941 matches
-
IONESCU Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Moștenirea Vasiliscului: Îl declari pe Nicolae Gheorghe că poate fi pus Lângă Buddha, Socrate și Iisus! L-ai jignit pe Buddha. Pe prințul asceților din clanul Shakya! Shakyamuni, care postea, lângă un om care pe țigani îi prostea! Ești născut din Narakar. Am zis-o, ia minte, un car! Socrate lângă Nicolae Gheorghe? Nici în iad ei nu pot sta alături! Socrate a murit
LUI VASILE IONESCU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1496856070.html [Corola-blog/BlogPost/377585_a_378914]
-
de scârnăvii. De toane. De viclenii. Rușine. (9) Asupra apropierii de Hristos, proba care nu înșeală, criteriul definitiv este buna dispoziție. Numai starea de fericire dovedește că ești al Domnului. Virtuosul îmbufnat nu e prietenul Mântuitorului, ci jinduitorul după diavol. Ascetul arțăgos nu e autentic. Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Prin existența cuvântului se reliefează însă și legătura intimă dintre aspectul interior și cel exterior al gândirii. Sf. Antonie cel Mare spune în acest sens: "cuvântul este sluga minții. Căci ce voiește mintea, aceea tâlcuiește cuvântul" [23] , iar Sf. Marcu Ascetul: "...din cuvinte și lucruri se vede cugetul" [24] . Nu se poate, așadar, ca mintea bună să scoată afară cuvinte rele sau cea rea cuvinte bune (cf. Matei 12, 35). Căci, mintea bună “cugetă cele bune și dă naștere cuvintelor iubitoare
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, pp. 17-46; Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, pp. 62-83; Sf. Casian Romanul (Ioan Casian), Despre cele opt gânduri ale răutății, pp. 111-135; Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 36 [23] Sf. Antonie,, în, vol. I, p. 36 Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 239 [24] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I, p. 239 op.cit., p. 26 [25] Sf. Antonie,., p. 26 Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [26] Cuviosul Nichita Stithatul,, în, vol. VI
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
cunoștință, în Filocalia, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [26] Cuviosul Nichita Stithatul,, în, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [27] Ibidem, p. 273 , p. 273 [28] Ibidem, p. 281 , p. 281 op. cit., p. 250 [29] Sf. Marcu Ascetul,., p. 250 op. cit., p. 367 [30] Diadoh al Foticeii,, p. 367 Una sută capete foarte folositoare, în Filocalia, vol. 4, p. 244 [31] Teodor al Edesei,, în, vol. 4, p. 244 Învățături duhovnicești (Cartea întâia), în Filocalia, vol. 5, București
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Sfântului Macarie Egipteanul, în Filocalia, vol. 5, p. 334 [35] Simeon Metafrastul,, în, vol. 5, p. 334 Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, în Filocalia, vol. I,p. 264 [36] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I,p. 264 Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, în Filocalia, vol. I, pp. 82, 83 [37] Evagrie Ponticul,, în, vol. I, pp. 82, 83 Discursuri teologice și etice. Scrieri I, studiu introductiv și traducere de diac
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
de Irina Luminița Niculescu, Timișoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 187 H. Vlachos,, traducere în limba română de Irina Luminița Niculescu, Timișoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 187 Despre cei ce-și închipuie..., p. 255 [51] Sf. Marcu Ascetul,, p. 255 Capete despre trezvie, în Filocalia,vol. 4, p. 128 [52] Filotei Sinaitul,, în,vol. 4, p. 128 Învățături despre viața morală..., p. 39 [53] Sf. Antonie,, p. 39 Predică la Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (note personale), Reghin, 24
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
270 Răspunsuri către Talasie, p. 274 [57] Sf. Maxim Mărturisitorul,, p. 274 Cele 300 de capete ..., p. 271 [58] N. Stithatul,, p. 271 Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia, vol. I, p. 295 [59] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I, p. 295 op.cit., p. 208 [60] D. Stăniloae,., p. 208 Cele două sute de capete despre cunoștința de Dumnezeu..., în Filocalia, vol. II, pp. 140, 200 [61] Sf. Maxim Mărturisitorul,, în, vol. II, pp. 140, 200 op.cit., p.
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
activat în aceste centre teologice - cum ar fi Sfinții: Chiril al Ierusalimului, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Teodor de Mopsuestia, Serapion de Thimuis, Sf. Ambrozie al Mediolanului, Fericitul Augustin, Sf. Diadoh al Foticeei, Sf. Marcu Ascetul - reiese că începând cu secolul al IV-lea se poate vorbi de o teologie mai articulată, mai structurată, a Tainei Botezului, accentuându-se atât latura văzută a Tainei, dar mai ales efectele sale în plan spiritual. În capitolul al șaselea
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_arhid_prof_univ_dr_consta_stelian_gombos_1337939105.html [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
nu-i agaseze pe cei care se revendicau în sinea lor, sau chiar ostentativ, în exclusivitate turiști. Aceeași atitudine rezervată am simțit-o la Părintele Arhiereu (care îmi părea la chip foarte apropiat de imaginea pe care o atribuiam eu ascetului) și în vorbele ce ne-au fost adresate nouă, familiei mele. Totuși, unei laude directe, cu referire la faptul că, turiști fiind, nu ocolim Biserica, în sensul de spațiu cu încărcătură duhovnicească, Parintele Mitropolit i-a dat libertatea să ajungă
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Un_trocinocent_toiagul_de_mitropolit_gheorghe_parlea_1357321357.html [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
misterios într-o gară uitată de lume, suferind o criză morală inexplicabilă, aproape de obsesie ( nu-și putea ierta faptul că era celebru și bogat în comparației cu restul ”celor mulți”! ), care-l împinge inexorabil ( după ce renunță la avere și devine ascet! ) la pierzanie ( nu mai amintim despre înclinațiile sale sexuale și despre patima pentru jocurile de noroc! ). Depresia maniacală ( Virginia Wolf își umple buzunarele cu pietre și se aruncă într-un râu ), tulburarea bipolară ( alternanța stărilor de depresie și exaltare, întâlnită
MATERIE & SPIRIT ȘI CANTACOMBELE INCONȘTIENTULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481029763.html [Corola-blog/BlogPost/352735_a_354064]
-
liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință trupească și spirituală, ca să ne învrednicim și noi a urma vieții lor iubitoare de osteneli. Duminica lăsatului sec de brânză ne amintește de
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
numai o asigurare, o promisiune ci și o certitudine a învierii noastre în viitor - spunea Sfântul Pahomie cel Mare călugărilor, fraților și ucenicilor - căci deja acum „noi am înviat cu El” printr-o „înviere spirituală a unei credințe vii” [10] . Asceții care tânjesc și aspiră după Sfântul Duh, care dobândesc harismele Lui și acordă atenție insuflărilor sale, „vor fi deja ca un popor metamorfozat Împărăției, chiar în timp ce mai sunt încă în trup” [11] . Această lucrare a Sfântului Duh - Cel de viață
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
pătrunde în substanța ei amorfă înzestrând-o cu duhul vieții. Culorile sobre, în tonalități închise, grave, apăsătoare presează linia desenului aproape strivind-o. Ca în ultima secundă a timpului dat să-i împrumute dimensiunile culorii convulsive. Constantin Popa e un ascet. Nici o clipă culorile nu se dezgolesc, ci rămân închise în sine de unde aduc în contingent imaginea ideii. Este triumful ironic al artei sale pe care însuși artistul îl așază în chipul celui care a semnat, pe cer, ca autor al
CHIPUL IDEII de LIVIU COMŞIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_comsia_chipul_ideii_liviu_comsia_1351768870.html [Corola-blog/BlogPost/369934_a_371263]
-
din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului Iașul meu, oraș romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite
IAŞUL – FILE DE POVESTE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1458366078.html [Corola-blog/BlogPost/368970_a_370299]
-
superioară celei de după căderea din hâr, dar Împărăția lui Dumnezeu promisă de Hristos este o împărăție a Duhului, superioară cu mult stării din paradisul adamic. În mintea sfanțului rugător conștiința sfâșiata de antinomii a omului gânditor se întregește. În trupul ascetului postitor existența lumii se vindecă de rănile păcatelor. Prin inima credinciosului adevărat harul lui Dumnezeu se strecoară în lume. Cât de mult i-ar lua totuși omului preocupat să mai rămână om în această lume? Când omul descoperă pe Dumnezeu
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463597624.html [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
fără de cârnat, Mâncați în loc de -o masă plină, O pâine, doar, pe săptămână, Și-n loc de carne de români, Doar ce sădiți cu cele mâini! În loc de-a burților comoară, S-aveți tranziția ușoară, În loc de splendide amante, Să îl studiați, asceți, pe Dante, În loc de chef la Cireșica, Să vă umflați, cu post, burtica, În loc de sinecuri-minune, Să faceți zilnic fapte bune, Și-n loc de case peste case, Să-l pomeniți pe C. Tănase! Aho, aho, sultani și bei, Nu mai mâncați
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_lui_c_tanase.html [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
a început să ne spună: - Copiilor, timpul de aici este scurt. Să luptăm și să ne nevoim aici puțin, ca să ne bucurăm mai mult de mari bunătăți în veac. Uitați-vă la mucenici, uitați-vă la cuvioși, uitați-vă la asceți , cum au suferit ei ca niște viteji! Vremile trecute i-au cunoscut, iar noi îi admirăm pentru răbdarea lor. Fiecare din cei care aud despre ei mărturisesc cu mare admirație despre răbdarea fericiților mucenici, răbdare care întrece firea omenească. Unora
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381203100.html [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
iar pe alții prin noi meșteșuguri, i-au mâncat înainte de a muri, păsările răpitoare. Și într-un cuvânt, cine ar putea să spună toate felurile de chinuri născocite împotriva lor, pe care vrăjmașul demon le-a adus împotriva mucenicilor și asceților iubitori de Dumnezeu și pe care le-au răbdat și s-au luptat cu ele? Prin bărbăția sufletului au învins slăbiciunea trupului. Au nădăjduit că bunătățile viitoare sunt mai de preț decât chinurile prezente. Pe acelea le-au așteptat și
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381203100.html [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
aduc o turmă de nori pufoși, Ca să ai din ce să faci gogoși. Și de la zvârlugele alea de iele Puțină pulbere dulce de stele... Și, dansând pe tâmpla mea, să dai timpul mai incet, Că deja îl aud pe bătrânul ascet, Care ma amăgește cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! Poem BAROC DOI Am reușit, în fine, să construim, o, zei, Un cerc perfect cu laturi că pătratul Și-o să vă dăm o fată de zar cu
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Poeme_baroce.html [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]
-
virtuoase. Cauza generală a încercărilor, a suferinței și durerii duhovnicești o constituie păcatul, ca stare paranaturală, paranormală a vieții duhovnicești. Ele se produc atunci când omul face lucruri potrivnice firii lui 24. De aceea, ele urmăresc restaurarea firii umane. Sfântul Marcu Ascetul afirmă că „necazurile care vin asupra oamenilor sunt roadele păcatelor proprii”25. La rândul lui, Sfântul Maxim susține că omul trebuie „să bea paharul judecății dumnezeiești”26 cu un întreit scop: - stingerea păcatelor trecute, îndreptarea neatenției prezente și ocolirea păcatelor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
bune sunt mărturie, cele rele sunt mustrare spre îndreptare. Vorbind despre scopul încercărilor trebuie să subliniem faptul că cele mai frumoase sentințe sau exprimări despre rolul duhovnicesc al încercărilor și suferințelor din această viață ni le-au lăsat Sfinții Marcu Ascetul, Maxim Mărturisitorul, Ioan Scărarul și îndeosebi Sfântul Isaac Sirul - care vorbește depre o adevărată teologie a necazurilor sau a încercărilor. Necazurile, în viziunea acestor Părinți duhovnicești au mai multe dimensiuni și urmăresc mai multe scopuri, în planul iconomiei divine, cu privire la
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
întâmplă atunci când omul face lucruri potrivnice stării lui naturale, harice. Această părăsire îmbracă și ea două forme: - una în sens de povățuire, ca o îngăduință, iar alta de lepădare. Cea în sens de îngăduință sau povățuire, aflăm de la Sfântul Marcu Ascetul, nu lipsește sufletul de lumina dumnezeiască, ci harul își ascunde prezența sa, cu scopul ca sufletul lipsit de harurile sale duhovnicești și fiind ispitit de diavoli, să caute cu frică și mai multă ajutorul lui Dumnezeu. Spre deosebire de cea dintâi, părăsirea
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16,33). Vorbind despre boala trupului și cea a sufletului, Nil Ascetul o definește pe cea dintâi a fi „o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]