1,171 matches
-
mijlocie în trapez. ... – Perimetre și arii: dreptunghi, romb, pătrat, trapez. ... Cercul: construcție, elemente. Corpuri geometrice: paralelipided, cub, piramidă, cilindru, con, sferă (recunoaștere, elemente componente, construcție); arie și volum: paralelipided, cub, piramidă. ... BIBLIOGRAFIE 1. Aron I., Herescu, Gh., Dumitru, A., 1996, Aritmetica pentru învățători, București, Editura Didactică și Pedagogică. ... 2. Magdaș, I., 2019, Matematică. Ghid pentru pregătirea inițială si continuă a profesorilor pentru învățământul primar, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. ... 3. Roșu, M., 2019, Elemente de matematică pentru profesorii din învățământul primar, Ediția
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Universitară. ... 12. Neacșu, I. (coord.), 1988, Metodica predării matematicii la clasele I-IV, București, Editura Didactică și Pedagogică. ... 13. Neacșu, I., 1999, Instruire și învățare, București, Editura Didactică și Pedagogică. ... 14. Paraschiva, A., Purcaru, M., 2008, Metodica activităților matematice și a aritmeticii pentru institutori/profesori din învățământul primar și preșcolar, Brașov, Editura Universității "Transilvania" Brașov. ... 15. Petrovici, C., 2014, Didactica matematicii pentru învățământul primar, Iași, Editura Polirom. ... 16. Roșu, M., Roman, M., 2007, Didactica matematicii în învățământul primar, MEC, Proiectul pentru Învățământul rural
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
învățau gramatică și celelalte după dictat. Eminescu căpătase de la Pumnul însemnările de lecțiuni și le împrumuta și la colegi, cu condiția de a nu îndoi și murdări filele, dar temeiul cunoștințelor sale era lectură. Lăsând în plată Domnului problemele de aritmetică, citea pe înfundate, închis în casă, cărți din bibliotecă școalei, sau de la Pumnul (unde îl aflai mai întotdeauna, duminicile și sărbătorile), hrănindu-se cu compuneri romantico-fantastice că Povestirile lui Hofftnann, Bianca Capello și literatura română câtă îi cădea lui în
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
lor și a copiilor. Întrebarea în acest caz este în ce procentaj se poate încadra acțiunea în normalitate, normalitatea fiind de fapt starea de echilibru pe care și-o dorește orice om folosind rațiunea sa. Cred că este, totuși, o aritmetică grea. Mai putem spune că un om normal este omul care după un travaliu, mai intens sau mai puțin intens, mai dureros sau mai puțin dureros, naște normalitatea. Făcând puțină filosofie, normal înseamnă obișnuit, natural, înseamnă să acționezi pentru un
DESPRE NORMALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380052_a_381381]
-
care citim, scriem literatură, trăim în mod sensibil purtând cu noi multe doruri, cartea aceasta s-ar cere să aibă căutare și să fie dorită. Folosofia poetică pe care o conține expusă lapidar și de multe ori în coduri și aritmetici tăinuite, chiar dacă nu alină dorul, îl descrie, arată cărările spre el și face din el un reper luminos al vieții sufletești. Alături de poet nu putem decât să ne dorim să fim și noi răstigniți în dor într-o clipă în
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
își arată nemulțumirea generatoare de sancțiuni, atunci când pe alte meleaguri fie că se recurge la niscaiva forme subtile ale votului cenzitar (cetățeni împiedicați să-și exercite dreptul la vot prin anumite manevre birocratice), fie că se face numărătoarea voturilor după aritmetica lui Stalin? 3) N-am știre ca americanii să fi organizat cândva vreun referendum. (Măcar noi îl avem pe cel de tristă faimă din anul 2009...) Să fie din pricina acestui straniu paradox al democrației lor excedentare (sic!), potrivit căruia voința
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor natural, cel vorbit de poetul Ovidiu la Tomis cu geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
întreabă admirativ: „Știi Dumneata ce-ai fi astăzi dacă ai fi știut să scrii?” cu răspunsul „Bineînțeles. Aș fi fost dascăl la biserica Înfrățirii Neamului”. Nu făcuse școală dar mămica l-a învățat să numere! Număratul, baza filosofică a întregii aritmetici, nu se poate învăța la școală. Dacă o știi vei aduna, ca chelner, și data zilei și vei face avere. Dacă nu, ai numai șansa de a deveni primar. Fără literatură, chiar și lipsit de manele sau îndrăgostit de ele
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur și a Filologiei” domeniile de interes pentru un om liber: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astrologia, muzica). Prin aceste căi se dobândea acces către cea mai înaltă formă de cunoaștere: teologia. Cartea la rândul său nu se mai limitează la forma ruloului de papirus, ci trece la codexul de pergament, mai ușor de manevrat
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
se desfășoară în democrație... Și nimeni nu spune că și asta este un viciu! Ce? Cum? Da, este foarte adevărat, mai târziu s-a dorit să se înființeze taxa pe „viciu de numărătoare” a voturilor? Presupun că vă amintiți. Chiar dacă aritmetica n-a fost însușită la nivel de clasa a doua, când se învață tabla adunării, marsupiala-șefă, a numărat prin înmulțire ori prin aplicarea schemei de ridicare la pătrat, adică printr-o operație „aritmetică” superioară tablei adunării numai pentru motivul că
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
devine pur neant de inferioritate). Întrucât în pasajul de mai sus am făcut cunoștință cu Unu, cel care la Plotin apare în triplă ipostază principială (unul absolut și transcendent, unul-multiplu corespunzător intelectului și unul corespunzător sufletului), se impune precizarea că aritmetica se întemeiază în primul rând pe intuiție și abia pe urmă pe elementul logico-analitic (în Scrieri logico-filosofice, carte apărută în anul 1977 la Editura Științifică și Enciclopedică, Gottlob Frege chiar respinge ideea că „pentru matematician imposibil este numai ceea ce se
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ARITMETICĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ARITMETICĂ Prea multe zile adunăm întruna, Iar nopțile-s din ce în ce mai rare, Când soarele coboară peste zare, Iar ceru-și pierde stelele și luna. Să înmulțim serbări în calendare, Duminică să fie-ntotdeauna, Să vină adiere, nu furtuna, Să crească râul, să
ARITMETICĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378031_a_379360]
-
cifrele sunt ordonate, iar poziția în mulțime, cardinalul ei, conferă proprietatea cantitativă. Și numerele, oricât de mari, păstrează această proprietate. Sistemul zecimal nu este singurul larg folosit. Calculatoarele folosesc sistemul binar care are numai 2 cifre respectiv 0 și 1. Aritmetica acestui sistem este deosebit de simplă dar numărul de ordine de mărime este foarte mare. De exemplu anul 2014 se scrie în binar cu 11 cifre care sunt 11111011110. Spre a micșora numărul de odine de mărime a fost necesară sporirea
MATEMATICA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376479_a_377808]
-
ale istoriei, coordonate și organizate pe legi, regulamente, instrucțiuni etc. Între 5-7 decembrie 1864 apare Legea Instrucțiunii care stabilește că învă- țămîntul de 4 ani în Principatele Unite Române este obligatoriu. Ca obiecte de învățământ erau cunoscute ca și azi: Aritmetica, Gramatica, Caligrafia, Istoria României, Geografia județului, a țării și a continentelor, Științele naturale, Desenul, Muzica, Gimnastica și Lucrul manual. O altă Lege din 26 iulie 1924 prelungește durata învățământului de la 4 ani la 7 ani cuprinzând două cursuri: 1) Cursul
COMUNA ROȘIILE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375968_a_377297]
-
în școlile comunale : Clasa I. - Silabisirea și citirea - Scrierea după model - Rugăciunile - Prințipuri de numerotație și calcule în gând Clasa a II-a - Citire liberă pe diferite cărți - Scrierea după model și dictando - Catehismul religiei creștine - Cele patru lucrări ale aritmeticii Este interesant de observat că inspectoratul școlar fixase pentru învățători și orarul după care trebuiau să se desfășoare învățăturile. Împărțirea lecțiilor pe timp", așa se numea orarul școlilor pe atunci, el fiind următorul : Înainte de amiază Clasa I. - Rugăciune (la intrarea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
care trebuiau să se desfășoare învățăturile. Împărțirea lecțiilor pe timp", așa se numea orarul școlilor pe atunci, el fiind următorul : Înainte de amiază Clasa I. - Rugăciune (la intrarea în școală) - Scrierea în bănci - Silabisirea și citirea în semicercuri - Scrierea numerelor de aritmetică - Calcul în gând la semicercuri - Rugăciunea (la ieșirea din școală) Clasa a II-a. - Rugăciunea (la intrare și ieșire) - Citirea în semicerc - Scrierea în caligrafie - Aritmetica la semicercuri - Lucrări la aritmetică în bănci După amiază Clasa I - Scrierea în bănci
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
intrarea în școală) - Scrierea în bănci - Silabisirea și citirea în semicercuri - Scrierea numerelor de aritmetică - Calcul în gând la semicercuri - Rugăciunea (la ieșirea din școală) Clasa a II-a. - Rugăciunea (la intrare și ieșire) - Citirea în semicerc - Scrierea în caligrafie - Aritmetica la semicercuri - Lucrări la aritmetică în bănci După amiază Clasa I - Scrierea în bănci - Învățătura rugăciunilor și silabisirea la semicercuri Clasa a II-a - Catehismul la semicercuri - Scrierea dictando în bănci - Rugăciunea și ieșirea. Orarul prevedea de asemenea ca în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
bănci - Silabisirea și citirea în semicercuri - Scrierea numerelor de aritmetică - Calcul în gând la semicercuri - Rugăciunea (la ieșirea din școală) Clasa a II-a. - Rugăciunea (la intrare și ieșire) - Citirea în semicerc - Scrierea în caligrafie - Aritmetica la semicercuri - Lucrări la aritmetică în bănci După amiază Clasa I - Scrierea în bănci - Învățătura rugăciunilor și silabisirea la semicercuri Clasa a II-a - Catehismul la semicercuri - Scrierea dictando în bănci - Rugăciunea și ieșirea. Orarul prevedea de asemenea ca în fiecare săptămână, miercurea și sâmbăta
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375269_a_376598]
-
nr. 1746 din 12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Când a ajuns la banca noastră i-a cerut „monitorului” să citească și să facă niște socoteli. Gogu... bâtă. De când ajunsese monitor nu-și mai aruncase ochii prin abecedar sau prin aritmetică. În schimb eu învățam cu disperare. Ca mârlanul speriat că îl ascultă monitorul sau domnul Fusulan. Dacă am văzut că Gogu e tămâie, am împuns aerul cu degetele: - Știu eu! Domnul Fusulan, contrariat de insistența mea, m-a ascultat și
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
anului școlar, n-am reținut nimic, în schimb mi-a rămas pentru totdeauna întipărită în memorie imaginea băncilor din clasă, împodobite cu flori și cu manualele așezate pachet, pe locul destinat fiecărui elev. Erau câte trei cărți pentru fiecare: Abecedarul, Aritmetica și Limba română. Doamne, și ce frumoase erau... și mirosul de cerneală proaspătă îmi stăruie și astăzi în nări... Am început să le răsfoiesc cu o curiozitatea nemărginită și cu o mare teamă în același timp, ca nu cumva să
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372114_a_373443]
-
scris acest cuvânt cu litere mari -- pentru că mă refer aici la poezia autentică concepută de poeți autentici, precum cea din volumul Travel Series (Journeys of the Self). Aș putea exemplifica prin poetul Ion Barbu, matematicianul pentru care recea matematică, interesanta aritmetică, geometria sau trigonometria, algebra sau matematica cuantică ajung la perfecțiunea abordării lor să fie numite ARTE. „Rezolvarea acestei minunate ecuații este o adevărată poezie” mi-a spus odinioară într-un interviu profesorul Octav Onicescu -- opinie confirmată de profesorul Radu Miron
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
Acasa > Poeme > Devotament > ARITMETICĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ARITMETICĂ ( sonet ) de Leonte Petre lui Mihai Eminescu Să numărăm, ca altădată, plopii, Care, de multe ori, erau chiar doi, Atunci când, rânduri-rânduri, peste noi Floarea de tei cădea, pe fața și pe ochii Mirați și mari, deschiși la amândoi: Ai mei
ARITMETICĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379689_a_381018]
-
Unele semne cabalistice precum cifrele au fost preluate și de literatură deoarece este singura formă de exprimare a cantității sau a altor mărimi fizice. Există și alte afinități. De exemplu vocabulele sau și (și) frecvent folosite în literatură sunt bazele aritmeticii Booleene, exact cu același sens. Spre exemplu comparați cele două expresii: Ionel sau Mioara va lua premiul I Un premiu. Se folosește singularul Ionel și Mioara vor lua premiul I Două premii. Se folosește pluralul Clar că sunt reguli matematice
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
Londra și a publicat între 1823 și 1835 studii amănunțite pe care Hegel trebuie să le fi citit cu pasiune, așa cum denotă numeroase fragmente extrase de el. Din operele lui Colebrooke sînt citate: 1) Gramatica limbii sanscrite (1805); 2) Algebra, aritmetica și metrologia, din sanscrita lui Brahmaputra și Bhaskara (1817)*; 3) Eseu despre filozofia indiană (1829). Tot de Colebrooke se puteau citi: A digest of Hindu Law (deja amintită), Calcutta, 1797-98; Eseu despre Veda (Asiat. Res., VIII) [101]. Probabil că la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pedagogică de asimilare a popoarelor prin educație și prin învățarea germanei. Unul din obiectivele fixate de Șincai în școlile sale uniate era aducerea la același nivel a elevilor în ceea ce privește limba germană. Învățarea acestei limbi continuă cu difuzarea de manuale de aritmetică și de retorică bilingve. Însă reformismul lui losif al II-lea este de scurtă durată. În 1791, un decret anulează schimbările în curs, fiind menținute doar edictele de toleranță și de emancipare a iobagilor de la 1781. Reforma nu vine la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]