353 matches
-
Ascetismul adolescentuluitc "Ascetismul adolescentului" Definițietc "Definiție" Refuzarea de către adolescent a oricăror plăceri corporale, chiar și a celor mai inocente. Acest mecanism de apărare este destinat să protejeze eul împotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu este menționat ca mecanism de apărare în opera lui Freud, care, în studiul intitulat „Pentru o introducere în narcisism” (1914/1985), vorbește într-un mod mai curând pozitiv despre ascetism în general. În opinia sa, un anahoret care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care sunt o sursă de angoasă. Istorictc "Istoric" Ascetismul adolescentului nu este menționat ca mecanism de apărare în opera lui Freud, care, în studiul intitulat „Pentru o introducere în narcisism” (1914/1985), vorbește într-un mod mai curând pozitiv despre ascetism în general. În opinia sa, un anahoret care se străduiește să-și înăbușe orice urmă de preocupare sexuală se poate să-și fi sublimat pur și simplu libidoul, reușind să se intereseze de domeniul divinului, al naturii și al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
-și înăbușe orice urmă de preocupare sexuală se poate să-și fi sublimat pur și simplu libidoul, reușind să se intereseze de domeniul divinului, al naturii și al vieții animale, fără ca aceasta să aibă vreo legătură cu patologia. În schimb, ascetismul adolescentului deține un loc aparte în studiul mecanismelor de apărare efectuat de A. Freud: fără a-l include în nici una dintre cele două liste propuse la începutul, respectiv în încheierea cărții sale, ea îi consacră câteva pagini foarte bine documentate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în încheierea cărții sale, ea îi consacră câteva pagini foarte bine documentate în cadrul aceluiași studiu. Laplanche și Pontalis (1967) și DSM-IV (1994/1996) nu-l menționează deloc. Cu toate acestea, mulți dintre autorii care au studiat adolescența fac referire la ascetism: Fenichel (1945/1953), Blos (1962/1967), Laufer (1984/1989), Brusset (1985), Marcelli (1990) și P. Jeammet (1994) sunt doar câțiva dintre ei. Exempletc "Exemple" După cum subliniază A. Freud (1936/1993), „cu toții am cunoscut adolescenți care renunță la orice nevoie ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
auzul, neevitând nici un zgomot neplăcut; simțul olfactiv, silindu-se să inspire mirosuri fetide; gustul, impunându-și frugalitatea. El își mortifica până și simțul tactil, căutând poziții inconfortabile și neluptând nici împotriva mâncărimilor, nici împotriva durerii. Contrar altor mecanisme de apărare, ascetismul adolescentului nu este deloc prezent în tehnicile proiective. Totuși, Andronikof-Sanglade (1993) a asociat acestui mecanism răspunsul „Abstracțiune” din testul Rorschach, asociat în mod obișnuit stărilor psihotice. Potrivit autorului, acest răspuns corespunde „unui dublu mecanism: pe de o parte, negarea corpului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a subiectivității emoționale, iar pe de altă parte, activitatea intensă de concepție a ideilor și manipularea ideilor «pure»”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" A. Freud (1936/1993) explică aspectul specific și activ al ascetismului la adolescent prin creșterea cantitativă a pulsiunilor la această vârstă. În opinia autoarei, fenomenele subordonate ascetismului nu trebuie considerate o serie de procese de refulare, ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ideilor «pure»”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" A. Freud (1936/1993) explică aspectul specific și activ al ascetismului la adolescent prin creșterea cantitativă a pulsiunilor la această vârstă. În opinia autoarei, fenomenele subordonate ascetismului nu trebuie considerate o serie de procese de refulare, ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare, respingerea unei pulsiuni este întotdeauna selectivă. Pulsiunile care nu antrenează nici un sentiment de culpabilitate sunt acceptate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ci „manifestarea unei ostilități înnăscute, nediferențiate, primare și primitive între eu și pulsiuni”. În refulare, respingerea unei pulsiuni este întotdeauna selectivă. Pulsiunile care nu antrenează nici un sentiment de culpabilitate sunt acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
culpabilitate sunt acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
acceptate: respingerea pulsiunilor nu se face niciodată la întâmplare. În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale, ea diferă de ascetismul adolescentului prin aceea că însoțește individul pe tot parcursul vieții sale, în timp ce ascetismul adolescentului este, prin definiție, tranzitoriu. O altă apărare prezintă elemente care ar permite apropierea de ascetismul adolescentului: sublimarea. Dat fiind însă faptul că între sublimare și refulare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale, ea diferă de ascetismul adolescentului prin aceea că însoțește individul pe tot parcursul vieții sale, în timp ce ascetismul adolescentului este, prin definiție, tranzitoriu. O altă apărare prezintă elemente care ar permite apropierea de ascetismul adolescentului: sublimarea. Dat fiind însă faptul că între sublimare și refulare nu există o echivalență (potrivit lui Freud, 1914/1985, sublimarea permite satisfacerea nevoilor eului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale, ea diferă de ascetismul adolescentului prin aceea că însoțește individul pe tot parcursul vieții sale, în timp ce ascetismul adolescentului este, prin definiție, tranzitoriu. O altă apărare prezintă elemente care ar permite apropierea de ascetismul adolescentului: sublimarea. Dat fiind însă faptul că între sublimare și refulare nu există o echivalență (potrivit lui Freud, 1914/1985, sublimarea permite satisfacerea nevoilor eului fără a conduce la refulare), cu atât mai puțin va exista un astfel de raport între
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că între sublimare și refulare nu există o echivalență (potrivit lui Freud, 1914/1985, sublimarea permite satisfacerea nevoilor eului fără a conduce la refulare), cu atât mai puțin va exista un astfel de raport între sublimare, constând în desexualizarea libidoului, și ascetismul adolescentului, acesta resimțind pulsiunile ca fiind extrem de periculoase, ceea ce duce la combaterea lor globală și fără discernământ. Semnificația pentru patologietc " Semnificația pentru patologie" Tabloul poate părea cam sumbru: „În adolescență, unele momente de cvasinebunie, adică aflate în raport cu anumite angoase de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fenomene aparent patologice și să se ferească de a le remedia. Este extrem de dificil, dar adulții trebuie mai degrabă „să facă față (decât să încerce remedierea) unor aspecte care sunt în esență un semn de sănătate”. Bineînțeles că data apariției ascetismului la adolescent nu poate fi fixată cu exactitate, după cum nici data dispariției sale nu poate fi stabilită în mod rigid. După cum remarcă Freud (1937a/1987), „în realitate, aspectele tranzitorii și etapele intermediare sunt mult mai frecvente decât stările opuse net
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
intensifică și durează în timp, se poate instala o stare patologică: „De fiecare dată când prevalează o puternică tendință masochistă, există pericolul unei fixări pe această modalitate pulsională” (Blos, 1962/1967). Într-o asemenea situație, nu mai putem vorbi despre ascetismul adolescentului, întrucât acest mecanism își pierde rațiunea de a fi o dată ce criza a trecut. Pentru Blos, extravaganțele emoționale legate de vârsta juvenilă sunt niște manevre de așteptare, niște măsuri de urgență temporare. Această ultimă precizare este esențială, anumite mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
așteptare, niște măsuri de urgență temporare. Această ultimă precizare este esențială, anumite mecanisme de apărare fiind într-adevăr provizorii: normale pentru o perioadă a dezvoltării, ele sunt semnul unei patologii în cazul în care apar precoce sau se prelungesc excesiv. Ascetismul adolescentului se numără printre aceste mecanisme. De altfel, nu e deloc exclus ca antrenamentul sportiv exagerat la care unii adolescenți sunt supuși sau se supun ei înșiși, exigențele extreme pe care le impun unele mișcări de tineret sau riturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unii adolescenți sunt supuși sau se supun ei înșiși, exigențele extreme pe care le impun unele mișcări de tineret sau riturile de inițiere în civilizațiile tradiționale să fie un fel de instituționalizare oferită de grupul social pentru această nevoie de ascetism. Ctc "C" Clivaj (al eului, al obiectului)tc "Clivaj (al eului, al obiectului)" Definițietc "Definiție" Acțiunea de separare, de divizare a eului (clivajul eului) sau a obiectului (clivajul obiectului) sub influența unei amenințări angoasante, acțiune având ca rezultat coexistența celor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fugit strigând: „Apă, apă, vreau să mă spăl!”. Pacienta nu voia să intre în contactcu anumite lucruri și nici să atingă lucruri atinse de alții. Ea numea acest fenomen „dezgusturile mele” (Giniewski, 1978). Mai târziu, Simone Weil manifestă un ascetism care nu este, ca ascetismul adolescentului, o apărare provizorie, menită să pareze remanierile pulsionale din perioada pubertății, ci o tendință permanentă, pe care subiectul o exprimă în această rugăciune: „Să fiu incapabilă de vreo senzație, asemenea unui ins complet orb
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
vreau să mă spăl!”. Pacienta nu voia să intre în contactcu anumite lucruri și nici să atingă lucruri atinse de alții. Ea numea acest fenomen „dezgusturile mele” (Giniewski, 1978). Mai târziu, Simone Weil manifestă un ascetism care nu este, ca ascetismul adolescentului, o apărare provizorie, menită să pareze remanierile pulsionale din perioada pubertății, ci o tendință permanentă, pe care subiectul o exprimă în această rugăciune: „Să fiu incapabilă de vreo senzație, asemenea unui ins complet orb, surd și privat și de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sunt transformate pe timpul reveriei în sentimente de superioritate. Un personaj temut poate deveni, în imaginarul copilului, un animal protector. Astfel, un băiețel de 7 ani face din tatăl său, de care se teme, un leu inofensiv (A. Freud, 1936/1993). Ascetismul adolescentului este și el un caz particular de transformare în contrariu, deoarece este vorba de contracararea violenței pulsiunilor sexuale prin renunțarea la toate plăcerile corporale, chiar și la cele mai obișnuite, și, uneori, prin înlocuirea acestora prin spectaculoase mortificări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
holistică? Această integrare a sensibilului în înțelegerea societală poate fi o modalitate, non-normativă, non-rațională, de a percepe lumea imaginală în care plonjează triburile postmoderne. Și prin aceasta, pentru a relua o analiză a lui H. Corbin, de a evita capcana ascetismului sau a "puritanismului care, izolând sensibilul de spiritual [...] deposedează ființele de aura lor"42. Extrapolând ideea, aș spune că aura este colectivă, că ea este o expresie a acestei transcendențe imanente care face ca, prin "distracție" în grup, cu ajutorul dansului
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
umane, să așeze învățătura în slujba idealurilor omului, să lumineze pe cei mulți prin impunerea nu doar a preceptelor biblice, ci și a gândirii filosofice. Apelul insistent, când la un mijloc de comunicare, când la altul, pendularea între hedonism și ascetismul religios fac ca multe dintre conceptele formulate să sporească dragostea de înțelepciune. Cantemir nu este tributar reformismului ortodox. El încearcă și reușește să depășească, prin gândirea sa, amintita criză de conștiință prezentă în sânul Bisericii Ortodoxe. El nu acceptă linia
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
numai, toate cele suferite. Este clar de ce mulți dintre aceștia au fost speriați de expresia revoluționară a acestei lumi cu corpuri goale, herculeene, cu atitudini violente, teribile prin exaltarea mus‑ culaturii, prin caracterul gigantic atribuit umanului, totul în contradicție cu ascetismul. Judecata de Apoi a fost criticată și pe considerente strict practice. S‑a afir‑ mat că panoul care se împarte în trei zone nu are suficientă unitate, că nu există destulă coeziune între grupuri, că nu sunt destul de bine realizate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
regiunile defavorizate care-și construiește un instrument muzical dintr-o cutie de metal găsită într-un morman de gunoi, în timp ce, într-o țară bogată, nevoia de a consuma este din ce în ce mai mare. Raportul lui Weber ne dă ecuația fericirii: de la explicația ascetismului până la cea a supraconsumului... Formula fericirii Cantitate neglijabilă - 0/0 = Infinit Concluzie În Război și pace, Tolstoi remarca cu perspicacitate acest aspect. După sângeroasa bătălie de la Borodino, prințul Pierre este luat prizonier în timpul retragerii armatei napoleoniene. După o săptămână de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]