479 matches
-
multiple (R.E. Gardner) ; Teoria învățării prin descoperire (L. Schulman E. Keisler; D. Wittrock). • Paradigma intervențiilor și terapiilor convenționale și nonconvenționale: Teoria psihodinamică a terapiei ca învățare (S. Freud; E. Erikson); Teoria învățării prin relaxare (J. Wolpe); Teoria învățării prin modele asertive (J. Wolpe); Teoria învățării prin simulare (R. Glasser; H. Link) ; Teoria învățării prin ajutor centrat pe client, experiențială (C. Rogers; H. Freiberg); Teoria învățării prin terapia ADD (T. Hartmann; M. Dembo); Teoria sofrologică (A. Caycedo; Y. Davrou); Teoria antrenamentului mental
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
hard", utilizatorii de limbă română sunt nevoiți să renunțe la semnele diacritice. * Apoi, există tendința de renunțare la vocale, acolo unde pronunția fonetică o permite ("d" în loc de "de", "c" în loc de "ce" etc.). * Implicit, în multe cazuri, este evidentă transgresarea comunicării asertive. * De asemenea, să remarcăm pătrunderea în vocabularul scris al limbii române (dacă mai putem vorbi de limba română obișnuită) a unor noi prescurtări ("bn" = "bine"), dar și a unor cuvinte, provenite în special prin următoarele mijloace: * imitarea modei anglo-saxone de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unor dispoztv tehn hard utiliz d lb rom tb sa renunte la semnl diacrtc exsta tendnta d renuntare la vcl, und pron fonetik permit (d in loc d de, c in loc d ce etc) implicit e evid transgresarea comunic asertive tb obs shi patrunderea in vocab lb rom scrise a unor noi presc.: bn=bine sau cuv prov mai ales prin imitarea modei anglosaxone de exprim> aplatizarea semantica a unor continuturi:eg u<you transliterarea pronunutiilor lb engl cu mijl
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
agresivă (nihilism satiric), ca modalitate a pamfletarului de a sancționa lumea înconjurătoare (repetăm: un joc de asumare a violenței, cum ar spune N. Balotă, în raport cu un destinatar nedenominat direct, dar tarat din punctul de vedere al moralei universale), și negația asertivă, ca respingere argumentată, într-un dialog cu un destinatar concret, ale cărui teză și persoană fac obiectul unei ironii aparte. În acest din urmă caz (dezvoltat la momentul potrivit), vom descoperi discursul unui alt Arghezi, ocolit cu obstinație de exegeți
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi își motivează astfel atitudinea: "Vanitate, îngânfare? Nu; foarte simplu și curat, un sentiment la mijloc de restabilire de proporții"174. Teoretizând, Arghezi nu are dubii, de aceea el nu face speculații. Deontica sa e empiric-sapiențială, generând un discurs preponderent asertiv, a cărui trăsătură esențială e certitudinea că poetul, în ipostaza de moralist, deține un adevăr incontestabil pe care se vede dator să-l comunice imperativ; ▪ ordinul (solicitare imperativă) este o marcă definitorie în discursul programatic arghezian. Prin prisma poeticii pragmatice
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
puțin mai încolo, devansează concluzia subiectivă, prin generalizare, din final: "Spiritul meschin al popilor a fost întotdeauna înclinat spre jignirea celorlalți, spre stăpânirea spiritului public [...]. Trebuie însă statul să patroneze aceste apucături, această minoritate stupidă și mânjită?"189. Aici, forța asertivă a interogației retorice amplifică agresivitatea inferenței polemice, prelungind-o prin uzul epitetului descalificant. În planul dialogismului retoric, acuza tranșantă echivalează cu deconspirarea brutală a falsului și imposturii, ca un act justițiar căruia lectorul trebuie să i se solidarizeze. Din perspectiva
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a cărui forță persuasivă rezidă în intensitatea asertivă a enunțării. Într-un pasaj de acest fel, violența acuzațiilor este atenuată de suita interogativă. E o stratagemă prin care polemistul se sustrage atacului direct și pasează, subtil, lectorului această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a dialogismului inerent oricărei polemici publicistice, în genere, accentuează, în plus, dorința polemistului de a-și persuada lectorul, etalând, față de acesta, o atitudine condescendentă și/sau protocolară. Atunci când respinge scriitura lui Iorga, pe motiv de prolixitate și inexpresivitate, prin enunțul asertiv: "proza domnului Iorga e perfect privată de el"291, Arghezi intră, concomitent, în jocul imaginar al unei dezbateri amicale cu lectorul său: "Nu-mi răspundeți că le style c'est l'homme căci tot domnia sa pierde". Enunțul traduce, totodată, prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
punem stihar de atlaz alb și să sosim cu cădelniți aprinse și cu mătăuzul scufundat în apă de lavandă". În alt caz, glosa argheziană amendează, punctual, titlul neinspirat al articolului iorghist, "Un Fra Angelico român: T. Arghezi", printr-o secvență asertivă, care explicitează vulnerabilitatea expresiei adverse: "dar un titlu de erudiție nu ține loc de calitate: eticheta bună în trebile de societate nu acoperă golul unui text". În afara citării adverse, ca unul dintre cele mai eficiente mijloace de respingere, Arghezi uzează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trecutului la un istoric care nu știe ce se petrece în vremea predicilor lui, și care, vorbind cu aceeași competență de ‹‹jidanii›› de la Facla, afirmă că eu nici n-am fost și nici nu sunt?"310. Se observă îndoita forță asertivă 311, pe care o imprimă discursului subjecția și comunicația, modalități fundamentale ale dimensiunii dialogice, așa cum am văzut, la începutul acestui demers, care mizează pe inducerea unui răspuns receptorului-aliat și, implicit, pe scoaterea lui din lectura pasivă. Acest răspuns, "rămas la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acces. Suntem foarte departe de făgăduielile făcute culturii de prezența în munca de creație a unor individualități de dimensiunile lui Kogălniceanu, Eminescu, Caragiale și alții". Pe un segment destul de însemnat, polemistul împrumută, cameleonic, sonoritatea vorbitorului de tribună, mizând pe forța asertivă a unei expuneri sentențioase. Aici, degetul întins acuzator ne arată o altă față a polemistului, aceea, nedisimulată și gravă, a moralistului și a criticului sceptic într-o lume a căror valori s-au inversat; tonul ironic și/sau satiric au
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în aparență neînsemnat să conducă la cumpărarea produsului, după ce a escamotat barajul constituit de gândirea conștientă". citat de Isabelle Pons și Laurence Villepelle în Pierre Brunel, op. cit., vol. 2, p. 186. În alt loc, însă, Barthes îi acceptă mitului funcția asertivă, notând că "mitul nu neagă lucrurile, funcția sa este, dimpotrivă, să vorbească despre ele; pur și simplu el le purifică, le redă inocența, le fundamentează în natură și în eternitate, le dă o limpezime care nu ține de explicație ci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
113. Acesta stabilește pentru fiecare reguli preliminare, de sinceritate și esențiale 114. Considerăm că manipularea se realizează, pentru fiecare act de limbaj, prin încălcări ale regulilor preliminare, de sinceritate și esențiale. Vom exemplifica această idee pe cazul actelor de limbaj asertive. Pentru aceste acte de limbaj, avem următoarea configurație: "regulă preliminară: locutorul trebuie să aibă dovezi că propoziția p este adevărată; regula de sinceritate: locutorul trebuie să creadă p; regula esențială: p reprezintă o situație reală"115. O intenție manipulatorie poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca act comunicativ, printr-un complex de acte (asertiv, evaluativ și de explicitare), determinate de funcția de mediere îndeplinită în cadrul unei situații comunicative specifice”, analiza structurilor și funcțiilor sale (ilustrată cu exemple din E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, I. Negoițescu, Sorin Alexandrescu ș.a.), precum și considerațiile privind geneza limbajului
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
este aceea de a genera impact asupra celorlalți, acționează sub imboldul impulsurilor și apreciază generozitatea. Sunt ancorați În realitate și mai mult decât atât, În prezentul concret, „aici și acum”. Sunt optimiști și plini de viață și manifestă o personalitate asertivă, individualistă și activă. Sunt permanent În linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți oameni (Kiesler & Kiesler, 1969 apud S. Brehm și M.S. Kassin, 1990). Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde asertiv și se pot supune autorității sau se pot opune acesteia Într-un activitatea de sfidare. Pentru adoptarea comportamentului asertiv și rezistență la presiunea complezenței, autorii citați mai sus recomandă ca necesare păstrarea vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde asertiv și se pot supune autorității sau se pot opune acesteia Într-un activitatea de sfidare. Pentru adoptarea comportamentului asertiv și rezistență la presiunea complezenței, autorii citați mai sus recomandă ca necesare păstrarea vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor de manipulare. Conformismul, conform definiției pe care o formulează S. Chelcea (2006, 137) este un răspuns la o presiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consideră asertivitatea ca acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca refuzul cererii adresate să denote siguranță de sine, implicând respectarea propriilor dorințe și excluzând intenția de a obține doar o victorie personală. James Fleming (1998, 57) oferă trei principii ce trebuie respectate pentru ca refuzul unei cereri să se exprime asertiv: onestitatea față de ceilalți și mai ales față de propria persoană respectul de sine și conștiința că drepturile proprii sunt la fel de importante ca și ale celorlalți a comunica cu ceilalți și a avea capacitatea de a Împărtăși motivele propriului refuz Exprimarea având
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi fără Însă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi asertiv Înseamnă să fii: mai eficient În muncă și mai bun În relațiile cu ceilalți mai relaxat și mai Încrezător În forțele proprii mai deschis comunicării și negocierii mai atent cu nevoile și drepturile celorlalți mai eficient În abordarea situațiilor dificile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv. Asertivitatea nu Înseamnă renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]