1,691 matches
-
a fost repartizat inițial, sunt concentrate și dispuse cu migală tot ceea ce este reprezentativ pentru tradiția ambiental naturală niponă : căsuțe, temple, podețe de lemn peste răulețe și pâraie ce te înviorează și pe care alunecă peștișori multicolori, structuri florale paradisiace, artefacte tipice spațiului oicumenic din insulele shogunilor și samurailor, intimitatea simetriei dintre om și spațiul natural și de locuit pe care și-l asumă primul, aranjamentele de vegetație florală pitică, o ikebana în miniatură, toate alcătuiesc o osmoză perfectă care explică
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
militare din Pacific. Opera de plantare cu pini și eucalipți, obicei care pe la noi în trecut domnitorii îl celebrau cu ctitorirea de biserici, pe locul fostei “fortărețe” de mai ieri a dus la amenajarea unui muzeu în aer liber, cu artefacte ale istoriei relativ recente dar și cu o componentă naturală și de divertisment desfășurate pe aproape 1500 acri de pământ. Piese de artilerie aparținând altui timp tehnologic și militar (tunuri, afeturi, branduri, banduliere, cartușiere, etc.), obiecte care prezintă istoria armatei
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
dis-de-dimineață și mergem vreo câteva ore bune. Nu am mai mers atâta de nu mai țin minte. Ajungem pe-o vale îngustă ce tocmai se înfundase. Hopa!?! La viața mea, citisem multe povești despre tuneluri pe sub Bucegi, galerii pline de artefacte și tone de aur la Roșia Montană, brățări dacice pe post de bobine de inducție pentru încurajarea luptătorilor daci, despre uriași de prin câmpiile Munteniei, piramida virtuală de pe Ceahlău și câte și mai câte trăsnăi (!), dar să-mi povestească cineva
TABLETA DE WEEKEND (186): GAŞCA POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103]
-
în mână țineam pironită uitarea, începuseși ușor, ca o toamnă să mi te scuturi, aproape de tâmple dorul tău m-atingea cu oftarea! Te îmbrăcasem în mine prin descântece-abstracte, mâna ta rătăcea desfăcând buzunare, gânduri roase de ceață scrijeleau pe sub noi artefacte, un ghimpe își croia rădăcini împungând sub picioare! Ningea ușor a înserare cu fluturi, pe sub piele-mi miroseai a primăvară coaptă, goliciunea ta mă dezvelea sub gânduri, m-am închis cu tine și-am gemut în șoaptă! Autor Doina Bezea
NINGEA UŞOR A ÎNSERĂRI CU FLUTURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363610_a_364939]
-
scurtături, și numai la 15km dacă ar fi sa inconjonri pe vechile șosele asfaltate în anteriorul regim, o vizitau și făceau plajă aici. Anumite obiceiuri nu se pot dezrădăcina chiar și după colonizare, nu? În satul Vadu s-au descoperit artefacte grecești, în niște morminte ale localnicilor, dovedind astfel și vechimea localității, cât și a plajii. De fapt o așa plajă întinsă nu avea cum să nu existe și atunci. Cetatea Histria are o atestare documentara de 2500 de ani, apărând
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
bisericești în limba română. Pentru aceasta ea prezintă și azi un punct de atracție pentru cercetarea istoriei culturii în context național sau mai larg european. În județul Mehedinți există un număr considerabil de cărți religioase păstrate în colecții și instituții, artefacte de care ne-am ocupat de-al lungul timpului, noi sau alți cercetători . În urma cercetărilor întreprinse, o primă observație care se desprinde este că deși în perioada domnitorului Constantin Brâncoveanu s-a tipărit un număr împortant de titluri (90 , după
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
deschid liniștea cu gura ta /plus minus sentimente/ poate între doi poli lumina taie ferestre sibilinic ceasurile își întind limbile inegale la asfințituri se iubește doar la timpul (mai mult ca ) perfect surdo-muți pe niște scaune prozaice dezbrăcați de ego-uri artefacte neutre de sentiment sună redundant a iubiri letale vocalele fistichii colindă somnambulic pe bulevardele goale amare sărate îmi (mai) simți tălpile iubind în nisipuri ? ce balast de sentimente se scrie agonic pe cele o mie de nopți ale pustei din
PLUS MINUS SENTIMENTE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349764_a_351093]
-
în Munții Buzăului - la Ulmet, lângă Sibiu și în Hunedoara. (Au fost găsiți și în exploatările miniere de suprafață din județul Mehedinți, Cariera Husnicioara!). Poetul Ion Gheorghe și regretatul arheolog Dinu Rosetti considerau că o parte din concrețiunile grezoase sunt artefacte lucrate din pastă litică, inspirate după natură. După aceste forme, omul, începând cu cel primitiv, și-ar fi creat o întreagă mitologie, și tot de aici ar fi născut și fantasticele povești cu Feți - Frumoși, Ilene Cosânzene, balauri sau zmei
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
și pe la 1900, pornind de la legenda lui Minos, a început să facă săpături la 5 kilometri de Heraklion. Așa a apărut la suprafață palatul din Knossos, unul din cele mai celebre situri arheologice din lume. Pornind de la vestigiile palatului și artefactele găsite, Evans a considerat că acestea aparțin unei civilizații pe care a botezat-o minoică. Altfel spus, era chiar palatul lui Minos. Un palat imens, având 1300 camere, construit pe la 2000 I Hr și reconstruit pe la 1700 I Hr, în urma
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
puternic, civilizat, care a dispărut în ape în urma unui cutremur devastator. Există dovezi puternice în favoarea teoriei. Thera împreună cu aliații din Creta controlau tot comerțul din Mediterană, de aici bogăția. În Santorini, ca și în Creta, au fost găsite vestigii și artefacte ce dovedeau existența unei străvechi civilizații. Ultima parte, dezastrul, este și ea adevărată. Thera era o insulă vulcanică, iar vulcanul a erupt pe la 1500 Î Hr, provocând mari cutremure în întreaga regiune și un tsunami cu valuri de 200 m
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
în unele domenii, o atitudine potrivnică normelor creștine de etică și bioetică. Bunăoară, „efortul constant de a realiza roboți cu viață psihică asemănătoare omului poate trăda fie o consecință a golirii de conținut a vieții noastre, compensate prin crearea de artefacte cu conștiință, fie o expresie a unei tentații demiurgice” . Aceleași pretenții creatoare se întâlnesc și în metodele de inginerie genetică neîngăduite de Biserică: fertilizarea in vitro și clonarea, unde „joaca de-a Dumnezeu” duce la consecințe fatale, imprevizibile. d) Globalizarea
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
un vis frumos”. Brodetsky descoperă raiul din el și-l pictează.” BRĂDUȚ DUMBRAVEANU ,, Pașii făcuți de acest pictor sunt negrăbiți, dar fermi, ambițioși, cenzurați de odihnele unei autoscopii răbdător evaluatoare, proprie parcă ființei-melc care-și privește trupul ca pe un artefact, pași însă care îi asigură deja lui Dumitru Brodetsky un loc special în oricare muzeu românesc de artă contemporană. Un artist hipersensibil și foarte talentat. O mare promisiune. Etalând o pictură în care merită investit cu prisosință și financiar, și
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
memoria locurilor și a celor dispăruți - „Casa bunicii mi-aduce aminte/ de timpii din moarte aduși,” („Casa bunicii”). Culorile reprezintă și ele un reper, supus însă capriciilor autorului, concretizând amalgamul de stări, firesc induse de su¬portul plastic al acestor artefacte textuale. În „Visul omului ver-de”, protagonistul „visează în roșu aprins”, pentru ca în ultima strofă să provoace „materia neagră”. „Starea de alb” nu este una benefică, fiind mai degrabă asociată unui univers concentrațio¬nar - „deasupra e o plasă de sârmă ce
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]
-
se sature de jocul cu cubulețele ADN-ului nostru primordial al creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic, să închidă PC-ul și să plece pe altă planetă; bineînțeles, mai avansată ca a noastră. Practic, 90% din fundamentele Artei-moderne, artefactele care rezultă din modelul digital de prelucrare a Datelor noastre, așa cum îl aplicăm noi la ora actuală în politică și economie, în știință și artă, arhitectură, muzică chiar, etc., sunt mediocre. Datorită calculatorului digital, pe care am înțeles eu bine
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
celor pe care le vedem la emisiunile de divertisment ale televiziunilor, sau una de tip hollywoodian cu efecte sonore și jocuri de lumini. Nu, tot ca de obicei, autoarea, subtil și foarte discret, intoduce în acțiune un mic obiect, un artefact, o mezuza, amuleta pe care evreii o pun deasupra intrării în casă cu rol protector. Fără îndoială, suntem tentați să gândim, o simplă superstiție, așa cum sunt multe altele! Asta dacă nu crezi că ea, amuleta, ar putea fi totuși funcțională
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
etniei, „țiganca” le poartă la gât este și această mezuza, dar și o plăcuță cu un înscris misterios, nedeslușit niciodată de membrii șatrei din care face parte. Și, cu multă măiestrie, autoarea face ca la un moment dat în jurul acestor artefacte să pivoteze întreaga acțiune, iar ele să devină cheia de boltă a schimbărilor benefice care se vor produce în viața personajelor implicate direct sau mai puțin direct. Personal mi s-a părut strălucită ideea, dar și maniera în care autoarea
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
emoționale pianele supraviețuiau declinului ecoul tău (i)lumina fiordul apa de havel se rotește în oglinzi egocentriste ca o maree va evada cineva ? pictăm cerul cu aluviuni zâmbete eretice ne sfidează îți trimit cioburile lezate ale tabloului expus fără ramă artefactele sinelui meu narcisist revolta lumii joacă pocher la tine în cartier dorm ulii miroase-a fericire stoic prelucrată în universul meu doar arta nu-i blazată Referință Bibliografică: Fior(d) / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1265, Anul
FIOR(D) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352282_a_353611]
-
se insultă copios sau părăsesc pe viu dezbaterea anunțată cu surle și trâmbiție pentru orele de maximă audiență. Îndemnul pe care l-am învățat la școală: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți, a fost aruncat în cutia cu artefacte considerate desuete. Inutil să mai adăugăm că cine insultă pe altul, pe sine se insultă. Cine nu respectă lumea în care trăiește, nici el nu merită respectul lumii. Grija producătorilor pentru generația tânără? Este inexistentă. Ei consideră că un anunț
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
poate vorbi de acum de „murus dacicus”, vestitul zid dacic ce a provocat probleme armatelor lui Traian, dar care ne permite azi să concluzionăm că dacii au creat un stat și o civilizație superioare celorlalte popoare barbare europene. Importanța acestor artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de UNESCO, ce a declarat cetățile dacice din Munții Orăștiei „moștenire mondială”, în 1999. E vorba, mai exact, de Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Roșie, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna, care alcătuiau un sistem de fortificații
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
descoperite fiind puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil. Artefacte Vasele ceramice sunt o dovadă de locuire permanentă a cetății. Au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât și la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
regele meu, spuse Cel Înțelept. Îți dau dreptate, puterea nu trebuie lăsată barbarilor. Trebuie protejată chiar cu prețul vieții noastre, ale tuturor! Sfetnicilor le trecură un fior la auzul acestor vorbe. -Planul meu este acela de a închide cele trei artefacte ale puterii în trei castele solitare din jurul lumii, acesta fiind unul dintre ele. -Înțeleptule, dar dacă sunt solitare... cine le va păzi? întrebă unul. -Nu trebuie să îți faci griji de aceasta, tinere... răspunse Cel Înțelept. -Dar cum vom ajunge
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
unul. -Nu trebuie să îți faci griji de aceasta, tinere... răspunse Cel Înțelept. -Dar cum vom ajunge la acele castele îndepărtate? întrebă altul. Dacă vom ieși din cetatea noastră, pesemne că barbarii ne vor ucide fără milă și vor lua artefactele. -Voi ascunde uneltele fără a ieși din castelul acesta... zise Cel Înțelept. -Dar cum? se întrebă toată lumea. Inelul verde al Înțeleptului începu să strălucească. -Din nou, spuse acesta, nu vă faceți griji. Regele zâmbi. Deodată prințul dădu buzna în cameră
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
și, mai ales, datorită băncii de date genetice extraordinare pe care o deține și posibilității de clonare rapidă. În ciuda vechimii, ea este depozitara unor „secrete pierdute pentru restul omenirii” (cum e de pildă cronourzeala, care permite grăbirea dezvoltării creaturilor), un „artefact care funcționează” încă dinainte de Prăbușirea Imperiului - un bun prilej să ne amintim din nou de căderea Imperiului Roman și a declinului civilizației, timp de o mie de ani, care i-a urmat în Europa, temă folosită de Asimov în Fundația
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
căror istorie te fascinează, îți incită curiozitatea. Am socializat cu o familie de englezi care vizita situl; amabili, cu fețe luminoase și foarte comunicativi, ei spuneau că la Muzeul Național al Ciprului din Nicosia au văzut expuse o serie de artefacte descoperite aici și ne-au ținut o adevărată lecție de istorie antică. Englezi întâlnești la tot pasul pe întreaga insulă. De o specificitate aparte sunt rămășițele mormintelor antice, care te răvășesc atunci când pășești în locurile încărcate de sacralitatea momentului „plecării
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
oferind informații utile, privind lărgirea cunoașterii portului popular din această parte a Olteniei, mai ales la mijlocul secolului XX. În ceea ce privește reprezentarea satelor din zubzona Plaiul Cloșani, și mai îngustul areal Satul de sub munte, cel mai bine din punct de vedre al artefactelor păstrate în colecțiile muzeului, pe baza cărora azi se mai pot formula unele nuanțări în ceea ce privește specificul cămășii femeiești fără poale, cu denumirea locală ciupag, se regăsește satul Balta. Avem în vedere, în prezentul studiu întreprins de noi pentru satul Balta
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]