208 matches
-
schimb, elementele împrumutate sunt familiare și specifice unui anumit teritoriu (de exemplu: ungurismele în Transilvania, slavismele în dialectele sud-dunărene, istroși meglenoromâne, ca și în Muntenia și Moldova, turcismele la sud de Dunăre, în dialectul aromân și în Dobrogea, grecismele în aromână și bulgarisme în meglenoromână). Fără să alcătuiască majoritatea numerică, fiind chiar mai puține decât totalul celor slave, cuvintele latine sunt însă cele mai importante, mai frecvente și mai necesare în graiul viu și în scris, aspect relevat de Hasdeu-circulația cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Timpul, Iași, 1999; La descălecatul prezentului, Editura Sakura, Iași, 2000; Sayōnara, haiku, ediție bilingvă (română-engleză), Editura Sakura, Iași, 2000; When the present settles down, poezii în limba engleză, Editura Timpul, Iași, 2006; Simfonia-a singurmiljei/ Simfonijata na osamenosta, ediție bilingvă: aromână macedoneană, Vlasi od Makedonijam, Scopia, 2009; baladë përditshmërie (baladă cotidiană), volum în limba albaneză, Editura Fundației Culturale Poezia (în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România), Iași, 2009; despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli” ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumusețea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică străveche. Adevărata măsură și-o dă însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N. Macedoneanul. Sunt cele din urmă publicații redactate în aromână și conduse de el. De acum, colaborează doar sporadic la alte gazete dialectale și se consacră ziaristicii în limba română, timp de aproape o jumătate de secol, scriind la peste o sută de ziare și reviste, între care se numără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă de la o întâmplare reală, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
geților Kogaion(Goga + ion) dar și de cuvîn-tul gogă ce este unitatea celor patru mezi de nucă ieșiți dintr-un singur trup așa cum erau neamurile tracilor, ilirilor, telegilor și geților, după mărturisirea veche din tăblița de plumb nr. 13. În aromână cuvîntul Gogă înseamnă chiar Dumnezeu sau Domnul și sigur acest cuvînt a existat și în limba română veche dar a dispărut în timp sau în practica cultică se folosea mai mult Sîntu, Senta și Santa. În primele scrieri din Tora
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ficație semantică, înseamnă că au o rădăcină comună. Populația din sudul Dunării, în mileniile V-l î.e.n. vorbea o limbă apropiată cu cea din nord pentru că pelasgii erau neamuri plecate din ținuturile de la nordul Istrului, mai mult decît este astăzi aromâna și româna. Dar în regiunea muntoasă a Macedoniei, există o depresiune cu aspect de cîmpie numită Pelagonia iar în NV regiunii este o vale numită Polag. Aceste cuvinte arată că neamul pelasgilor nu a dispărut niciodată din sudul Dunării la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Kefalonia, deși acest lucru nu este absolut clar. S-ar putea să fi venit de pe partea continentală aflată lîngă insulele ioniene 2. Numele celui mai vechi strămoș înregistrat era Galeongiul, care sugerează o ascendență albaneză, dar sînt posibile și una aromână sau una macedoneană într-o familie provenită dintr-o regiune mixtă. Galeongiul era un marinar grec (sau ortodox) din flota otomană. Descendenții lui au venit la Botoșani pe la 1750 și au deschis o băcănie. Patronul era Galeongiul Gheorghiu, "Cupețul" (negustor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]