pe locul doi, m-am tot gândit la haina de iarnă a lui Cosașu, cea cu buzunarele pline cu știri decupate, ca la arhiva ambulantă a unui muzeu al perisabilului, peste ce dau la pag. 108!? Cititorul anterior al cărții, poate chiar ultimul proprietar al ei, înainte de a o culege eu din vraful prăfuit al buchinistului, își lăsase notate părerile cu creionul pe marginea
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
propriu-zis, din moment ce acesta tot nu a fost datat. Exegeza lui Mircea Mihăieș este temeinică și convingătoare, dar utilizarea superlativului absolut în anumite judecăți critice, chiar dacă nu este greșită, poate deveni stînjenitoare pentru autorul supus analizei. Excelent este în schimb interviul Arhivele paradisului. În el se fac dezvăluiri importante despre climatul literar românesc în perioada postbelică, se vorbește despre modernism, despre generația ’80 și despre situația literaturii în postmodernitate. În plus, Nicolae Manolescu face o serie de confesiuni legate de unele aspecte
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]