232 matches
-
sculptor de renume. La începutul anului 1900 a plecat din nou la Odesa, unde lucrează la hederul experimental (școală primară în ebraică), împreună cu Bialik, Ravnițki (1859-1944), Levinski 1858-1910) și înființează editura „Moria", care s-a situat pe strada mare a arnăuților. Ben-Țion a început să scrie la Telenești, concomitent în ambele limbi evreiești, iar prozele sale din acești ani reflectă viața și moravurile Teleneștilor din cea de a doua jumătate a secolului XIX. În anul 1905 pleacă în Palestina și se
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
Panaite. Conform recensământului organizat de generalul rus Rumeanțev la 18 iunie 1774, când localitatea era un sat ca multe altele, cu 129 de gospodării, dintre care numai 42 plăteau bir. Scutire aveau 80 de postași, 2 preoți, un căpitan, 2 arnăuți, un chihac și o văduvă. Ca și la atestarea din 1766, moșia aparținea aceluiași boier Panaite Alexandru. Frații Constantin, Alexandru și Iordache se îndeletniceau cu comerțul. Familia Panaite a folosit poziția favorabilă a Bălților, situat la intersecția marilor căi comerciale
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
și hangii, magazii, bucătărie, crâșmă și cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparații ale rotarilor și harabagiilor, cantonul pentru întreținerea și repararea drumului și podurilor, precum și locul de pază al arnăuților. Marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961) menționează Hanul din Drăgușeni în povestirea "Negustor lipscan" din volumul Hanu-Ancuței (1928). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când aducea marfă de la Lipsca către Iași, negustorul Dămian Cristișor oprește carele la Drăgușeni, unde este nevoit
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
25 ianuarie 1792 de către târgoveții suceveni către guvernul Bucovinei se cere ""ca biserica Mitropolia veche ce au rămas însă acum întreagă să nu se strice"". Autoritățile austriece au poruncit demolarea edificiului. Biserica a fost salvată de la distrugere de maiorul de arnăuți pensionar Iane (Ioan) Florea, care a cumpărat locul și clădirea la licitație contra sumei de 220 de florini , donând-o la 28 noiembrie 1799 comunității ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
să se plângă din cauza faptului că ea îi dăduse căpitanului la plecare bijuteriile cumpărate de la Viena. Anghel găsește bijuteriile care fuseseră cusute de căpitan într-o ascunzătoare secretă de sub șaua calului. La han sosește atunci Mamulos cu o ceată de arnăuți. Anghel fuge călare din curtea hanului, fiind urmărit de poteră. Haiducul este prins de Mamulos, iar bijuteriile recuperate; aflat în pericol de a fi împușcat, Anghel scapă cu ajutorul Aniței și a lui Parpanghel. Domnița Ralu ajunge cu bijuteriile la București
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
la București. Pentru a pune mâna pe bijuterii, Anghel organizează o diversiune. Haiducii se deghizează în turci și lansează zvonul că turcii intră în București. Speriați, domnitorul și domnița Ralu părăsesc palatul și fug cu bijuteriile. Haiducii atacă convoiul domnesc, arnăuții sunt uciși, iar Anghel se luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
luptă cu Mamulos mai întâi cu săbiile, apoi cu cuțitele și în final cu unelte agricole (unul cu o lopată și altul cu o furcă). Lupta ajunge pe marginea unei mori de apă, iar Mamulos cade în apă. Scăpat de arnăuți, Anghel o ajunge din urmă pe domnița Ralu și îi fură bijuteriile, prețioasa sa zestre. Domnița se lamentează că haiducul a lăsat-o săracă ("„Mă lași săracă, tâlharule!”"), la care Anghel îi răspunde: "„Averea dumitale, domniță: două buzișoare, două țâțișoare
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
iubește. Până la finalizarea planului său, Ianuli își închide soția într-o camera, fiind pusă sub paza slujitorului său, Jean (Jean Lorin Florescu). Toate încercările de a-l salva pe Anghel eșuând și temnița domnească fiind un loc bine apărat de arnăuți, Anița îi cere Răspopitului (Toma Caragiu) să-i dea bijuteriile lui Mamulos în schimbul eliberării lui Anghel. Răspopitul încheie un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la domnița Ralu. Între timp, căpitanul de arnăuți se gândise să folosească bijuteriile în folos propriu și să fugă la Viena cu Anița (Marga Barbu), pe care o iubea. Bijutierul la care îi duce bijuteriile pentru a fi evaluate îi spune lui Mamulos că bijuteriile erau copii falsificate
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
la Viena cu Anița (Marga Barbu), pe care o iubea. Bijutierul la care îi duce bijuteriile pentru a fi evaluate îi spune lui Mamulos că bijuteriile erau copii falsificate după bijuteriile originale, chiar și cutia fiind o copie. Căpitanul de arnăuți își dă seama că Ianuli comandase copii ale bijuteriilor la Viena, îi dăduse cele false dolmniței Ralu și și le oprise lui pe cele veritabile. Ianuli ascunsese bijuteriile în sfera policandrului din capelă, dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței. Ianuli o împușcă pe Caliopi, iar aceasta moare. În ultima noapte a Săptămânii Nebunilor, Anghel este abordat de Voinea
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, dorește să se răzbune pe cel care l-a vândut. El se află pe locul 8
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dorea pe Anița, iubita lui Amza. Amza este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la ocnă pe viață și închis la Telega. În acest timp, Sârbu profită de Anița și devine căpitan de arnăuți și om de încredere al domnitorului fanariot (Fory Etterle). El se căsătorește cu Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
mari. Anița achiziționează datoriile lui Sârbu, dorind să se răzbune pe el atât pentru vinderea haiducilor, cât și pentru faptul că a profitat de ea; ea speră ca Sârbu să fie ruinat și să ajungă la temnița datornicilor. Căpitanul de arnăuți cunoaște faptul că vel-vistiernicul Dudescu, socrul său, l-a împrumutat cu 1 milion de galbeni pe pretendentul domnitorului și-l informează pe voievod; Dudescu și fiica sa sunt trimiși în surghiun la Telega. Promițându-i o noapte de amor, Anița
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
strângă vechea ceată de haiduci. Sârbu este trimis de Vodă să strângă birurile și face exces de zel, sărăcind populația. El îl șantajează pe socrul său, iar acesta din urmă îi cedează moșiile. Amza și ceata sa îi atacă pe arnăuți pentru a pune mâna pe banii luați cu forța de la populație. De partea lor se alătură Maria, soția lui Sârbu, care dorește să recupereze moșiile tatălui ei. Nereușind să afle unde a ascuns Sârbu aurul pe care-l ducea lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
De partea lor se alătură Maria, soția lui Sârbu, care dorește să recupereze moșiile tatălui ei. Nereușind să afle unde a ascuns Sârbu aurul pe care-l ducea lui Vodă, Amza se deghizează ca pictor bisericesc și se alătură caravanei arnăuților. Ajunși la fostul han al Aniței, Amza află de la Anița (care venise acolo pe furiș) că aurul era ascuns în butoaiele unor păcurari ce fuseseră depozitate în pivniță. Cei doi înlocuiesc aurul cu pietricele. Anița este prinsă de Sârbu și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i dea banii promiși. Sârbu aduce pungile cu bani scoase din butoaiele păcurarilor și când le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se întâlnește acolo cu Amza. Între cei doi are loc o luptă, iar Sârbu este spânzurat de funia unui clopot. Maria Dudescu scoate din buzunarul mortului actele de proprietate date
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
facă o revoluție. Ca urmare a faptului că Agia ucisese trei căuzași în temniță, membrii „Frăției” îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) și Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, îl împușcă superficial, dar arnăuții intervin și-l rănesc pe căpitan la umăr. Cei doi sunt salvați de Mărgelatu (Florin Piersic), un om misterios care ședea la un han și bea un rachiu de anason. El fusese chemat în ajutor de ruda sa Moroiu (Ernest
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
scrisă de Tudor Vladimirescu unui trimis pe nume Trandafirul galben. Boierul Pană, căpitanul Baroncea, Sturzu, Moroiu și Mărgelatu, cărora li se adaugă și actrița Agatha Slătineanu (Marga Barbu), amanta boierului Pană, reușesc să iasă din București prin barierele păzite de arnăuți. Ei se desprat pentru a fi mai greu urmăriți. Boierul Pană și Moroiu se duc la conacul de la Gârtofan, unde îl găsesc pe boierul Stroe pe patul de moarte. Acesta îi dezvăluie fiului său că tezaurul de odoare bisericești se
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Drumul oaselor” din Țara Loviștei. Hărțuiți permanent de aga Villara și de finul său Sfranciog, deoarece domnitorul ceruse ca membrii „Frăției” să fie prinși vii, cei cinci fugari luptă cu căldura, cu foamea și setea, cu epuizarea și cu gloanțele arnăuților. În cele din urmă, ei reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania. La gater ajung și arnăuții, dar cad într-o capcană plănuită de Mărgelatu. În final, Mărgelatu recuperează odoarele de la Agatha și se întâlnește pe graniță cu trimișii bancherului Burkhardt din Sibiu. El se recomandă a fi Trandafirul galben și le predă trimișilor odoarele și jumătatea
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov, în luptă cu arnăuții și cu propriile lor tentații. Reconstituire a societății românești, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western-spaghetti. Cel mai dinamic episod din seria scrisă de Eugen Barbu, în colaborare cu N. Paul Mihail (continuată cu Trandafirul galben, Misterele Bucureștilor
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
răpitorilor și descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiță de fân și lângă ea o mărgică de peruzea. Ei sunt urmăriți de oamenii Agiei și se luptă cu ei într-un loc numit La Măseaua Stricată. Scăpând de arnăuți, cei doi ajung la un han ținut de jupân Potoroacă și de soția sa, Maria, fosta bucătăreasă a boierului Vâlcu din "Masca de argint". Hangiul și hangița îi spun lui Mărgelatu că pe la hanul lor a trecut o caleașcă cu
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
șase călăreți care păreau a fi comedianți. Unul dintre comedianți avea o voce foarte frumoasă, iar Mărgelatu își dă seama că este vorba de Gonfalone (David Ohanesian), fostul soț al Agathei. Hangiul își dă seama că uitase să le spună arnăuților că la vreun sfert de oră după plecare comedianților sosise și o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu este sigur că era vorba de Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureștiului, Mărgelatu și Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]