21,334 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Hai să ne iubim Poetului Emil Brumaru Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe canapea, sau pe un site pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing
HAI SĂ NE IUBIM de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_platon_1430836239.html [Corola-blog/BlogPost/368391_a_369720]
-
Autorului M-ajunse ruginita tânguire a ramurilor sfârtecate nemilos sub vântul părăsit prea lesne de fiecare anotimp orgolios. Desculță, m-a întâmpinat, plângând, pădurea, iar pașii mei prin lacrimile ei s-au rătăcit, căci au plecat demult, cu zvon de aripi, acele călăuze care vara mi-au uimit. Scrisorile săpate-n trunchiurile nude păstrează amintirea amorului duios ce soarele-l purtase pădurii despletite în mângâierea blândă a vântului sfios. Când ziua își pierdu măsura, citind și ea povestea cu un final
DE TOAMNĂ... de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1447745483.html [Corola-blog/BlogPost/374924_a_376253]
-
mai mult, vampirul uneltitor, dorind să stăpânească, apare în lumea muritorului și-și oferă serviciile oastei care luptă cu turcii: „Auzind acestea, Ursuz decise să le dea o mână de ajutor. Trecu prin perete desfășurându-și mantia neagră ca niște aripi uriașe, cu gheare lungi și ascuțite. Rânji arătându-și caninii lungi și îngălbeniți de atâta sânge și cu o voce răgușită rosti: - Dacă aveți nevoie de ajutor, apoi eu sunt cel pe care-l așteptați!” Ba, mai mult, își declină
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
Cuvinte > NICOLAE NICOARĂ-HORIA - INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1144 din 17 februarie 2014 Toate Articolele Autorului SEMNE Semne sunt că voi pleca și eu, Nu știu Ziua, Ora, Clipa, Tot mai obosită mi-e aripa De pământ, nu dinspre Dumnezeu... Semne sunt că voi pleca oricum, Acolo unde și ai mei s-au dus, Atât mă rog Părintelui de sus Plecarea mea să nu fie acum... Semne sunt destule pe pământ, Dar câtă vreme locuiești
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VECERNIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de lemn, o măicuță varsă o lacrimă lângă mine, nu-i nimeni în jur
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vecernie_ion_ionescu_bucovu_1359790987.html [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
mari și grațioși, lin se așterne covorul imaculat al iernii. Privesc scânteierile zăpezii, a milioanelor de oglinzi strălucitoare ca pulberea de stele, și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea se așterne uniform, pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
suntem la începuturi... Pășesc pe covorul neatins al iernii de la cumpăna dintre ani. Totul este virgin. Zăpada scânteietoare învie amintirile copilăriei de altădată... cu miros de cozonaci, derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească a începuturilor. Mă las purtată pe aripa vântului ce valsează cu fulgii de nea, închid ochii, mă las în voia simțurilor... Aud vuind apa mării ce se sparge-n în mii de stropi mărunți și reci. Se aude sirena unui vapor. Deja... și alte vapoare trag sirenele
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
rușinoase, atunci când vom scormoni cu bățul prin viață... și vom găsi egoismul cu care noi facem lumea, trimițându-l pe Dumnezeu în concediu. Punctele reprezintă secundele, care imediat ce le-am terminat au zburat. Viața însăși este o înaripată rătăcită, cu aripile deschise firesc, către orizonturi înclinate, din alte lumi. sursa foto: internet Referință Bibliografică: Peisaj înrămat, cu dureri utile / Cristian Pop : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1652, Anul V, 10 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cristian Pop : Toate
PEISAJ ÎNRĂMAT, CU DURERI UTILE de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1436547540.html [Corola-blog/BlogPost/376360_a_377689]
-
anotimpurile următoare, să îți dorești ca timpul să se fi oprit în loc la primul dintre ele. Atunci când poți crede, cu tot preaplinul sufletesc, în zâne, spiriduși, prinți, prințese și triumful binelui asupra răului, nimic nu pare imposibil sau nefiresc. Tendința aripilor crude, este aceea de a se îndrepta către strălucirea fierbinte a soarelui, așa încât se pot arde și frânge foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
triumful binelui asupra răului, nimic nu pare imposibil sau nefiresc. Tendința aripilor crude, este aceea de a se îndrepta către strălucirea fierbinte a soarelui, așa încât se pot arde și frânge foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci, dacă ele nu sunt oferite când trebuie și de unde trebuie, inocența sfârșește în mod brusc și dureros, prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci, dacă ele nu sunt oferite când trebuie și de unde trebuie, inocența sfârșește în mod brusc și dureros, prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în depărtări. Cucerirea înălțimilor cunoașterii pornește chiar din copilărie, acea secvență a existenței noastre în care suntem cel mai aproape de îngeri și de perfecțiunea ideatică a menirii noastre în teluric. Urcând treptele vieții
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432448865.html [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna e prin apropiere, deocamdată privește de după nori pământul încă înverzit, tratează cu razele soarelui pactul culorilor pentru venirea ei, al vântului necesar sau al ploilor sale. Auzindu-i mesajul, păsările călătoare își agită aripile, alte flori tresar și nerbdătoare vor să-nflorească, așteptând prima cădere lină a frunzelor. E decisă asupra venirii la noi, să-și proclame dreptul de regină peste natură, s-o înfășoare cu mantia pestriță, oamenii să-i fie servi în
REGINA PĂMÂNTULUI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1472739470.html [Corola-blog/BlogPost/376458_a_377787]
-
Si toata lumea ar muri Dacă tu în brațe nu m-ai mai lua Și noi doi nu ne-am mai iubi Cu tot oxigenul n-aș putea respira Cu două inimi n-aș putea iubi Cu două perechi de aripi n-aș putea zbura Dacă tu n-ai fi Timișoara, 2011 Alex Omoreanu Referință Bibliografica: Complet / Corina Lucia Costea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 338, Anul I, 04 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Corina Lucia Costea : Toate
COMPLET de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complet.html [Corola-blog/BlogPost/351476_a_352805]
-
cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de așteptare a declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“ Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ așteptând minunea”), sau: Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt...” și “e mai comod, e mai frumos,/ își spune scribul și/ intră în cuvântul nerostit...”. Poet de factură spiritual-metafizică, ce trăiește acut realitatea permanentei treceri
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
primăverii locuri ce se înaripează, Gânduri topite pentru care eu tresar, Iar fața mi se-nourează când dispar. Tu, omul meu, pe care-l iubesc în primăveri! Cu drag am colorat geamul neșters al inimii Prin ochiul neîmblânzit al Luceafărului Dimineții Aripile desprinse prin cântecul de dor amuțește. TIMP PENTRU TIMP Rup pieptul de atâta iubire Căci inima din mine se lasă, Îndatorată doar pentru Tine. Văd totul fiind o trecere de timp, Un timp sortit din a inimii veșnicie, O clipă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
o blândă adiere. Lumina-ți prinde safirul în păru-ți straveziu, Durerile dispar prin farmec în labirintul argintiu. Nopțile noastre înaripate fiind vis de dor în culori, Atingeri de soare în zile luminate ale unei dulci primăveri, Purtându-ne pe aripi frânte de dor, pe căi neștiute, Privim la frumuseți negrăite prin fuga gândurilor neîmblânzite. Încălzeam cuvintele în palma ochiului trup, Pâna la coapsa din văzduh Și ne-mbrățișam până la rodul crud din amurg, Unde susurul apei răcorea oglindirea ochilor stea
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
sufletul meu, Prunc întrupat, Duhul de viață Făcător umbrind pe Fecioara Maria,Tu cu moartea pre moartea ai călcat, Și la viață de veci m-ai ridicat. Iar mântuirea, Iisus al lumii Împarat, în dar, Tu mi-ai dat. FÂLFÂIND ARIPILE Printre luminile stravezii ale neantului, Ai renăscut din moartea cea de demult, În boarea de vânt te-ai ridicat de la pământ. Fâlfâind aripile neumbrite a unei iubiri stăpânite, De dorul pâmântului, în freamătul gândului, Cuvânt înaripat din înalt prin cer
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
veci m-ai ridicat. Iar mântuirea, Iisus al lumii Împarat, în dar, Tu mi-ai dat. FÂLFÂIND ARIPILE Printre luminile stravezii ale neantului, Ai renăscut din moartea cea de demult, În boarea de vânt te-ai ridicat de la pământ. Fâlfâind aripile neumbrite a unei iubiri stăpânite, De dorul pâmântului, în freamătul gândului, Cuvânt înaripat din înalt prin cer înstelat Renasc la lumină unde-i iubirea divină. SĂ-ȚI FIE DOR Să-ți fie dor, ca vuietului de mare, Cu jale acum
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
și clar Când iubirea a venit ca un dar, Te-am privit prin ape tulburi, Preschimbând durerea din adâncuri. Iubirea e un zbor înaripat, În care și moartea s-a crispat. Alungă-mi trupul plin de sete, Și dă-mi aripile prezente. Să ajung spre înaltul Tău mister Vreau să nu mă topesc, Te doresc aici lângă mine, Ființă plină și divină. GLAS AMĂGIT DE MOARTE Te-am căutat iubite printre morminte, Fără de suflet erai în noaptea grea Aievea, ca într-
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Acasă > Poeme > Meditație > TARABE ALBE Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului tarabe albe gustând din poezia vieții, refrenu-i puf de păpădie se-nalță păsări fără aripi,armonica de simfonie tu val,ce val înalți spre timpuri,albit de tainici căutări tarabe albe și arabe se deslușesc parfum de mari! sheherezade fără număr ,albesc un timp demult pierdut povestea lor nu are capăt .nu are astăzi început
TARABE ALBE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1492973060.html [Corola-blog/BlogPost/368589_a_369918]
-
Autorul folosește și artificii stilistice ingenioase și de efect. Excelent observator al atmosferei, el redă, de fiecare dată, nota de specificitate a momentului istoric sau comun, scoțând la iveală esența, vrând să imortalizeze în felul acesta clipa. Clipa atinsă de aripa veșniciei. Ce relevanță au pentru cititori aceste precizări amănunțite despre străzi, curți și vecinătăți, despre grădini, biserici, unde se petrece acțiunea? Pentru scriitor, sunt, desigur, foarte importante, pentru că el simte nevoia să descrie ceea ce vede cu ochii minții, ca într-
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
cel orb. Cu ochii lui ageri spre oameni privește Și-n mintea lui astfel socoate Eu sus înspre ceruri pandit sub de moarte Cum oamenii sunt în temnițele-aceste. La fetele trase trist el privește, Ce întuneric și câtă răcoare Vrea aripi să-și umple de soare Să-l aducă aici la ferestre. Un zbor cât mai nalt, toate razele sorb Înspre temniți grăbit se întoarce, E-atâta lumină în geamul cel orb Libertatea în suflet o simți cum se-ntoarce. Referință
ELIBERARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Eliberare.html [Corola-blog/BlogPost/350931_a_352260]
-
Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului NOCTURNĂ Pasul neauzit... se mai leagănă doar umbra bătranului ulm purtând în coroană înțepenit condurul lunii... CLIPĂ Între hăul trecutului și abisul viitorului planează cuprins de curburile aripilor în zborul prezentului nimicul. NEGRU ȘI ALB Petalele negrului trandafir legănate lasciv se răsfrâgeau peste întunecatul bor al pălăriei sub care alb surâzător chipul de văduvă-nflorea. . PARASTAS Stăruind să-nghită viii printre dumicați la parastas convivii ETERNUL Între clinchetul
NOCTURNĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470676853.html [Corola-blog/BlogPost/353397_a_354726]
-
Articolele Autorului Ce mi-aș dori? Poate, o stea! O frunză verde,... O mărgea! O lacrima în zori, Pe flori! Un zâmbet cald, Cânt de viori! Două cireșe La urechi, Picuri de mir Pe râne vechi! Ce mi-aș dori? Aripi în zbor! Seninul cer, Sfanțul fior Să-mi ardă trupul Înghețat; Să mă topesc, Să las păcat! Să las regret Și remușcări! Să cânt, să zbor... Și să trăiesc. Referință Bibliografica: Ce mi-aș dori? / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare
CE MI-AŞ DORI? de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1481481138.html [Corola-blog/BlogPost/380375_a_381704]
-
Negru pe alb” timp de trei ani de zile.De la Homer încoace, poezia a fost și este un vis frumos al omului către inefabil. Toți visăm, toți am scris cândva câteva versuri. Poezia s-a născut din iubire și vis. Aripile poetului sunt aripile sufletului care caută să se înalțe cât mai sus, cuprinzând necuprinsul. Misiunea cea mai ingrată a criticului literar este aceea de a tăia cu bisturilul pe cord deschis poezia.Un “nu” înseamnă tăierea aripilor, un „da” categoric
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]