1,567 matches
-
sociale și temperamentale înfipte în humusul gras al periferiei balcanice, consubstanțiat pînă la un punct personajelor sale de care s-a desprins printr-o mutație a marii dotări creatoare. Histrionic uneori, cum observa I. Negoițescu, însă la modul său particular, aristocratic, Al. Paleologu n-ar fi fost în stare a se transpune în pielea unui erou caragialesc, neputînd fi decît un spectator al pieselor lui Nenea Iancu. Gata a aplauda din sală, a se entuziasma, dar la o igienică distanță ireductibilă
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
Stephen Fleming (Jeremy Irons), un ministru care se remarcă prin exigență și echilibru care împreună cu tenacitatea și o eleganță rece l-au propulsat foarte sus pe scara socială - este căsătorit cu Ingrid (Miranda Richardson), o femeie distinsă dintr-o familie aristocratică -, se îndrăgostește de Anna Barton (Juliette Binoche), prietena fiului său Martyn Fleming (Rupert Graves). Este ceea ce francezii numesc o coup de foudre, care nu lasă loc preparativelor clasice, aluziilor și ceremonialurilor burgheze cu uzanțe și false piedici. Amanții au de la
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
Buckingham, dincolo de butaforia propriu-zisă, se derulează o întreagă fenomenalitate culturală și istorică. Un segment semnificativ din caracterul britanic se regăsește în semiotica elaborată a Coroanei. Nu ai cum să separi identitatea genuină, de profunzime, a Angliei de tradiția sa conservatoare, aristocratică și, nu în ultimul rînd, regală. Pentru mulți dintre liberalii stîngiști ai prezentului, somptuozitatea ritualurilor din această zonă (a se vedea numai ritualul schimbării gărzii, desfășurat, cu precizie metronomică, în fiecare zi, la 11.30 a.m., cînd tunicile roșii - semețe
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
a studiat și de unde s-a întors cu reputația unui jeune lion; instalat de drept în societatea înaltă a Bucureștiului, posesor de moșii și de echipaje luxoase, și-a pus curînd în valoare cultura dobîndită în străinătate, prezentîndu-se în saloanele aristocratice ca un tînăr intelectual de mare viitor, iar în lumea literară - ca un boier luminat și simpatic. Rezultatul - carieră rapidă și prodigioasă. La 27 de ani - director al celei mai importante reviste literare bucureștene, Revista romînă; la 29 de ani
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
să-și afle probabil răspunsul mai târziu în intricatele relații intestine ale monarhiei austro-ungare sau ale Kakaniei. Și Mateiu Caragiale oferea o dublă perspectiva asupra homosexualității, una serafica, stranie, sublimata în Remember cu un dandy travestit flamboiant într-o cocota, aristocraticul Aubrey de Vere și cu o ipostază bufa, scatologica și schimonosita, în Craii de Curtea-Veche, si anume Poponel un edec al ministerului treburilor dinafară cum îi spune autorul, adulmecând mirosul de mascur și disprețuit de Pașadia pentru jocul efeminat al
Queer Milk Shake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7691_a_9016]
-
și al XVII-lea. Cele două romane, Dansatoarea de Kabuki de Sawako Ariyoshi și Sângele florilor de Anita Amirrezvani, deschid porțile spre teritoriile artelor, în care femei neobișnuite ajung să creeze (un teatru nou, popular, care concurează teatrul cult și aristocratic, cum face Okuni din Izumo) sau să recreeze (modele noi de covoare, cum face tânăra persană fără nume) în domenii rezervate până atunci în exclusivitate bărbaților. Cele două romane evocă societăți medievale diferite, cea japoneză măcinată de războaie între seniori
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
se găsește implicată în operă, ca o chezășie a autenticității morale a acesteia, act notarial prin care Creația dovedește calificarea creaturii auctoriale. La Alexandru Paleologu, "dincolo de austeritatea de viziune și de stil, găsim, în chipul cel mai sugestiv, efigia autorului, aristocratică și ceremonioasă uneori, alteori ironică ori cu subînțelesuri polemice", prevăzută, "în palimpsestul textului, cu lecturile, cu obișnuințele cu aprehensiunile și preferințele sale". În pofida împrejurării că autorul Simțului practic repudia cu specifica-i cochetărie interesul autoscopic, "sinceritatea" ce nu s-ar
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
vertijuri. știam că n-am să reușesc niciodată să vorbesc atât de frumos, că n-am să pot niciodată articula atât de elegant vocalele și că, la mine, consoanele vor suna întotdeauna hârâit-hârșâit, și nu vor avea vreodată înaltul prestigiu aristocratic pe care-l distingeam și-l savuram cu un fel de beție necunoscută. Era o limbă de domni și de doamne, dezinvoltă și nobilă, materială și suavă, totodată, precisă și plină de ascunzișuri, pe care n-o mai vorbește astăzi
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
de-o viață, Ilie Năstase, Ion Țiriac nu a avut decât cuvinte de laudă și de recunoștință: "El merită să fie acolo (în Hall of Fame - n.red.), pentru că el a fost cel care a schimbat tenisul dintr-un sport aristocratic într-un sport al tuturor, al poporului. Omul își merită statutul". Președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român din 1998 până în 2004, Țiriac a câștigat în tenis două titluri la simplu, cel mai bun loc ocupat în clasamentul ATP fiind
Ion Țiriac, mâhnit că românii i-au uitat performanțele Sportive by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/75337_a_76662]
-
Gomorra. Într-un fel, Matteo Garrone reînnoadă cu tradiția neorealismului italian, felia de viață este livrată însă ca un biftec în sânge, trântit astfel încât fleica să răsune înfundat precum corpurile de vieri ale mafioților măcelăriți fără figuri de stil sau aristocratice reverențe făcute tradiției. Și cei care în final îi ucid pe cei doi tineri porniți în marea lor aventură fluturând numele eroului favorit au aspect de mezel. Există ceva respingător, grețos în obezitatea acestor huidume încălțate în șlapi, un fel
Viața ca o pradă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7302_a_8627]
-
peisagiile diafan-catifelate, în naturile sale moarte, strofe din Baudelaire. Esența spiritualizată. Th. Pallady nu este numai pictorul nostru cel mai rafinat, dar unul dintre cei mai nobili artiști ai epocii. El reprezintă o minunată sinteză a intelectualității românești, o biruință aristocratică a acestui neam mult înzestrat și mult risipitor. Bucuria de a fi trăit în același veac cu Th. Pallady mi-a dictat aceste rânduri fugare, într-o frumoasă înserare de noiembrie, la capătul unei zile însorite, de miere și de
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
de trecerea lui Goethe prin Palermo, indică faptul că Via Butera se află într-o zonă chic a orașului. Pentru aceasta pledează și faptul că doar la două imobile de hotelul suferinței lui Bălcescu există, la nr.28, o clădire aristocratică purtând o placă ce-i indică statutul de monument istoric: "Palazzo Lanza Tomasi", reședința chiar a urmașilor adoptivi ai autorului Ghepardului... Aceeași vecinătate dintre Bălcescu și familia princiară Lampedusa se regăsește și la locul de liniște eternă. Întrebarea care i-
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
sexual. Se ivește astfel distincția dintre "a răbdă plăcerea" și "a te bucura de ea", femeii nefiindu-i îngăduită decît prima variantă. Apoi, cum taina căsătoriei intră exclusiv în atribuțiile bisericii, preotul joacă un rol hotărîtor în alianțele dintre familiile aristocratice, cuvîntul lui, alături de voința părinților, fiind principala pîrghie prin care tinerii sunt cununați. Cine nu acceptă decizia părinților are la îndemînă două soluții: căsătoria clandestină sau răpirea fetei. Și astfel ajungem la cea de-a doua formă a iubirii medievale
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
caz, luptele sunt purtate în numele madonei lăuntrice și toți laurii trebuie să fie aduși plocon la picioarele ei. În fine, ultima categorie, fatal frivolă în comparație cu primele două, e cea a iubrii curtenești. Tipul acesta apare în urma erodării autorității ecleziatice și aristocratice. Constrîngerile se îmblînzesc, rigoarea se înmoaie și pe aceste fundal apare figura seducătorului liric, a cărui țintă este ademenirea femeii prin flatarea ei artistică. Spre deosebire de cavaler, care cucerește femeia, trubadurul o seduce. Primul recurge la armele vitejiei, al doilea la
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
20 de ani, părînd, însă, a se întinde pe mai multe existențe. O enigmă care nu provoacă, ci, asemenea tuturor cărților - care cititor, în fond, nu se mulțumește cu ce află despre personaj, căutînd mai departe? - se închide într-un aristocratic pact de neagresiune: "o vecinicie să ne fi întâlnit, tot mai lesne i-ar fi scăpat lui o destăinuire decât mie o întrebare. Dealtfel nici nu țineam să aflu ceva: ce mă privea pe mine?". Să fi crezut, naratorul acestor
Confuzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7487_a_8812]
-
Gambrinus și a țal-ului. O lume care, dînd zațul pe spumă, găsește, așa, soluții anti-criză. Idealul ei nu e nici beția (cu bacoviana justificare de mai tîrziu că "altfel e greu pe pămînt"), nici tipicul angoaselor de cafenea, descîntate aristocratic, lîngă o ceașcă în care se arată destinul. Ce vrea lumea asta a bărbaților - damele sînt, de obicei, obstinate băutoare de ceai... - e răcorirea. Luarea de pe suflet, cu o lejeritate în bună parte jucată, a problemelor care supraîncălzesc soțietatea. Care
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
mamă, fiul al Frosei Schina, fata unui cunoscut eterist ucis de turci, căsătorită, după venirea ei în Moldova, cu boiernașul Ioniță Sion). Toate acestea memorialistul le povestește, simplu și fără emfază, în partea autobiografică a Suvenirelor. Nici urmă de fumuri aristocratice, de îngîmfare sau de prezumție la academicianul George Sion, ajuns senin pe culmea vieții; modestia sa funciară a rămas nealterată pînă la sfîrșit. În lumea exaltărilor și a ambițiilor romantice, romanticul Sion e unul dintre puținii scriitori care își recunoaște
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
medicii. Ei sînt sectari prin pregătire și mizantropi prin conștiința superiorității lor, și în van vei aștepta să-i vezi nutrind simpatii față de mulțime. Simțul ierarhiei i-a făcut imuni la apeluri de solidaritate cu gloata. De aici și aerul aristocratic, de ascuțime psihică, pe care persoana lor îl emană. Iar ascuțimea aceasta se manifestă în cazul unora sub forma scrisului. A doua virtute privește arta medicului de a se eschiva din fața suferinței. Cînd ești martor la atîta suferință zilnică îți
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
înseamnă a-l pune în fața unei cerințe imposibile: așa cum nu poți pretinde hienelor să se poarte cavalerește, tot așa nu-i poți cere unui mercenar să se preschimbe într-o zînă scrupuloasă a cărei viață să fie ghidată de reguli aristocratice. Și totuși Mihail Manoilescu asta face în volumul său, pune la îndemîna clasei politice un îndreptar menit a-i salva onoarea. Urmarea este o carte de o puritate tulburător de anacronică: în litera lui, îndreptarul din Etica politică este ireproșabil
Codul onoarei politice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5985_a_7310]
-
de-a se trăda pe sine (e o mișcare complementară purismului), poetul se străduiește a se conecta la totalitate, mărturisindu-și „o oarecare suferință a inimii care pompează sînge / pentru un întreg univers” ( Poetul bătrîn își declamă faima, 2). Dramatismului aristocratic al restricției i se răspunde printrun dramatism democratic, al cuprinderii ce nu-și pune limite. Ecartul poemelor devine amețitor prin miza vastității programatice. O eterogenitate a materiilor invocate ca hrană a poeziei e dinadins sfidătoare: „Apoi mă împing în arenă
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
aceea e nefiresc a privi filosofia ca pe o terapie menită a face binele în mod echitabil. Filosofia nu e echitabilă. Ea nu e pentru vulg și cu atît mai puțin pentru spiritele egalitariste. Filosofia e deprindere elitistă și morb aristocratic, rafinamentele ei neavînd nici o înrîurire asupra prostiei maselor. Tot ce poate spera un filosof este să se schimbe pe el însuși, dar sub nici un chip nu poate spera la educarea unor indivizi cărora filosofia le repugnă spontan, grație unei incompatibilități
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
comportamentul atroce al contesei. Pe de o parte, este climatul de violență la care este intenționat expus copilul. Execuțiile, chiar și aceea a primei iubiri inocente cu un fiu de țăran care plătește cu viața imprudența, fac parte din privilegiul aristocratic. Această violență este prezentată ca o dimensiune latentă a personalității contesei căsătorită ulterior din rațiuni politice cu unul dintre puternicii aristocrați, baronul Nadasky, a cărui moarte o lasă pe contesă fără niciun sprijin și cu trei copii. Cea de-a
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
de sanctificare. Regizorul italian alege prima variantă, unde Angela (Dorotheea Petre) este îngerul poposit în Italia în casa unde se află o bătrână și stimabilă doamnă croită din frustrări, cocleli și prejudecăți prăfuite. Tânăra româncă este angajată ca asistentă a aristocraticei doamne și de la prima înfățișare pe peron cu rochia simplă, săndăluțele școlărești și mâinile împreunate în poală, personajul își afirmă vocația, unicul scop: acela de a înmuia și inimile cele mai bătrâne. Roca din care pare confecționată signora Gemma (Ilaria
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
pictat însă în manieră poantilistă... „Orb mâncând" are lumina lui El Greco. „Jacqueline cu coleretă" (1963) este o trimitere directă la unul dintre portretele toledanului... Gestul elegant, cu brațul ridicat, al membrului unei trupe de circ este inspirat de unul dintre aristocraticele portrete de Bron-zino... Ultima sală a expoziției este dedicată unei serii complete de gravuri din ciclul „347", realizat în 1968. Lucrările au aceeași energie creatoare și imaginație debordantă ca și gravurile „Degas" văzute la Williamstown. Rafael, Rembrandt, Velâzquez sunt invocați
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
dialogului. La o examinare atentă, deosebirile devin însă importante. Răzvan și Vidra privilegiază prezența oamenilor simpli, încercînd să le surprindă vorbirea autentică, este o „dramă socială", în care aristocrația, mereu caricaturizată, apare drept inamic principal. Davila exaltă în schimb valorile aristocratice și viziunea creștină; chiar dacă, asemenea lui Hasdeu, mizează pe limbajul natural și spontan al personajelor, poetul fuge de colocvial și de folcloric; despre oricare subiect adus în discuție, eroii săi trebuie să vorbească în ton „nobil", în stil elevat, singurul
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]