327 matches
-
dacă cicatricea centrală nu poate fi evidențiată explorările imagistice nu pot preciza cu precizie diagnosticul, diferențierea de o leziune malignă (mai ales față de carcinomul hepatic fibrolamelar) fiind imposibilă; În aceste situații diagnosticul histopatologic al piesei de rezecție chirurgicală este necesar. - arteriografia arată prezența hipervascularizației la nivelul tumorii. Tratament - observație pentru pacienții asimptomatici cu diagnostic radiologic cert;rezecție chirurugicală În caz de diagnostic incert, pacienți simptomatici sau tumori voluminoase;administrarea de anticoncepționale orale trebuie Întreruptă. V. LEZIUNI CHISTICE HEPATICE NEPARAZITARE CLASIFICARE - Include
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
masivă cu origine În tractul gastrointestinal superior; - la pacienții cirotici → sursa de sângerare: varice (50%Ă sângerare masivăă; gastrită (30%Ă și ulcer duodenal (9%Ăsângerare moderată sau modestă diagnostic: esofagoscopie; examenul fizic(stigmate de ciroză, splenomegalieă; teste funcționale hepatice; arteriografia mezenterica superioară sau celiacă care va exclude o sângerare arterială și va evidenția circulația colaterală, dar nu va obiectiva sângerarea de la nivelul varicelor. TRATAMENT A. Nonoperator i. Direct: controlul la nivelul situsului sângerării 1. Tamponament - la pacienții cu risc mic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din cazuri sunt normale; - trombocitopenie datorită hipersplenismului; - frecvent pacientul se prezintă cu hemoragie masivă apărută brusc pe un teren aparent normal; - diagnosticul are 3 scopuri:demonstrarea sângerării din varice prin endoscopie - demonstrarea testelor funcționale hepatice normale; - evaluarea circulației portale prin arteriografie și faza venoasă pentru vasele mezenterică superioară, splenică, mezenterică inferioară și gastrice - tratament: - medical tamponadă - chirurgical: aă ligatura varicelor transgastrică, transecția esofagiană mecanică (metode temporare); b) șunt distal spleno-renal, șunt mezo-cav (metode definitive); - Hiprtensiunea portală stângă : - etiologie: tromboză de venă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ca toate cele 3 vene hepatice să fie trombozate (frecvent se asociază cu obstrucția sau Îngustarea venei cave inferioareă; - diagnostic: - laborator:teste funcționale hepatice Ț inițial puțin modificate; - evaluare hematologică completă;imagistică: echoDoppler, computer tomografie, rezonanță magnetică nucleară, venografie și arteriografie; - biopsie hepatică Ț foarte importantă - esențială În decizia terapeutică evoluție: deces prin insuficiență hepatică În luni sau ani - tratament: - dacă nu există necroză centrolobulară este indicat tratament medical pentru controlul ascitei + confirmarea diagnosticului + reevaluare; - dacă există necroză centrolobulară dar nu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vascularizația majoră hepatică sau portală; dilacerarea hepatică apare ca o leziune cu densitate joasă liniară sau ramificată; hematomul subcapsular are o configurație lenticulară caracteristică cu festonarea aspectului periferic al ficatului adiacent; hematoamele parenchimatoase apar mai rotunde sau ovalare În configurație Arteriografia - oferă posibilitatea diagnosticului, dar și a unui tratament embolizantexamenul arteriografic poate evidenția: absența opacifierii unui ram arterial Ț semn de secționare sau spasm; extravazarea substanței de contrast ce poate demonstra o sângerare activă sau un hematom subcapsular, intraparenchimatos sau extrahepatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biliară În 70% din cazuri și icter În 60% din cazuri. - Pentru precizarea certă a diagnosticului endoscopia esogastro-duodenală trebuie să fie prima explorare. Endoscopia poate fi continuată cu colangiografia endoscopică retrogradă ce poate evidenția prezența de cheaguri În căile biliare. Arteriografia selectivă a arterei hepatice reprezintă Însă explorarea cea mai fidelă pentru a stabili diagnosticul, care va arăta sursa sângerării prin dislocarea vaselor În jurul unei mase hepatice sau prin umplerea unui anevrism adevărat. - Opțiunile terapeutice pentru tratamentul hemobiliei depind de intensitatea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
scleroasă: stenoză inflamatorie segmentară sau difuză a arborelui biliar; coexistă uneori cu colita ulceroasă; clinic: icter + colangită supurată + ciroză biliară; diagnostic: colangiografie transparietohepatică, colangiografie endoscopică retrogradă. - cancerele metastatice: icter prin compresiunea sau invazia căilor biliare; colestază + hepatomegalie tumorală; diagnostic: echografie, arteriografie, scintigrafie, biopsie. - chistul hidatic: icter moderat, pasager + colică biliară (hidaticăă; hepatomegalie tumorală +/- febră; diagnostic: anamneza + biologie (eozinofilie, Casoni) + radiografie + scintigrafie + echografie). - boala Hodgkin și limfoamele cu localizare hepatică: leziuni distructive parenchimatoase + compresiune extrahepatică + hemoliză; icter pruriginos + febră + hepatomegalie tumorală + splenomegalie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
CBEH: frecvent copii sub 10 ani; icter + durere + tumoră În abdomenul superior. - hemobilia: icter + colică biliară + HDS (Owenă; repetarea crizelor periodic. iii. obstacolul este iatrogen chirurgical? - după chirurgia În sectorul hepatobilioduodenopancreatic. II. Diagnosticul intraoperator - inspecție, palpare, explorarea instrumentală; colangiografie, echografie, arteriografie; examene citologice, biopsii. V. FISTULELE VEZICULARE - se constituie În timp, la vechii litiazici, după repetarea episoadelor acute; - procesul inflamator determină deschiderea: În calea biliară principală, rezultând fistule bilio-biliarem În tubul digestiv, rezultând fistule bilio-digestive, la peretele abdominal - fistule biliare externe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
a erodat - sângerarea intrachistică se poate prezenta ca o masă abdominală cu anemia care rezultă din pierderea sanguină (fig.II.5Ă. - chist care a erodat stomacul Ț hematemeză, melenă, sângerare pe sonda de aspirație nasogastrică. Sângerare rapidă Ț șoc hemoragic. - arteriografie În urgență pentru a evidenția locul sângerării, care este de obicei un fals anevrism sau o arteră din peretele chistic, și să se realizeze embolizarea dacă este posibil. - dacă sângerarea nu se oprește prin embolizare, se intervine chirurgical de urgență
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
explorare al pacientului. Echografia transabdominală este rar utilă. Computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară pot identifica tumora În aproximativ 50% din cazuri (fig.VI.1). Insulinoamele sunt tumori cu o vascularizație relativ bogată comparativ cu restul parenchimului pancreatic, de aceea arteriografia a fost utilizată cu succes În depistarea acestora (fig.VI.2). Prelevarea selectivă a sângelui din vena portă pentru a măsura insulinemia În venele pancreatice tributare reprezintă o metodă care nu localizează exact sediul tumorii, dar furnizează În 75% din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
portă cu un cateter introdus percutanat și recoltarea probelor de sânge de la nivelul venei porte, venei mezenterice superioare, venei splenice, și dozarea insulinei. Acolo unde concentrațiile insulinei cresc este locul În care se află tumora. Procedeul poate fi aplicat când arteriografia este negativă și la cei cu MEN1, care pot avea tumori multiple dar numai una este secretoare de insulină. Cea mai eficientă metodă de a căuta insulinoame mici este echografia intraoperatorie, rata de succes ajungând până la 85% (fig.VI.3
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Ca++-ului seric și parathormonului au valoare diagnostică. Se constată hipercalcemie cu hipercalciurie și hipofosfatemie cu hiperfosfaturie, nivel crescut de parathormon. Localizare 60-90% din gastrinoame sunt localizate În “triunghiul gastrinoamelor” (fig.VI.4). Încercările de a localiza gastrinoamele prin ecografie, arteriografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică nucleară au fost reușite doar parțial. Tehnicile invazive de recoltare a probelor de sânge din vena portă au fost mai puțin utile În localizarea gastrinoamelor decât a insulinoamelor. O metodă mai promițătoare este scintigrafia cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sau chiar În mediastin. Un procent de 50% din VIPoame prezintă metastaze În momentul diagnosticului. Diagnosticul este stabilit pe prezența nivelurilor serice crescute de hormon, a diareei apoase și prezența tumorii tumorii pancreatice. Computer tomografia, rezonanța magnetică nucleară, scintigrafia și arteriografie pot localiza tumora cu succes Într-un număr mare de cazuri. TRATAMENT Chirurgical - Rezecție pancreatică și a metastazelor hepatice - Chiar dacă nu poate fi Îndepărtată toată tumora, rezecția unei mari părți din aceasta ameliorează simptomatologia la 40% din pacienți, chiar dacă media
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
litiază veziculară hipoclorhidie Sunt tumori diagnosticate tardiv. Un procent de 50-80% din pacienți au metastaze În momentul diagnosticului. Diagnosticul este stabilit pe nivelul de somatostatin crescut În ser. Computer tomografia, rezonanța magnetică nucleară, scintigrafia (somatostatinoamele posedă receptori funcționali pentru somatostatin), arteriografie și endoscopia concură la localizarea tumorii. Tratamentul este chirurgical. Multe tumori sunt situate În coada pancreasului și În acest caz este indicată pancreatectomia caudală. Localizarea este rareori o problemă deoarece tumorile sunt de obicei mari. Metastazele hepatice sunt frecvente și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de contrast ionice: ODISTON, UROGRAFIN; b) produse de contrast neionice: IOPAMIRO, ULTRAVIST, OMNIPAQUE. 1. ODISTON Preparat românesc foarte cunoscut, se găsește sub formă de soluție de 30% și 75% (fiole de 20ml). Poate fi folosit pe lângă urografii la pielografii, cistografii, arteriografii, flebografii. Nu se va folosi Odiston la pacienții alergici la această substanță (testați sau de la urografiile anterioare), la cei cu hepatopatii sau nefropatii grave, hipertiroidie, TBC pulmonară evolutivă, anemie hemolitică, stări febrile, hipersensibilitate la iod, cardiopatii grave. Reacțiile adverse cunoscute
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
suferință pe care trebuie să o avem În vedere atunci când consultăm o pacientă tânără, ce utilizează contraceptive orale. Manifestată prin dureri lombare uni- sau bilaterale, sensibilitate la palparea lombei, hematurie macroscopică și câteodată hipertensiune. De folos În diagnostic este chiar arteriografia renală care vizualizează vasele stenozate sau spastice. Durerea din acest sindrom este probabil secundară ischemiei și din fericire se remite de obicei la Întreruperea medicației. - Anevrismul aortei abdominale. Se consideră că la aproape 10% din pacienți cu această suferință, inițial
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
se poate opri fie cu ajutorul unui dilatator care va comprima tunelul parenchimatos, fie prin instalarea pe traiectul de nefrostomie a unei sonde Fole- cu balonaș gonflat cu 2-3ml, care ulterior este tracționată În scop compresiv. Dacă aceste manevre eșuează și arteriografia selectivă nu se poate efectua urgent, singura opțiune este explorarea chirurgicală clasică a rinichiului și rezolvarea leziunilor. Trebuie spus că, multe din aceste intervenții se Încheie cu nefrectomie În scop hemostatic. Hematuria poate apare și după 1-2 zile de evoluție
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
cât și a manevrelor de dislocare. Pentru a preveni această nedorită complicație se introduce la sfârșitul intervenției o sondă "JJ" pentru 3-4 săptămâni. 3. Hemoragia apărută la 2-3 săptămâni după NLP este consecința unei fistule arterio-venoase. Diagnosticul se stabilește prin arteriografie renală selectivă iar tratamentul chirurgical se impune dacă embolizarea nu se poate realiza. Complicațiile expuse mai sus nu trebuie să ne Îndepărteze de această eficientă procedură care a salvat mulți rinichi ce conțineau calculi voluminoși sau coraliformi. Fragmentele reziduale, chiar
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
sangvini în limite normale; hipercoagulabilitate în cca. 2/3 din cazuri. b. Termografia evidențiază: diferențe de temperatură între zona degerată și cea sănătoasă de 12° C; hipertermia în amonte de leziune. c. Metoda Doppler evidențiază amplitudini diminuate ale oscilațiilor; d. Arteriografia nu dă date asupra microcirculației, care asigură viabilitatea tisulară. e. Scintigrafia cu technețiu metilen-difosfat la 24 de ore după degerătură și repetată la 7-10 zile diferențiază țesuturile viabile de cele neviabile. Injectarea subcutanată de Xenon 133 arată reducerea fluxului sangvin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru diagnosticul și localizarea compresiunii nervoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
vasculară la începutul secolului XX de către Carrel (premiul Nobel pentru medicină, 1912) a favorizat abordarea chirurgiei coronariene directe, inițial experimental apoi clinic. Ulterior, la aceasta a contribuit conceptul de localizare segmentară a aterosclerozei la nivelul arterelor coronare. De asemenea, realizarea arteriografiei coronariene de către Mason Sones a contribuit esențial la dezvoltarea chirurgiei coronariene directe. Prioritarea inițierii BAC în tratamentul leziunilor coronariene aterosclerotice este dificil de stabilit [4]. Deși încercări anterioare „accidentale” sau elective au fost înregistarte (Mustard 1953, Longmire 1958, Sabiston 1962
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
4]. Deși încercări anterioare „accidentale” sau elective au fost înregistarte (Mustard 1953, Longmire 1958, Sabiston 1962, Garrett și DeBakey 1964), cu sau fără success operator, creditul dezvoltării chirurgiei coronariene directe este atribuit Clinicii Cleveland din SUA, unde Mason Sones dezvoltând arteriografia coronară (1962) și Rene Favaloro (1968), operează primul grup de pacienți cu success utilizând by-pass-ul aorto-coronarian cu venă safenă autologă inversată. Începând cu anii 1970, procedeul a devenit cea mai utilizată operație în SUA. Revascularizarea chirurgicală a miocardului a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
coronary surgery”), chirurgie coronară cu acces limitat („mini - access coronary surgery”) și chiar chirurgia coronară robotică își dispută indicațiile și rezultatele. ROLUL CORONAROGRAFIEI ÎN INDICAȚIILE DE TRATAMENT CHIRURGICAL Dezvoltarea chirurgiei coronare moderne a fost posibilă datorită precizării localizării leziunilor prin arteriografie coronară. Această metodă invazivă de diagnostic pune în evidență anatomia vaselor coronare, poate furniza dovezi importante privind existența leziunilor ateroselerotice coronare și a extensiei acestora - cuantificare. Evaluează de asemenea circulația colaterală. Coronarografia poate infirma prezența unor leziuni coronariene în angina
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
mici de calitate mai slabă decît a fost estimat preoperator. Angiocoronarografia rămâne o lumenogramă neputând oferi informații directe despre peretele arterial. Explicarea acestor discrepanțe necesită discutarea metodelor de apreciere a stenozelor și obstrucțiilor coronariene evaluate angiografic. Calitatea și valoarea unei arteriografii coronare depind de dotarea tehnică, abilitatea și experiența echipei care utilizează echipament și tehnici adecvate. Echipament și metodologie de angiocoronarografie Tehnici moderne de imagistică combinate cu tehnologie informatică permit achiziția și stocarea datelor angiografice și accesarea lor în timp util
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de angulare a echipamentului angiografic, incidențele standard sau neangulate putând produce suprapunerea arterelor și prescurtarea segmentelor, completa mascare a unor leziuni specifice sau semnificativa subestimare a leziunilor. Implicațiile acestor observații pentru rezultatul tratamentului chirurgical sunt evidente. Prima incidență angulată a arteriografiei coronare este cea cranio-caudală OAS, oblic anterior stâng (semiaxial), destinată profilării trunchiului principal stâng și a arterei descendente anterioare stîngi în porțiunea medie și a ramurilor sale. Artera coronară dreaptă proximală este apreciată cu proiecții 50° OAS și 30° OAD
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]