740 matches
-
un teritoriu cu temperatură medie.Toamna ele pornesc spre un teritoriu cu temperatură ridicată,pentru a preveni schimbările majore produse în timpul iernii. Hrană este necesara animalelor marine,doar când acestea își pierd energia vitală(stelele de mare,caii de mare,aricii de mare etc.).Unele animale(rechinii)consumă hrană cât jumătate din greutatea lor. Acest fapt este unul grav, deoarece contribuie la dispariția multor specii aflate în pericol de extincție. Stelele de mare fac parte din speciile de animale marine care
Oceanul Atlantic () [Corola-website/Science/298652_a_299981]
-
găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Unu, Alo Această disperare remember De foarte aproape zic vouă A căderii în sus. Godot nu mai vine. Această fisură a Nimbului are spini pe dinăuntru Mutația vi se amână. Acest doliu pe c urcubeu... boala asta e ca un arici întors pe Vestea bună surâde dos 7 Nov. 2010, ziua revoluției din În Hermeneutica Cellum Voi înșivă o nutriți cu urzici octombrie în interstelar și mușcătura lor ca aceea a la ruși, pe stil vechi și-n celulele Stem meduzelor
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
Sciurus vulgaris"), breb ("Castor fiber"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Putorius putorius"), șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), ariciul comun ("Erinaceus europaeus"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), cârtiță ("Talpa europaea"); Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
uneori, pisica sălbatică. În zona colinară, ba chiar și în lunca Oltului, își fac veacul, „iezănea”(bursucul), iepurele, vulpea,nevăstuica, „helciu”(hermelina) și dihorul. Prin cotloanele săpate în țărmuirea Oltului, tot mai rar se vede vidra. Din fauna mărunta amintim: ariciul, „sobolul” (cârtița), liliacul, șoarecele de câmp, „cloțanul”(șobolanul) și „cățălu pământului”(hârciogul). Păsări: Amfibii, reptile, pești și insecte:
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
două cuvinte de origine incertă din limbajul copiilor și unul împrumutat. În limba sârbă se găsesc cuvinte proto-slave din variate domenii: "mați" „mama”, "kći" „fiica”, "sin" „fiu”, "noga" „picior”, "nos" „nas”, "nokat" „unghie”, "vuk" „lup”, "zec" „iepure”, "miš" „șoarece”, "jež" „arici”, "zima" „iarnă”, "sneg" „zăpadă” etc.. Unele cuvinte moștenite s-au păstrat numai în sârbă și croată: "jer" „căci”, "proleće" „primăvară”, "raditi" „a face, a munci”, "kiša" „ploaie”, "baciti" „a arunca”, "tražiti" „a căuta”. Altele există și în alte limbi slave
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
germană a reușit să ajungă din urmă coloanele de blindate și a consolidat controlul asupra teritoriului cucerit de tancuri. Weygand a început mai apoi organizarea unei linii defensive (care avea să îi poarte numele), une dintre primele aplicații ale tacticii „arici” (crearea de poziții puternic fortificate, capabile să reziste multă vreme în condițiile în care ar fi fost încercuite). În aceast punct al conflictului, ideea nu putea să fie susținută practic datorită faptului că majoritatea trupelor aliate erau izolate în Belgia
Maxime Weygand () [Corola-website/Science/332401_a_333730]
-
larvele sunt pelagice. Icrele au 0,8-1,2 mm în diametru. Larvele au spini pe preopercular, interopercular, subopercular, opercular, cleitral, postcleitral, supracleitral și posttemporal. Sparidele se hrănesc în mare parte cu nevertebrate bentonice, mai ales cu polichete, moluște, crustacee și arici de mare (echinide). Importanța acestei familii pentru pescuit este datorită mai mult bogăției sale în specii decât abundenței particulare a unora dintre ele; cele mai bune randamente sunt obținute la adâncimi de 30-100 m. Acești pești sunt obiectul unui pescuit
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
care intră în ochi. Este indicat ca părul de sub ochi să fie tăiat, nu ras. Havanezul este un câine gălăgios, va alerta proprietarii săi dacă se apropie străini. Unii au probleme de atașament puternic, fenomen cunoscut sub numele de „câine arici”, fiind urmăritorii membrilor casei peste tot, chiar și în baie. Pot fi spălați la 3 săptămâni de la data nașterii. Havanezul este o rasă sănătoasă în ansamblu, cu relativ puține probleme grave de sănătate. Boli întâlnite: Bolile care se întâlnesc, în
Bichon Havanez () [Corola-website/Science/325071_a_326400]
-
dintre cele mai comune faze a cristalelor lichide este cea nematică. Cuvântul "nematic" vine din grecescul νήμα (cu litere latine, "nema""), care înseamnă „fir”. Acest termen provine de la observate în nematice, denumite oficial „”. Nematicele prezintă și așa-numitele defecte topologice „arici”. Într-o fază nematică, moleculele organice "calamitice" (în formă de tijă) nu au ordine pozițională, dar se auto-aliniază pentru a avea o ordine direcțională la scară mare cu axele mai lungi aproximativ paralele. Astfel, moleculele sunt libere să curgă și
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
21,5 ha, din folosința Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului Corlăteni. Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
le (Erinaceidae) sau aricii este o familie de mamifere insectivore cu spatele acoperit cu peri aspri (subfamilia "Galericinae") sau modificați în țepi (subfamilia "Erinaceinae"), capabile să se strângă ghem, în caz de pericol. Familia include specii de insectivore relativ mari, a căror talie variază
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
Gustav Jenner a scris: „Brahms a câștigat, pe bună dreptate, reputația de a fi un morăcănos, deși puțini ar putea fi la fel de adorabili precum el”. Avea și tabieturi care erau dezvăluite de către presa vieneză, precum vizita sa zilnică la taverna "Ariciul Roșu", favorita sa în Viena, iar presa remarca îndeosebi stilul său de a merge cu mâinile strânse la spate, pe care îl imortaliza în caricaturi reprezentând și un arici roșu mergând alături de el. Cei care i-au rămas prieteni i-
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
erau dezvăluite de către presa vieneză, precum vizita sa zilnică la taverna "Ariciul Roșu", favorita sa în Viena, iar presa remarca îndeosebi stilul său de a merge cu mâinile strânse la spate, pe care îl imortaliza în caricaturi reprezentând și un arici roșu mergând alături de el. Cei care i-au rămas prieteni i-au fost foarte loiali, iar în schimb, el oferea loialitate și generozitate egală. A fost prieten de-o viață cu Johann Strauss - fiul deși se diferențiau foarte mult în
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
în prezent ambasade și reședințe diplomatice, transformând zona într-o importantă zonă rezidențială. Din 1987, zona este înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca parte a obiectivului „Malurile Dunării”. O mare parte din deal este format dintr-un parc. Lilieci și arici sunt frecvent observați aici în nopțile de vară. În ianuarie 2007, o nouă peșteră a fost descoperită sub dealul Gellért în timpul realizării unei construcții private. Peșteră are 60 m lungime și 18 m adâncime cu 3 încăperi. Interiorul este acoperit
Dealul Gellért () [Corola-website/Science/328414_a_329743]
-
și constituiau fabule educative în spiritul epocii. În anul 1951, Gopo produce un alt desen animat: "Rățoiul neascultător". Urmează, în regia aceluiași, "Albina și porumbelul", apoi: "Doi iepurași" (1952), "Marinică" (1953), "O muscă cu bani" (1954), "Șurubul lui Marinică" și "Ariciul răutăcios" (1955), "Galateea" (1957) etc. Fiind un spirit inovator și nonconformist, Gopo a încercat întotdeauna să depășească barierele tehnice și modelele, străduindu-se să fie un pionier în tot ce a întreprins. „Omulețul lui Gopo”, sau, mai simplu, „omulețul”, creația
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea ( Canis vulpes), iepurele de câmp ( Lepus europaeus), dihorul (Mustela putorius) - în păduri. Pe terenurile arabile și pășuni sunt caracteristice o serie de rozătoare ca: popândăul (Citellus citellus), hârciogul ( Cricetus cricetus), șoarecele de câmp ( Microtus arvalis), ariciul, șoarecele comun ( Buteo buteo) schimbat iarna de șorecarul încălțat ( Buteo Lagopus). Dintre amfibieni putem aminti broasca râioasă brună ( Bufo bufo) și broasca râioasă verde ( Bufo viridis). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Beltiug se ridică la de locuitori, în
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite prin lege. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Acâș se ridică la de
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
bogată și variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât și elemente relativ tinere. În România sunt următoarele complexe faunistice: Mai apar și specii apte să trăiască în diferite condiții geografice ca: mistreți, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci pentru femei. La aceste adunări, se mânca de obicei grâu și
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]