255 matches
-
culturale și referințele cele mai diverse sunt și ele numeroase. Toate converg însă către aceeași obsesie - destinul individului excepțional: "Aceasta a fost soarta tuturor marilor artiști, eretici, îndrăgostiți care au sensibilizat cerul într-atât încât i-au citit gamele și arpegiile îngerești ca pe niște litere într-un abecedar, având însă în stânga și în dreapta abisuri înfricoșătoare. Șerpi, păianjeni, mlaștini, jar, dar mai ales nebuni cu dinți de oțel și gheare de fier, care te sfârtecă dacă pici în mijlocul lor. Le fou
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
pune în centrul atenției textul, cu organicitatea lui specifică, în litera și, mai ales, în spiritul lui. Nu se poate ignora, de asemenea, generozitatea criticului, dimensiune temperamentală constitutivă, astfel încât, chiar atunci când atitudinile sale sunt mai rezervate, ele sunt atenuate de arpegiile voluptuos-rafinate ale frazării („Ceea ce miră la un intelectual de profunzime și tonică seriozitate, așa cum îl cunoaștem pe Dan C. Mihăilescu, este încântarea obtuză, tenacitatea atașamentului său față de o capitală ce poartă în ea toate, dar absolut toate, păcatele distilate în
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
n ceafă dinte după dinte." În schimb, în Marșul prin iarnă îl simți pe Emil Botta, cu înscenări complicate, costume bogate croite pentru același și același personaj: "Cu majestate de regină/ Moartea stă sus pe vârtej de hermină." Acorduri și arpegii au melodia bătăilor finale, repezită, trunchiată, ca munca unui pianist fără răbdare. Regrete, aceleași, ale fărîmei necuprinzătoare: "Și ce puțin am spus în tot ce-am scris!/ În palidele foi din cartea'ntreagă,/ Zac ani și ani din viața mea
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
care tot ea o să fie, o moșiereasă de 80 de ani, dezmierdînd bijuuri de familie (nici o legătură cu Sofia Cozianu...). Dar uite că m-apuc să povestesc o biografie care numai de-asta n-are nevoie. Jerry C. e un arpegiu (nu vă gîndiți neapărat la Fuchs, deși ar fi o idee) din Amurgul zeilor (romanului). Și, vorba versurilor dintr-un ,minor" apreciat în anii cînd începe Florin Toma să scrie, ,de ce-ți sînt ochii verzi - / coloarea wagnerienelor motive", se
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
mai fie o gîndire liberă. Dacă ai apucat să te molipsești de obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate aceste gînduri mi-au venit în minte citind cartea lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe înțelesul centaurilor. Autorul se numără printre cei care au avut curajul să-și
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
răpitele galere/ cît ora mea de gheață o dogoare/ un chip de fată ca o revărsare/ de tunete prin limpezi coliere./ Stă înflorită la clavir și strînge/ uleiul sfînt în candela bogată/ de ochiul șarpelui temut să scape./ I-aștern arpegii și ceaslov și harpe/ și sihăstria pleoapelor prin sînge/ o suie la Icoana adorată“ (Adorata).
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
debutul său editorial, dublu, îl arată disputat între formula criticii academice și aceea a foiletoanelor consacrate noilor apariții editoriale. Cum însă de studii universitar-doctorale e plină piața culturală românească, mi se pare mult mai important, în context, acest volum de Arpegii critice decât monografia Matei Vișniec - un optzecist atipic, apărută simultan. E interesant, ba chiar simptomatic, că tânărul autor resimte cel dintâi această "scindare", nu numai sub raportul activităților sale curente, ci și sub acela al specificului lor, cu mizele diferite
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Btătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor ți apreciate cu calificativul admis/respins. PROBE SCRISE Lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
debutează cu o secundă mică, si- do, ceea ce-i imprimă o caracteristică modală, frigică, impresia tonală fiind consolidată abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
au tras multe bețe,... îl văd pedalând prin Griviței pe bicicleta lui... Hermes?... Diamant?... dialogând totdeauna cu un dulău bun și cam bleg, cu limba scoasă, în urma vehiculului... Sau copil fiind, alergând cu nuiaua plimbată în goană peste uluci, scoțând arpegii... compunând, în cadența lor, bine ritmată, tot hazul și sonurile existenței...
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
canto jondo" fără nici o violență expresionistă. Este o muzică dodecafonică de tipul "work in progress", jocul inițial al coardelor libere înălțând treptat edificiul de cvinte din care se va desprinde suportul seriei complete, formată din trei acorduri perfecte rupte în arpegii, urmate de un fragment de gamă pe tonuri, care reprezintă o aluzie la coralul final al Cantatei BWV 60, "Est ist genug: Herr wen es Dir gefält" de I.S.Bach. Muzicalitatea lui Sherban Lupu a fost, încă din acest moment
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
Așadar, oameni în care muzica a izbucnit după ce au trecut printr-o situație-limită. Dar mai avem și cazul sinestezicilor, cei care simt muzica cu alte simțuri decît cele cuvenite sunetelor, de pildă cu văzul. Pentru astfel de oameni, gamele și arpegiile au culori precise, cu neputință de confundat. Aceste culori nu pot fi schimbate printr-un efort de voință sau prin imaginație. E ca și cum o relație prestabilită leagă un anumit ton muzical de o anumită tentă cromatică. De exemplu, sol minor
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
era minunată, răcoroasă și adormită. Traversă parcarea asfaltată spre centrul comercial amorțit. O singură camionetă amușina în jurul benzinăriei Mobil de vizavi. Urechile lui se adaptară, intrând pe frecvența unei cacofonii absolute. Simfonia zorilor: claxoane și strigăte, fluierături batjocoritoare, fâșâituri, alunecări, arpegii și game. La ora asta, riscul să fie arestat pentru vagabondaj era mic. Se opri la capătul cel mai îndepărtat al parcării de la MotoRest, își închise ochii încețoșați și ascultă. Cântecele se făceau auzite, matematic, melodios, cu temele lor complicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
muzical internațional. ACORD. - Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică întrucât alături de melodie, ritm, dinamică etc., prin înlănțuiri succesive se relizează imagini sonore artistice ARPEGIU. - Arpegiul este cântarea sunetelor componente ale unui acord, unul după altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
internațional. ACORD. - Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică întrucât alături de melodie, ritm, dinamică etc., prin înlănțuiri succesive se relizează imagini sonore artistice ARPEGIU. - Arpegiul este cântarea sunetelor componente ale unui acord, unul după altul. CADENȚA. - În general concertele instrumentale cuprind unele părți în care orchestra tace, lăsând pe solist să cânte singur. De obicei aceste părți - denumite cadență oferă prilej solistului să-și desfășoare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Ce-ar fi să vă duceți de-aicea și să ne lăsați să terminăm partida asta în pace?“. „Ai grijă, ai să pierzi“, spunea Vlad Dumitrescu. „Pe mine nu mă deranjați, puteți comenta oricât.“ Dar se îndepărtaseră deja, atrași de arpegiile jeluitor languroase din camera alăturată, unde lucrurile erau învelite în lumina stins portocalie izvorâtă din globul uriaș așezat într-un colț, alături de divanul acoperit de un pled flenduros. Îi priveam din pragul ușii cum se mișcă înlănțuiți și el îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pe scaun și încercă să adoarmă. Ajunse undeva aproape de somn, o scurtătură a extenuării unde nu era total inconștient, nu putea să emită gânduri și vedea desene pe care nu le făcea el. Semne de circulație, camioane, un saxofonist executând arpegii la instrumentul său, modele florale, un câine la capătul unui băț. Câinele îl făcu să tresară. Încercă să deschidă ochii, îi simți grei și lipicioși și se lăsă să cadă iar în starea dinainte. Instrumente de autopsie fierbinți, scoase din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
piciorul Jinei. Femeia a închis ochii. Mâna lui Zach i-a ajuns pe abdomen, pe linia sensibilă dintre coaste și sân. Jina cânta, fără să deschidă gura, nu un cântec, ci o notă monotonă, ca susurul râului, ca și cum toate notele arpegiului s-ar fi contopit într-una singură. Zach a venit deasupra ei și i-a imobilizat șoldurile cu mâinile. Ea s-a lipit cu spatele de roca netedă, care era erodată încet de apa mineralizată. Asta o să le zicem, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
solidă a unor orașe albe inundate de o lumină egală, ce se difuza repetat. Prin acele cetăți minunate trecea radioasă. Portativul era un amfiteatru feeric, pe care se proiecta arhitectura marmoreeană a palatelor. Pe temelia coardelor notele punctau desenul grădinilor, arpegiile curbau colinele și din cheia de "sol" căderi de apă trimiteau un șipot fluid sau numai o pânză de răcoare, un păianjen vaporos ca răsfirarea fină a unui jet d'eau. Apoi seara cădea în acorduri minore peste cetăți. Ritmul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
epigramistului, demonstrând ceva nedemonstrabil și anume că lipsa de pregătire literară a autorului ar reprezenta un avantaj: „...conformația sa de inginer, obișnuit prin afilierea meseriei sale cu esteticul cotidian și cu arta prelucrării nobile a lemnului, îmbină spiritul exact cu arpegiile actului de creație literară.“ Încâlcită gândire! Citind rebarbativa prefață, începe să ne fie dor de anostele, dar atât de pașnicele epigrame. Reclama mincinoasa Iată ce scrie pe ultima copertă a volumului de versuri Pasărea din tâmple de Bogdan Nicolae Groza
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Mini își lăsa prietena pradă unghiilor lungi și ascuțite, cu adevărat, ale Rimului. Cum oare putea desena așa de fin cu penița cu așa gheare?! Pe Mini o enervau ca un ferăstrău când zgâriau sugativa în formă de game și arpegii, cu sunetul suplimentar de castaniete ale falangelor, acompaniament muzical obicinuit al nesuferitului Rim. Căci avea pentru ilustrul doctor o aversiune strictă, pe care o încătușa; de o parte, afecția pentru Lina, de altă, interesul pentru descoperirea posibilă, pentru vreo schiță
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
fie copilul nostru!? Nu departe de marginea orașului, pe malul unui pârâiaș ce alerga zglobiu ca un mânz slobozit, în lunca plină de sălcii plângătoare, era instalată tabăra bulibașei Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu mai lătra a pustiu. Luna, cu fărașul ei de aramă, aduna cu hărnicia unei gospodine, puzderia de scântei din spuza focurilor mocnite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
flori de-argint, de spumă pe lunca-n sărbătoare, Și vânturi potolite întinsurile-alintă, Și fluturi albi s-adună în pâlcuri orbitoare, - O, suflete, ca lunca te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, încinși și duri. Ca nu cumva sub dârza trufie ostășească Să se adune umbra sau plumbul unui nor, Vom încrusta viziunii aprinsul Kohinor Și vom
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ruginită în fier forjat, cu dispoziție în arc de cerc, se mai înșirau niscaiva litere ale unor cuvinte precum Cimitirul israelit. Printre înscrisurile contorsionate de curgerea timpului, cutreiera arcușul aspru al viscolului lui făurar, executând, în scâncete și scârțâituri, subțiri arpegii eoliene. Vladimir nu încetă să dezavueze abandonul lui Nae Calaican, care o dată mai mult își etalase lipsa de caracter. Pribegi rebegit pe meandre de gânduri amare, orbecăind, cu mâinile întinse înainte, pe poteci înecate în zăpadă, între siluete imprecise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care are o cupolă de formă specială. Dacă sub cupolă se cântă destul de tare un sunet, el este prelungit un timp mare, de câteva secunde. Să presupunem acum că în loc de un sunet oarecare se cântă pe rând, accentuat, notele unui arpegiu: do—mi—sol—do. Datorită prelungirii fiecărui sunet, cele patru note se ajung din urmă și se suprapun, dând naștere unui acord. În sălile mari de formă eliptică (în plan ori în secțiune verticală) și cu zidurile goale sau sub
Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]