924 matches
-
la poarta virtuților. Sfântul Maxim Mărturisitorul - Dumnezeu ne dăruiește harul Său pentru smerenia care vine din multe osteneli. Sfântul Isac Sirul - Omul este ceea ce mănâncă. Ludwig Feuerbach. - Mulți ne întristăm pentru păcate, dar primim cu plăcere cauzele lor. Cuviosul Nil Ascetul - Dacă vrei să ai slavă, disprețuiește-o. Sfântul Ioan Gură de Aur - Grija omului de Dumnezeu simplifică grija omului de om. Părintele Arsenie Boca. - Iubirea desăvârșită izgonește frica. Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 4, 18). - Diavolul este asemenea unui câine în
CITATE MEMORABILE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365130_a_366459]
-
Dumnezeu, a măreției dumnezeiești, a slavei veacului ce va să vină. „Plângeți neîncetat“ este cuvântul de ordine al părinților pustiei. Pin lacrimi părinții anahoreți au transformat natura și lumea, făcând din deșert un nou paradis, cum cântăm noi în troparele asceților: „Prin curgerile lacrimilor tale, nerodirea pustiului ai lucrat, iar prin suspinele tale cele din adânc însutit roditoare ai făcut ostenelile tale și te-ai făcut luminător strălucind prin minuni cuvioase părintele nostru“. Despre Maria Egipteanca spunem în Slava de la vecernie
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
Dumitru Stăniloae demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru a lupta mai intens cu propriile patimi și neputințe astfel încât să se pătrundă tot mai mult de Adevărul sfințitor al Evangheliei. „Când mintea nu are liniște, când e purtată de colo-colo de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
care trăim. Dincolo de acest fapt, asistăm astăzi la o inversiune a experienței mistice. Astfel, odinioară monahul se retrăgea în pustie, fugind de lume pentru a afla Adevărul. Astăzi, omul contemporan plonjează în lume, pentru a nu căuta Adevărul. Dacă odinoară, ascetul doritor de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața lui, astăzi ar fi necesar să ne întoarcem către pustiul din noi înșine și să ne străduim a ne face părtași
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
dându-le măreția și frumusețea lor". Pentru a reda viziunea liturgică asupra lumii este nevoie să ne impropriem limbajul specific doxologiei, mai adecvat pentru a exprima tainele contemplate în creația lui Dumnezeu. Sfântul Efrem Sirul, unul dintre cei mai mari asceți a știut să adopte limbajul poetic, considerându-l cel mai adecvat pentru a transpune frumusețea creației lui Dumnezeu. Chiar dacă a practicat o așceză severă el n-a respins creația, ci dimpotrivă a știut s-o laude într-un limbaj extraordinar
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii... făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în lanțuri speranțe perfide trag după mine uitate păcate, ispite avide, și vini nemărturisite vreodat'. Nu loviti umbra! nu are nicio vină; în fiecare noapte de trupul meu se anină și...când obosite rugile-mi tac, în căință ca un ascet, ea își mișcă buzele-ncet. Referință Bibliografică: Nu loviți umbra / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1327, Anul IV, 19 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
mai grea Ai răsădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste-ai dat și groază-n păgânime. În fiecare schit trăia câte-un ascet Ce scria predoslovii peste țintirime. Și era frig prin curțile domnești Dintr-o sfioasă-ngenunchiată Europă Din cruce pavăză-ai făcut tu să păzești Să nu se-abată către ei o catastrofă. Zăpezile au înflorit în mărul sfânt, Atlet întru Hristos
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
a început să ne spună: - Copiilor, timpul de aici este scurt. Să luptăm și să ne nevoim aici puțin, ca să ne bucurăm mai mult de mari bunătăți în veac. Uitați-vă la mucenici, uitați-vă la cuvioși, uitați-vă la asceți , cum au suferit ei ca niște viteji! Vremile trecute i-au cunoscut, iar noi îi admirăm pentru răbdarea lor. Fiecare din cei care aud despre ei mărturisesc cu mare admirație despre răbdarea fericiților mucenici, răbdare care întrece firea omenească. Unora
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
iar pe alții prin noi meșteșuguri, i-au mâncat înainte de a muri, păsările răpitoare. Și într-un cuvânt, cine ar putea să spună toate felurile de chinuri născocite împotriva lor, pe care vrăjmașul demon le-a adus împotriva mucenicilor și asceților iubitori de Dumnezeu și pe care le-au răbdat și s-au luptat cu ele? Prin bărbăția sufletului au învins slăbiciunea trupului. Au nădăjduit că bunătățile viitoare sunt mai de preț decât chinurile prezente. Pe acelea le-au așteptat și
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
veniți să vadă cum arată un pustnic din Sfântul Munte, de oameni dornici să se spovedească pentru prima oară în viață. După ce tabloidul britanic The Sun i-a făcut o scurtă prezentare, iar BBC Two a prezentat un reportaj despre ascetul athonit poliglot, poet, jurist, inginer constructor și teolog, care trăiește de mulți ani fără bani împărtășind deopotrivă miliardari și sărăntoci, ce a convertit la ortodoxie sute de creștini anglicani și adună la slujbe atât de mulți de credincioși încât nu
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
Prin existența cuvântului se reliefează însă și legătura intimă dintre aspectul interior și cel exterior al gândirii. Sf. Antonie cel Mare spune în acest sens: "cuvântul este sluga minții. Căci ce voiește mintea, aceea tâlcuiește cuvântul" [23] , iar Sf. Marcu Ascetul: "...din cuvinte și lucruri se vede cugetul" [24] . Nu se poate, așadar, ca mintea bună să scoată afară cuvinte rele sau cea rea cuvinte bune (cf. Matei 12, 35). Căci, mintea bună “cugetă cele bune și dă naștere cuvintelor iubitoare
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
viața morală a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, pp. 17-46; Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, pp. 62-83; Sf. Casian Romanul (Ioan Casian), Despre cele opt gânduri ale răutății, pp. 111-135; Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a oamenilor și despre buna purtare, în 170 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 36 [23] Sf. Antonie,, în, vol. I, p. 36 Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, în Filocalia, vol. I, p. 239 [24] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I, p. 239 op.cit., p. 26 [25] Sf. Antonie,., p. 26 Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [26] Cuviosul Nichita Stithatul,, în, vol. VI
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
cunoștință, în Filocalia, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [26] Cuviosul Nichita Stithatul,, în, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [27] Ibidem, p. 273 , p. 273 [28] Ibidem, p. 281 , p. 281 op. cit., p. 250 [29] Sf. Marcu Ascetul,., p. 250 op. cit., p. 367 [30] Diadoh al Foticeii,, p. 367 Una sută capete foarte folositoare, în Filocalia, vol. 4, p. 244 [31] Teodor al Edesei,, în, vol. 4, p. 244 Învățături duhovnicești (Cartea întâia), în Filocalia, vol. 5, București
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Sfântului Macarie Egipteanul, în Filocalia, vol. 5, p. 334 [35] Simeon Metafrastul,, în, vol. 5, p. 334 Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, în Filocalia, vol. I,p. 264 [36] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I,p. 264 Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, în Filocalia, vol. I, pp. 82, 83 [37] Evagrie Ponticul,, în, vol. I, pp. 82, 83 Discursuri teologice și etice. Scrieri I, studiu introductiv și traducere de diac
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
de Irina Luminița Niculescu, Timișoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 187 H. Vlachos,, traducere în limba română de Irina Luminița Niculescu, Timișoara, Editura Învierea - Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 187 Despre cei ce-și închipuie..., p. 255 [51] Sf. Marcu Ascetul,, p. 255 Capete despre trezvie, în Filocalia,vol. 4, p. 128 [52] Filotei Sinaitul,, în,vol. 4, p. 128 Învățături despre viața morală..., p. 39 [53] Sf. Antonie,, p. 39 Predică la Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (note personale), Reghin, 24
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
270 Răspunsuri către Talasie, p. 274 [57] Sf. Maxim Mărturisitorul,, p. 274 Cele 300 de capete ..., p. 271 [58] N. Stithatul,, p. 271 Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia, vol. I, p. 295 [59] Sf. Marcu Ascetul,, în, vol. I, p. 295 op.cit., p. 208 [60] D. Stăniloae,., p. 208 Cele două sute de capete despre cunoștința de Dumnezeu..., în Filocalia, vol. II, pp. 140, 200 [61] Sf. Maxim Mărturisitorul,, în, vol. II, pp. 140, 200 op.cit., p.
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mulți �me de pustnici, care au format apoi obști, înce �pând încă din sec. 15, cu Cuviosul Iosif de la Bisericani, astfel că la sfârșitul sec. 19 se aflau în peșterile de pe Valea Iordanului peste 20 de pustnici. Văzând râvna acestor asceți ai pustiei, în anul 1927, Patriarhia Română a cumpărat un teren pe malul râului Iordan, nu departe de locul unde Mântuitorul primise Botezul de la Sfântul Ioan, loc ce amintește și de trecerea lui Iosua cu Chivotul Legii, de înălța �rea
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
pereți, pe pingele, pe centuri, ca și prin comunicările dintre celule prin alfabetul Morse etc. Toate acestea alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraților, rânduită pentru realizarea purificării prin suferință, a catharsis-ului creștin, folosind metodele consacrate de veacuri ale marilor asceți și mucenici creștini, spre a se pune temelie nepieritoare Împărăției Cerurilor pe pământ, inclusiv în celulele temnițelor devenite altare de jertfă pentru Hristos.” Părintele Ioan Negruțiu: Despre mucenicie „Scriitorii epocii martirice, în general, au socotit martiriul ca măsură - etalon a
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
de el gnosticul creștin , spune că acesta nu este altceva decât un martir în viață și în trăire, un martir răstignit pentru lume, și lumea pentru el . Dar, cele mai multe cununi martirice ale păcii din acea vreme, au împodobit capetele nenumăraților asceți, viețuitori ai pustiei, care se nevoiau cu postul, cu rugăciunea și cu privegherea, zi de zi, noapte de noapte, fără încetare, considerându-se și ei răstigniți pentru lume, și lumea pentru dânșii. Unii dintre aceștia s-au învrednicit și de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
socotită-n patru țoli.Nimicnicia veacurilor toate,Chiar foamea celor mulți și oprimați,Mi le asum atât cât se mai poateîn vremea grea a urii dintre frați. Sunt vinovat că suntem dați pieirii,Că trag spre munții mei ca un ascet.Eu îmi asum conștiința omeniriiCa simplu muritor și ca poet.Și peste tot ce este, cea mai greaE culpa că-n conștiință nu-i destul,Că-mbătrânind am mai pierdut cevaDin tragicele vremuri de acum.SOLITARI ÎN ABSURDSuntem cu toții singuri pe
LUCIAN DUMBRAVĂ [Corola-blog/BlogPost/346713_a_348042]
-
meu de nerecunoscut. Relațiile dintre mine și străinul din mine sunt, în general, destul de complicate, adeseori de nedescâlcit. Uneori, între mine și mine e un adevărat război rece. Alteori - seisme. Ciocniri. Tornade și alte fenomene climatice extreme. Nu sunt un ascet și nici nu practic violentarea sinelui. Nu beau și nu mă droghez. M-am lăsat și de fumat acum treișcinci de ani. Nu știu să fi trecut prin derive morale. Consum fermenți sufletești tot mai bine distilați. Nu știu dacă
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
-n patru țoli. Nimicnicia veacurilor toate, Chiar foamea celor mulți și oprimați, Mi le asum atât cât se mai poate În vremea grea a urii dintre frați. Sunt vinovat că suntem dați pieirii, Că trag spre munții mei ca un ascet. Eu îmi asum conștiința omenirii Ca simplu muritor și ca poet. Și peste tot ce este, cea mai grea E culpa că-n conștiință nu-i destul, Că-mbătrânind am mai pierdut ceva Din tragicele vremuri de acum. SOLITARI ÎN ABSURD
POEME PENTRU ZILE SIMPLE (1) de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346711_a_348040]